2,563 matches
-
lor național. Ei (românii) sunt suporteri fanatici ai contrarevoluției și (vor) rămâne astfel până la extirparea sau pierderea caracterului lor național". Tocmai despre caracterul profund național, atacat de această fantomă a istoriei mondiale, vorbește poetul M. Eminescu considerând că este e "cestiune de existență pentru poporul roman". Acestea sunt argumentele care l-au determinat pe eminescologul Theodor Codreanu să scrie o astfel de carte, o carte de mare utilitate, mai ales în zilele noastre, când prin diverse cancelarii, europene și nu numai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
documente care nu pot fi desconsiderate, din ce motive Eminescu a fost, este și va rămâne cel mai mare poet național român. Voi cita câteva dintre capitolele acestei cărți scrise de Theodor Codreanu: Un număr nefast, Cinismul imperial, Răul dinlăuntru, Cestiunea Orientului, Către a treia pradă imperială, De la Eminescu la cazul Stere, Moștenirea țaristă în bolșevism, Legenda neagră etc., spre a propune cititorului o carte de un dramatism exemplar, o carte de un interes dureros, din care, cu adevărat se pot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
vor asiste la deliberațiunile consiliului generale și vor lua cuventul de căte ori vor judeca de trebuința; ei nu vor lua parte la votu. 27. Ședințele consiliului generale nu vor fi publice. 28. Consiliul generale va fi consultatu asupra tuturor cestiunilor cari au raportu la întinderea și îmbunătățirea instrucțiunii. 29. La începutul fie carii sesiuni, ministrul instrucțiunii va comunica consiliului generale tote cestiunile relative la instrucțiune, cari vor fi fostu mai din 'ainte discutite și pregătite în consiliul permaninte. 30. Consiliulu
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
la votu. 27. Ședințele consiliului generale nu vor fi publice. 28. Consiliul generale va fi consultatu asupra tuturor cestiunilor cari au raportu la întinderea și îmbunătățirea instrucțiunii. 29. La începutul fie carii sesiuni, ministrul instrucțiunii va comunica consiliului generale tote cestiunile relative la instrucțiune, cari vor fi fostu mai din 'ainte discutite și pregătite în consiliul permaninte. 30. Consiliulu generale la finele fie carii sesiuni va presenta ministrului unu reportu, prin care va resume resultatul deliberatiunilor sale. Acestu reportu precum și procesele
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
pe lună. 204. Atribuțiunile conferinței voru fi: 1. De a delibera asupra intereselor scolei și a propune ministrului mesurile ce aru trebui a se lua. 2. De a regulă promoțiunea scolariloru și împărțirea premieloru. 3. De a respunde la ori-ce cestiune i s'aru pune de autoritățile superiori. Deliberațiunile conferinței, se voru trece într'unu procesu verbale și la trebuința se voru comunica ministrului de aprobare. 205. Municipalitățile sau alte corpuri morali, cari voru funda și coru întreține scole reali, potu
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]
-
aretandu-se și numele proprietarului. Un plan nu va coprinde de cat fondurile ce cadu în o comună. Articolul 4 Aceste planuri se depun spre cunoscinta obstesca, pe timpul de 10 dile întregi, si cancelaria comunei, unde se află situate proprietățile în cestiune. Articolul 5 Termenul de 10 dile se va numera din dioa notificării ce se va face prin adresa colectivă părților interesate, sau representantiloru lor, spre a lua cunoscinta de planul depusu la comună. Tot de o dată notificarea se va publica
LEGE nr. 1.378 din 17 octombrie 1864 pentru Espropriatie în casu de utilitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127526_a_128855]
-
decisiunea autorităților aretată la art. 11 și 12, ori care proprietar lovitu prin ea va putea reclamă la tribunal. Procurorul tribunalului va comunica acesta reclamațiune prefectului ori primarului și aceștia vor fi datori a trimite de îndată tote actele în cestiune. Tribunalul va hotărî în trei dile. Prin acea hotărîre se va numi un membrui și funcțiune de judecător, director al juriului prevedut la titlul V, cap. ÎI. La casu de împiedicare legală, președintele tribunalului va orîndui un alt judecător în
LEGE nr. 1.378 din 17 octombrie 1864 pentru Espropriatie în casu de utilitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127526_a_128855]
-
summeloru. Tote încheierile Cunsiliului se publică în Monitorul nu inse și desbaterile. Articolul 39 Consiliulu votedia cu glasu tare prin apelu nominalu seu prin siedere și sculare, iar asupra întregii propuneri seu încheieri, elu votedia numai prin apelu nominalu. Tote cestiunele de persoane, presentatiuni de candidați, numiri, revocări, seu destituatiuni, se resolva purure prin scrutinu secretu. Articolul 40 Ori ce propunere, pentru a pute fi primită în discuțiune, trebe a fi sprijinită de trei membrii; Consiliulu insemnedia dioa desbaterei. Consiliulu are
LEGE nr. 396 din 31 martie 1864 pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125624_a_126953]
-
persona tramisa de Presiedinte la arestu, si a o tenea închisă tempulu aretatu în ordinea Presiedintelui. Articolul 45 Membrii consiliului nu potu lua cuvantulu de catu după ce 'lu au cerutu și li s'au datu de Presiedinte. Presiedintele rechiama la cestiune pe oratorulu care se departedia de ea. Ori ce personalitate, ori ce injurie, ori ce inputare, cu rea intențiune, se socotesce violare a ordinei. În acestu casu, Presiedintele rechiama pe oratorulu anume la ordinu, după ce mai înainte Adunarea va fi
LEGE nr. 396 din 31 martie 1864 pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125624_a_126953]
-
în totalu seu în parte, cu chieltuiala judetiului. Articolul 61 Urmendu a se esecuta vre o lucrare de infiintiare, de intretenere seu de reparațiune, atingetore de mai multe judetie, fia-care judetiu interessatu este chiematu a se pronunția asupra unoru asemenea cestiuni; în casu de neunire, Guvernului hotarasce, după ce a ascultatu intempinarile fia-căruia Consiliu în parte consultendu și opinia Consiliului de statu. Articolul 62 Consiliulu adopta proiectele, planurile, devisurile (smeturile) acelor lucrări a caroru chieltuela se votedie de elu, afară dacă ar
LEGE nr. 396 din 31 martie 1864 pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125624_a_126953]
-
de 8,000 lei; iar în orasiele Bucuresci, Iași Craiova, Galați, Brăila, Ploiesci și Ismailu cate 10,000 lei. ATRIBUȚIUNILE COMITETULUI Articolul 88 Comitetulu permanentu este representantulu Consiliului judetianu, în intervalulu sessiuneloru. Elu pregătește elementele și culege lămuririle trebuitore pentru cestiunele ce urmedia, a se supune Consiliului la sessiunea urmatorie. Elu 'și dă socotintia asupra tutuloru obiecteloru ce 'i sînt supuse de legi seu i se deferă de Guvernu. În tempulu sessiunei, membrii Comitetului aleși de consiliu nu incetedia de a
LEGE nr. 396 din 31 martie 1864 pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125624_a_126953]
-
sesiuni, Senatul și Adunarea electiva vor numi fie-care un Comitet a căruia Membri vor fi aleși din sînul lor. Ambele Comitete se vor întruni în Comisiune micsta, apre a face un raport Domnului asupra lucrărilor ultimei sesiuni și ai supune cestiunele de imbutatire ce ar crede trebuitore în deosebitele ramuri ale administrațiunei. Aceate propuneri vor putea fi recomendate de Domnu Consiliului de Stat, apre a fi prefăcute în proiecte de lege. La art. 15. petitiunele date Senatului, vor fi trimise unei
STATUT din 15 iulie 1864. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125703_a_127032]
-
Deputatul alesu în mai multe colegii, este dator a declara opțiunea să Adunării generale pînă în 8 dile dupe verificarea titlurilor. De nu va fi declarat opțiunea în același termenu, Adunarea decide prin sorți, pe care colegiu represinta deputatul în cestiune. Articolul 25 În casu de vacante prin opțiune, morte, demisiune sau altminterea, colegiul electoral care urmeda a îndeplini vacanță, se va întruni în termenu de o lună. Articolul 26 Mandatul de Deputat este necompatibil cu funcțiunile de Miniștri, de membri
LEGE din 2 iulie 1864 cu privire la alegeri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125698_a_127027]
-
care s'a trimis pricina a se judecă din nuou, va da o a doua sentința în aceeași pricina între aceleași persoane, procedend în aceeași calitate, si va fi atacat și acesta a doua hotărîre, atunci curtea de casațiune judeca cestiunea în secțiuni unite. Dacă a doua sentința a unui tribunal sau curte, este casata pentru aceleași motive că și cea d'anteiu, atunci curtea civilă sau tribunalul la care pricina va fi trimisă, se va conforma cu decisiunea curții de
LEGE nr. 1032 din 17 august 1864 pentru împărţirea Curtei de Casatiune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125704_a_127033]
-
d'anteiu, atunci curtea civilă sau tribunalul la care pricina va fi trimisă, se va conforma cu decisiunea curții de casațiune asupra punctului de drept, judecat de acea curte. În acest cas, curtea de casațiune va comunica îndată Ministeriului Justiției cestiunea de drept contraversata că la cea d'anteiu sesiune a Cameri sau chiar în cursul sesiunei, de va fi deschisă Cameră, să se cera de la Guvern interpretarea oficială a legii de la puterea legislativă. Articolul 14 Dispositiunile coprinse În art. 28
LEGE nr. 1032 din 17 august 1864 pentru împărţirea Curtei de Casatiune. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125704_a_127033]
-
1901, pp. 10-11. 41 Memoriile regelui Carol I...vol. IV, p. 329. 42 Ibidem, p. 329. 43 Ibidem, p. 332. 44 Paul Gogeanu, Dunărea în relațiile internaționale, Editura politică, București, 1970, p. 77. 45 Ibidem, pp. 77-78. 46 M. Kogălniceanu, Cestiunea Dunărei, partea I, București, 1882, pp. 5-6. 47 Cestiunea Dunărei, 1879-1883. București, 1883, p. 34-40. Protocolul nr. 364 din 4 și 7 iunie 1880. Memoriul comisarului român din ședința din 23 iunie 1880, pp. 41- 43. 48 Arhivele Naționale, fond
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
IV, p. 329. 42 Ibidem, p. 329. 43 Ibidem, p. 332. 44 Paul Gogeanu, Dunărea în relațiile internaționale, Editura politică, București, 1970, p. 77. 45 Ibidem, pp. 77-78. 46 M. Kogălniceanu, Cestiunea Dunărei, partea I, București, 1882, pp. 5-6. 47 Cestiunea Dunărei, 1879-1883. București, 1883, p. 34-40. Protocolul nr. 364 din 4 și 7 iunie 1880. Memoriul comisarului român din ședința din 23 iunie 1880, pp. 41- 43. 48 Arhivele Naționale, fond Casa Regală, Carol I, dosar nr. 7/1889, fila
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
4 și 7 iunie 1880. Memoriul comisarului român din ședința din 23 iunie 1880, pp. 41- 43. 48 Arhivele Naționale, fond Casa Regală, Carol I, dosar nr. 7/1889, fila 155. 49 M. Kogălniceanu, op. cit., partea I, p. 6. 50 Cestiunea Dunărei, protocolul nr. 364, pp. 199-200. 51 Șerban Rădulescu-Zoner, op. cit., p. 105. 52 Ibidem, p. 105. 53 N. Callimachi-Catargi, Apendice la Cartea Verde Română asupra cestiunei Dunărei, Paris, 1881, p. 5. Circulara nr. 10.549 din 23 iunie 1880, trimisă
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
nr. 7/1889, fila 155. 49 M. Kogălniceanu, op. cit., partea I, p. 6. 50 Cestiunea Dunărei, protocolul nr. 364, pp. 199-200. 51 Șerban Rădulescu-Zoner, op. cit., p. 105. 52 Ibidem, p. 105. 53 N. Callimachi-Catargi, Apendice la Cartea Verde Română asupra cestiunei Dunărei, Paris, 1881, p. 5. Circulara nr. 10.549 din 23 iunie 1880, trimisă din București de Vasile Boerescu, ministrul Afacerilor Străine, și lui Nicolae Callimachi-Catargi, ministrul plenipotențiar al României la Londra. 54 M. Kogălniceanu, op.cit., partea II, pp. 2-3
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
la Viena, lui Haymerle. 70 Ibidem, dosar nr. 13/1881. filele 3-4. Nota circulară din 9 februarie 1881 a cabinetului din Viena, trimisă ministrului Hoyos la București. 71 Ibidem, f. 4-5. 72 Ibidem, f.5. 73 Ibidem, f. 5-6. 74 Cestiunea Dunărei, p. 115. Raportul lui Mihail Kogălniceanu către Vasile Boerescu, din 11 decembrie 1880. 75 Ibidem, p. 115. Vasile Boerescu către N. Callimachi-Catargi, telegrama din 12 decembrie 1880. 76 Ibidem, p. 116. N. Callimachi-Catargi către V. Boerescu, telegrama din 22
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Carol I...vol. IV, p. 366. 78 Ibidem, f.180; Ibidem, p. 366. 79 Ibidem, f. 193-194. 80 Ibidem, f. 194. 81 Arhivele Naționale, fond Casa Regală, Carol I, dosar nr. 40/1880, fila 6. 82 Ibidem, f. 2. 83 Cestiunea Dunărei, p. 199. E. Pencovici către V. Boerescu, raportul din 8 ianuarie 1881. 84 Arhivele Naționale, Microfilme Anglia, r. 131. P.R.O.F.O. 104/22, f. 17. White către Granville, telegrama din 11 ianuarie 1881. 85 Șerban Rădulescu-Zoner, op. cit
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
scrisă de Gheorghe Nicolae Căzan și Șerban Rădulescu-Zoner, România și Tripla Alianță 1878 - 1914, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1979, p. 69. 87 Ibidem, p. 113. 88 Arhivele Naționale, fond Casa Regală, Carol I, dosar 13/1881, fila 1. 89 Cestiunea Dunărei, protocoalele nr. 17-19 din 14, 16 și 18 iunie 1881, p. 253-284. 90 Ibidem, protocolul nr. 19 din 18 iunie 1881, pp. 275-284. 91 Arhiva M.A.E., loc.cit., vol. 193, dos. 8 conv. D2b, partea a II
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
116. 101 A se vedea conținutul planului Barrère în Paul Gogeanu, op. cit., pp. 84-87. 102 Andrei Alexandru Căpușan, op. cit., p. 86. 103 Paul Gogeanu, op. cit., p. 87. 104 Șerban Rădulescu-Zoner, op. cit., p. 117. 105 H. Hajnal, op. cit., p. 156. 106 Cestiunea Dunărei, p. 300. Eugeniu Stătescu către Ion Ghica, telegrama din 6 septembrie 1881. 107 Ibidem, pp. 219-220. Nota circulară a lui Eugeniu Stătescu, ministrul Afacerilor Străine, către reprezentanții României în străinătate, 20 iunie 1881; de asemenea, Arhiva M.A.E.
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Seftiuc, op. cit., p. 79. 123 Biblioteca Națională, fond Brătianu, pachet XLVI, dosar 1, mapa 4. Ion Bălăceanu către I.C.Brătianu, 18 decembrie 1881. 124 Arhiva MAE, fond 21, Corespondență cu Legația din Viena 1880-1884, vol. 177, f. 81. De asemenea, Cestiunea Dunărei, pp. 303-307. Nota circulară a lui E. Stătescu din 15/27 decembrie 1881. 125 Arhivele Naționale, Microfilme Anglia, r. 131, P.R.O.F.O. 104/22, f. 278-279. White către Granville, raportul secret din 15 noiembrie 1881. 126 Ibidem
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
82. 156 Arhiva M.A.E., loc.cit., vol. 193. f. 505. Obedenaru către Eugeniu Stătescu, telegramă cifrată din 3/15 decembrie 1881. 157 Ibidem, f. 506. Olănescu către Eugeniu Stătescu, telegramă confidențială din din 4/16 decembrie 1881. 158 Cestiunea Dunărei, p. 301. Eugeniu Stătescu către Ion Ghica, adresa din 6 septembrie 1881. 159 Ibidem, p. 302. Eugeniu Stătescu către Ion Ghica, telegrama din 7 octombrie 1881. 160 Ibidem, pp. 303-307. Circulara M.A.S. către reprezentanții României în străinătate, din
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]