11,711 matches
-
dezvoltate după aderarea României la Uniunea Europeană, foarte utilă este experiența acumulată În programele anterioare aderării - PHARE, ISPA, SAPARD - sau În alte programe internaționale, cum ar fi cele derulate de Banca Mondială, Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare etc. În mod cert, condițiile sunt schimbate, dar exigența de lucru și cadrul instituțional sunt asemănătoare, iar, ceea ce este mai important, aplicarea fazelor ciclului managementului de proiect este similară. În acest context, un alt principiu fundamental al Managementului Cunoașterii, Împărtășirea cunoașterii, este menit să
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
În faptul că fiecare Autoritate de Management sau chiar Organism Intermediar a publicat liste cu greșelile cele mai frecvente Întâlnite În procesul de aplicare, pornind de la modul cum sunt scrise proiectele, completarea cererii de finanțare, transmiterea aplicației etc. În mod cert, mulți dintre cei implicați au găsit răspuns la anumite neclarități sau probleme Întâlnite, dar simplele FAQ - Frequently Asked Questions (cele mai adresate Întrebări), nu au fost decât instrumente primare ale documentării cunoașterii. Era nevoie de un instrument puternic, menit să
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
de plenitudine îl deține regalitatea, iar apoi, în ordine regresivă, aristocrația, politeia, democrația, oligarhia și, supremul rău, tirania, sau, dimpotrivă, că o ordonare de la supremul bine, la supremul rău nu este avută în vedere de către Aristotel. Oricum, un lucru este cert: Aristotel nu-și imaginează nici un moment că o comunitate umană în genere ar trebui, o dată mecanismul schimbării declanșat, să se „decline” cu necesitate prin toate formele. Cazul-limită îl reprezintă situația în care indiferent de forma existentă a unei constituții, ea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
rând, Platon pare a fi interesat o posibilă sinteză a lor, fără să le vadă vreodată ca momente pur succesive ale gândirii. Să reluăm, de exemplu, celebrul paradox al dialogului Menon care vorbește despre infaibilibilitatea gândirii și posibilitatea progresului ei cert. De îndată ce pune problema achiziției unei cunoașteri, discursul se blochează în paradox: pe de o parte, omul nu poate căuta ceea ce știe, fiindcă știe deja, nici ceea ce nu știe, fiindcă nu știe ce să caute. Ahileicul este manifest în primul membru
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
a adevărului - care presupune deliberarea și eroarea (și e apanajul filosofilor) -, ci exercițiul concret al adevărului, care stă sub semnul responsabilității. Or, pentru ca această formație să fie consistentă, e necesar ca acele cunoștințe care le sunt oferite gardienilor să fie certe. Platon începe proiectul reformei educative bazându-se pe schema educației tradiționale care privilegia, în faza incipientă a formării, muzica și gimnastica (al căror rol constă în potențarea perceperii frumosului din perspectiva armoniei). În fapt, spune el, educația muzicală începe devreme
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cecitate față de tot ceea ce nu îi seamănă sau nu poate fi redus la propriul său algoritm de proliferare mecanică...”. Faptul că Aristotel avea câștig de cauză în urma „procesului” intentat Ideilor reprezintă, la limită, un simptom al opțiunii modernilor. În mod cert „modernitatea gândește juridic”. Or, Ideile nu au fost concepute de Platon pentru a proba ele însele ceva anume, ci în calitate de entități matriceale menite să ocazioneze concretizări probatorii. Ideile erau atât de reale pentru Platon tocmai pentru că se sustrăgeau constant impreciziei
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ideile dublează inutil lucrurile) este o absurditate. Rafinări ale dezbaterilor pe această temă pot fi găsite la diverși autori. Relevante sunt cele aparținând lui Gadamer cu dezvoltările ulterioare. A devenit un truism ideea conform căreia cunoașterea este putere. În mod cert, în epoca noastră, orice putere este mediu performativ al cunoașterii. Vorbim, pe acest temei, la Platon, despre un fel de unitate fenomenologică între putere, cunoaștere și vedere. „Începând cu Platon a cunoaște înseamnă deopotrivă, în felurite moduri, a vedea, a
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
a reperelor valorice. Mediatizarea generalizată presupune o ostilitate descentrată care are ca expresie intransigența lui noi față de eu sau tu. Există temeri și voci care susțin că această tendință corporatistă ar putea în final conduce la „asasinarea culturii”. În mod cert, o parte a producției artei este trecută în manieră deliberată la capitolul „divertisment”. În acest mod, mesajul individual (important sau nu) pleacă din start devalizat printr-o seamă de prejudecăți. În lumea noastră vocile artei nu mai pot fi „sugrumate
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
experiențelor istorice, omul percepe limba ca pe un fel de metainstituție, un mediu al propagării puterii sociale și al dominației. Din start se poate vorbi de un anume resentiment față de caracterul impus, direcțional, al sensului cuvântului. Limba este, în mod cert, măcar într-o anume perspectivă, un instrument ideologic. Iconofilia contemporanilor poate apărea din acest motiv o formă nostalgică de recuperare a libertății de conștiință. Există într-adevăr o voluptate secretă a revoltei contra normei și a exilului (voit) într-o
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
au acum tendința de a hotărî și în ceea ce privește pedepsele, iar acestea sunt foarte drastice. 3.1.2.c. Caracteristici afective. Tradițional, etapa de vârstă analizată este privită ca fiind una a echilibrului afectiv prin raportare la etapele cu dominantă afectivă certă (primul an de viață, debutul preșcolarității, adolescența). Două probleme rețin însă atenția: delincvența juvenilă și tulburările comportamentale. În ambele cazuri, este implicată problematica afectivă. Frustrarea, provocată la copil de diferența dintre codul grupului și regulile adulților îi pot conduce pe
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
celelalte stimulează sau blochează acțiunea. Multă vreme s-a pus întrebarea: care este fundamentul aptitudinilor? Aptitudinile sunt ele oare înnăscute sau sunt dobândite? La această întrebare au fost oferite propuneri de răspunsuri fără a se ajunge însă la o concluzie certă. Astfel, unii psihologi susțin că aptitudinile au un caracter biologic, înnăscut. De exemplu, în cazul aptitudinilor muzicale, auzul foarte bine dezvoltat ar constitui un element anatomofiziologic. În plus, numeroase studii arată că inteligența ca aptitudine generală are o componentă ereditară
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
face în principal prin teste de inteligență. Nu vom detalia aici semnificația și limitele unui test de inteligență sau ale coeficientului corespunzător, întrucât acestea sunt prezentate în altă parte. Important de reținut este faptul că, deși ele au o valoare certă, în special în studii de ansamblu și cercetări, atunci când este vorba de luat decizii ce pot afectă viitorul unui elev ele nu mai pot fi utilizate drept criterii unice. În Franța, Remy Chauvin (1979), a utilizat cu reticență terminologia americană
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
idei ca fiind raționale și moderate, ei au reușit să ofere elitelor intelectuale românești o viziune atractivă asupra progresului dirijat fără a lega această viziune de extrema dreaptă. În același timp, critica eugenistă a democrației liberale nu avea o legătură certă nici cu ideologia antisemită. Fenomenul descris mai sus explică de ce numeroși intelectuali practicanți de profesii din România erau gata să sprijine dezvoltarea grupurilor de extremă dreaptă, tot mai numeroase, și creșterea puterii statului la sfârșitul anilor 1930, fără să considere
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
opinia publică, fără a ține seama de echilibrul tradițional al puterilor specifice regimurilor de democrație liberală. Putem vedea în asta realizarea profeției lui Tocqueville, conform căreia democrațiile moderne sunt sortite să suporte presiunea tot mai apăsată a opiniei. În mod cert, mijloacele mass-media joacă un rol în această evoluție, impunând, după formula lui Bourdieu, regulile câmpului jurnalistic altor domenii de activitate. Dar fenomenul nu poate fi redus la o „mediatizare” a spațiului public. Grupuri apărute la marginea organizațiilor și asociațiilor tradiționale
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de plăcerile vieții, ori suferi în drum spre perfecțiune. Nu și una, și cealaltă: nu există o jubilație sigură pe care să o practici vizavi de virtuți. Exercițiul retoric luat ca atare, fără discuția sofistică ce-l însoțește în mod cert, nu lasă loc argumentației, el impune luarea unei anumite poziții, alegerea. Cum stau lucrurile cu cele două femei presupuse a încarna niște idei-forță? Una, Virtutea, are o alură semeață: ținută nobilă, o reală grație, ten de o mare puritate, privire
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
modificări esențiale. Nu trebuie însă ignorată lipsa unei culturi a p.s. în instituțiile publice. Eficienței în redactarea de planuri i se opune, de cele mai multe ori, abandonarea acestora, managerii instituțiilor având înclinații minime pentru p.s. Este o realitate care, în mod cert, nu poate fi corectată cu acte normative sau adoptarea unor noi standarde manageriale. Planificare teritorială - Amalia Vîrdol Planificarea teritorială (p.t.) se referă la metodele utilizate de autoritățile publice pentru a modifica distribuția populației și activităților în spațiu la diferite scări
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
oponent. Acest tip de s. dublează, de fapt, s. reală. Mintzberg argumentează că s. apare în timp, pe măsură ce intențiile se cristalizează în raport cu un mediu aflat într-o continuă schimbare. Astfel, organizația trebuie să înceapă cu o perspectivă asupra unei poziții certe, sigure, care urmează să fie atinsă prin intermediul unui plan întocmit cu atenție, cu rezultatele și s. reflectate într-un model. Acest model în decizii și acțiuni definește ceea ce Mintzberg numea „strategie realizată” și „strategie emergentă”. Nici literatura de specialitate nu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
rămânând greu de detectat. Deciziile, indiferent de conținutul lor, sunt adoptate într-un anumit context social, în numele și pentru o societate cu un anumit istoric și anumite valori și interese de politică externă. Toți acești factori, care exercită un impact cert în determinarea deciziilor și acțiunilor care alcătuiesc sau generează evenimente internaționale, rămân nereflectați la primul nivel de analiză. Consecutiv, majoritatea autorilor nu îi recunoaște nivelului individual o utilitate semnificativă în înțelegerea relațiilor internaționale, ci cel mult un rol de completare
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
teoretice majore ale relațiilor internaționale, trebuie precizat că raportarea la niveluri a adepților lui diferă mult de la un caz la altul, oscilând între nivelurile doi și trei. El se constituie însă ca o școală de gândire aparte, relativ nouă și cert înclinată spre latura teoretizării, dificultatea precizării nivelurilor de analiză prezente în teoria constructivistă reieșind inclusiv din absența unei tradiții solide de studii empirice. În concluzia discuției pe marginea nivelurilor de analiză în relațiile internaționale probabil că remarca esențială este că
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
un stat din ce în ce mai restrâns în manifestarea suveranității sale, marxismele se pot dovedi în continuare un teren fertil pentru formularea temelor de reflecție și a problemelor. Influența teoriilor marxiste în științele sociale este greu de estimat - dar împreună compun, în mod cert, una dintre cele mai bogate și prolifice curente intelectuale ale epocii moderne. Prin simplul fapt că, într-un fel sau altul, orice abordare a trebuit să răspundă neliniștilor marxiste a avut darul ca în aceste domenii, printre care se numără
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
întări această direcție. Este greu de spus în ce măsură cele două părți pot fi privite ca aparținând unei adevărate comunități de securitate. În pofida raporturilor oficiale tot mai strânse, la nivel social există încă suficiente indicii cu privire la existența suspiciunilor reciproce. În mod cert însă, războiul între România și Ungaria este acum foarte aproape de stadiul „de negândit”, ceea ce este în spiritul acestei instituții. În înțelesul presupus de abordarea constructivistă, o comunitate de securitate are nevoie de timp pentru a se construi, un deceniu fiind
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sunt folosite excesiv ca măsuri protecționiste în scopul protejării comerțului național. Efectele liberalizării piețelor. Liberalizarea prețurilor este motivată de o serie de avantaje, dar are și o serie de efecte negative. Pentru cele mai multe țări, efectele benefice ale liberalizării piețelor sunt certe, și constau în: creșterea dependenței economiilor naționale de economia globală, prin extinderea piețelor externe, fapt ce obligă statele să adopte măsuri de liberalizare a comerțului exterior, ajungându-se la dispariția taxelor vamale; liberalizarea mișcării internaționale a mărfurilor și serviciilor duce
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
normali prin comportamentul lor indivizi care suferă de boli psihice mai mult sau mai puțin grave, dar pe care știu să le țină ascunse, lăsând impresia că dețin un autentic „simț al realului”. și invers: oameni care dispun de un cert „simț al realului”, dar care, exagerând importanța unor simptome efemere ale unor suferințe de-ale lor de moment, ne fac să credem că avem de-a face cu persoane puternic depresive sau dezorientate În mediul lor de existență. Μ Expresia
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
extrem de stânjenitor, cu atât mai mult cu cât atmosfera părea familiară și degajată. Nu știu ce l-a inspirat pe Paul al VI-lea să-și pună pe cap coroana aceea de pene și să pozeze pentru fotograf. Dar un lucru este cert: nu există incoerență în gestul său. Dimpotrivă, în cazul acestei fotografii a lui Paul al VI-lea, se poate vorbi despre o atitudine deosebit de coerentă cu ideologia, conștientă sau inconștientă, care conduce acțiunile și gesturile omenești, transformându-le în „destin
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
factorilor și a forțelor care au fost identificate. Acești factori sunt cântăriți în funcție de efectul lor asupra problemei centrale. În consecință, studenții vor aprecia gradul de certitudine sau incertitudine al fiecărui factor. Factorii și forțele semnificative care sunt evaluate ca fiind certe se vor manifesta în orice viitor dintre cele schițate anterior. Factorii incerți vor fi folosiți pentru a diferenția între ele scenariile pe care le vor crea ulterior studenții. În etapa care urmează, participanții trebuie să identifice factorii cei mai semnificativi
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]