3,426 matches
-
de stânga nici nu se putea! P.S.D. n-a mișcat un deget în favoarea zecilor de mii de muncitori, tehnicieni și ingineri, pentru a opri încă o privatizare frauduloasă a industriei de produs tractoare, nu numai a U.T.B.-ului. Iaca, chinezii produc tractoare la noi, dovedind că se poate și se poate, pentru că este nevoie de tractoare. Dacă am fi avut măcar un rest de clasă muncitoare, cei 39 de congresiști ai lui Geoană ar fi fost alungați cu fluierături și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
propria afacere, Ohmae &Associates. Dar ei cu ce se ocupă? Nu mai fac consultanță, a explicat Ohmae. Acesta a inițiat o campanie de externalizare a slujbelor japoneze de joasă calificare call-center-urilor unde se vorbește japoneză din China. „Cum?“ am Întrebat. „Chinezilor? Nu cumva Japonia a colonizat cândva China, lăsându-le chinezilor un gust amar?“ Ba da, a zis Ohmae, dar a explicat că japonezii au mai lăsat În urmă un număr mare de vorbitori de japoneză care au păstrat o parte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Nu mai fac consultanță, a explicat Ohmae. Acesta a inițiat o campanie de externalizare a slujbelor japoneze de joasă calificare call-center-urilor unde se vorbește japoneză din China. „Cum?“ am Întrebat. „Chinezilor? Nu cumva Japonia a colonizat cândva China, lăsându-le chinezilor un gust amar?“ Ba da, a zis Ohmae, dar a explicat că japonezii au mai lăsat În urmă un număr mare de vorbitori de japoneză care au păstrat o parte din cultura acestei țări, de la sushi la karaoke, În nord-estul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
cultura acestei țări, de la sushi la karaoke, În nord-estul Chinei, mai ales În zona orașului Dalian. Acest oraș a devenit pentru Japonia ceea ce Bangalore a devenit pentru America și pentru celelalte țări vorbitoare de engleză: un centru principal al externalizării. Chinezii s-ar putea să nu ierte niciodată Japonia pentru ce le-a făcut În secolul trecut, dar sunt atât de concentrați să ocupe primul loc În lume În secolul viitor, Încât sunt gata să-și reîmprospăteze cunoștințele de limbă japoneză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
la firma japoneză de construcții, care le transformă la rândul ei În proiecte de producție. „I-am luat pe cei mai eficienți operatori de date din China“, a spus Ohmae, „aceștia ajungând să proceseze acum 70 de case pe zi“. Chinezi care fac schițe computerizate pentru casele japonezilor la aproape 70 de ani după ce o armată japoneză rapace a invadat China, lăsând În urmă multe case făcute una cu pământul. Poate că mai este loc de speranță Într-această lume plată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Regula economiei de piață“, mi-a explicat funcționarul comunist, „este că dacă undeva se află cele mai bogate resurse umane și cea mai ieftină forță de muncă, regiunea respectivă va atrage, firește, Întreprinderi și afaceri“. În ceea ce privește producția, a subliniat el, „chinezii au Început prin a fi angajați, lucrând pentru marile fabrici străine, iar după câțiva ani, după ce am Învățat toate etapele și procesele implicate, ne putem deschide propriile firme. Cu software-ul se va Întâmpla același lucru... Mai Întâi, tinerii noștri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
că viitorul software-ului nu o reprezintă gratuitatea. „Ai nevoie de capitalism pentru a stimula inovația. O mișcare care să spună că inovația nu merită o recompensă de ordin economic se pune mersului firii. Atunci când stau de vorbă cu un chinez, el visează să-și facă o companie. Nu gândește: «Voi fi frizer În timpul zilei și voi face software gratuit noaptea»... Atunci când te trezești cu o criză de securitate În software-ul tău, n-o să spui: «Unde-i tipul de la frizerie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
al Vestului Sălbatic, nu prea existau soluții. Începând cu anii ’80, mulți investitori, mai ales chinezi de peste hotare care știau cum merg lucrurile În China, au Început să spună: „Ei bine, dacă tot nu putem să le vindem prea multe chinezilor acum, ce-ar fi să le folosim forța de muncă disciplinată pentru a face acolo tot felul de lucruri pe care să le vândă În străinătate?“. Așa ceva s-a potrivit și cu interesele liderilor chinezi. China dorea să-i atragă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
timp, birocrații de la guvern au devenit mai accesibili pentru clienți, procedurile pentru investiții au fost simplificate, iar site-urile web s-au Înmulțit În diferite ministere pentru a ajuta străinii să se documenteze În ceea ce privește reglementările de afaceri din China. Nu știu câți chinezi au cumpărat un exemplar din Cărticica Roșie a lui Mao, Însă funcționarii de la Ambasada Statelor Unite din China mi-au spus că ediția În limba chineză a codului de reguli ale OMC s-a vândut În două milioane de exemplare imediat după ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
lucreze Într-o economie planificată unde nu aveau niciodată de-a face cu piața, ci trebuiau doar să-și facă norma. Managerii care chiar aveau fler antreprenorial se Îmbătau de la prima sorbitură de capitalism și erau gata să Încerce orice“. „Chinezii au un spirit Întreprinzător foarte dezvoltat“, a spus Perkowski, „dar pe atunci, Înainte ca China să intre În OMC, nu existau legi sau o piață de obligațiuni sau de acțiuni care să-l restrângă. Singurele tale alternative erau manageri din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
de afaceri În China și care cunoșteau În același timp cum se fac afacerile În restul lumii și unde trebuie să se Îndrepte China. Așa că, Între 1997 și 1999, am recrutat o Întreagă echipă de manageri ai «noii Chine», majoritatea chinezi care lucraseră pentru companii multinaționale și, după ce i-am luat la bord, am Început să-i instalăm, unul câte unul, În locul managerilor «vechii Chine» de la companiile noastre“. Odată ce noua generație de manageri chinezi care Înțelegeau piețele globale și clienții și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
mai gândi la prețurile ascunse ale vechilor sisteme. Înseamnă că se pot mișca foarte repede pentru a adopta tehnologii noi de vârf, motiv pentru care acum există mai multe telefoane mobile folosite În prezent În China decât În Statele Unite. Mulți chinezi au sărit peste faza telefoniei fixe. Altfel spus, mulți chinezi au trecut de la nici un fel de telefon la telefoane mobile Într-un interval de numai zece ani. În primăvara anului 2005 am ajutat la predarea unui curs despre globalizare la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
se pot mișca foarte repede pentru a adopta tehnologii noi de vârf, motiv pentru care acum există mai multe telefoane mobile folosite În prezent În China decât În Statele Unite. Mulți chinezi au sărit peste faza telefoniei fixe. Altfel spus, mulți chinezi au trecut de la nici un fel de telefon la telefoane mobile Într-un interval de numai zece ani. În primăvara anului 2005 am ajutat la predarea unui curs despre globalizare la Harvard. Într-o zi, după orele de curs, unul dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
proteze mai bune pentru mamele lor. Vorbind cu funcționarii Ambasadei SUA din Beijing, care sunt păzitorii vizelor, mi-am dat repede seama că sentimentele lor În legătură cu acest proces nu coincideau. Pe de o parte, erau mulțumiți că atât de mulți chinezi doreau să vină În America la studii și la muncă. Pe de altă parte, voiau să-i prevină pe copii americani: „Voi știți ce vă așteaptă?“. După cum mi-a spus un funcționar de la Ambasada SUA din Beijing, „ceea ce văd că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
și În alte părți, dar acum se desfășoară aici“. În primăvara anului 2004 vizitam Universitatea Yale. Plimbându-mă prin careul central, pe lângă statuia lui Elihu Yale, au apărut lângă mine două grupuri de turiști chinezi de toate vârstele. Foarte mulți chinezi au Început să viziteze lumea și, de vreme ce China continuă să se dezvolte spre o societate mai deschisă, e foarte posibil ca turiștii chinezi să schimbe Întreaga industrie mondială a turismului. Însă chinezii nu vizitează Yale doar ca să admire iedera de pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
de turiști chinezi de toate vârstele. Foarte mulți chinezi au Început să viziteze lumea și, de vreme ce China continuă să se dezvolte spre o societate mai deschisă, e foarte posibil ca turiștii chinezi să schimbe Întreaga industrie mondială a turismului. Însă chinezii nu vizitează Yale doar ca să admire iedera de pe clădire. Gândește-te la următoarele statistici ale biroului de admitere la Yale.Generația de studenți din 1985 a avut 71 de licențiați și absolvenți din China și numai unul din Uniunea Sovietică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
contingentului de studenți internaționali de la Yale a urcat de la 836 În toamna anului 1985 la 1.775 În toamna anului 2003. Cererile de Înscriere de la elevii chinezi și ruși care vor să meargă la Yale au ajuns de la 40 de chinezi pentru promoția anului 2001 la 276 pentru promoția anului 2008 și de la 18 ruși pentru promoția anului 2001 la 30 pentru 2008. În 1999, Yiting Liu, o elevă din Chengdu, China, a fost acceptată cu bursă integrală la Harvard. Părinții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
a avut parte de vânzări spectaculoase În China. Până În 2003 se vânduseră deja În jur de 3 milioane de exemplare și generase mai mult de o duzină de imitații pe aceeași temă legate de universitățile Columbia, Oxford sau Cambridge. Mulți chinezi aspiră să meargă la Harvard sau Yale, dar nu stau cu brațele Încrucișate, așteptând pur și simplu să ajungă Într-o universitate americană, ci Încearcă să-și facă propriile universități acasă la ei. În 2004 am susținut un discurs la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
l-a cam surprins la Început: de ce și-ar sărbători o universitate 90 de ani de la Înființare și nu 100? „Să fie o tradiție de-a chinezilor?“ s-a Întrebat Wrighton. Totuși, atunci când a ajuns la Tsinghua, a aflat răspunsul. Chinezii aduseseră universitari din toată lumea la Tsinghua - mai mult de zece mii de oameni au participat la ceremonie - pentru a declara că „la sărbătorirea centenarului ei, Universitatea Tsinghua va fi printre primele din lume“ - mi-a explicat Wrighton mai târziu printr-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
și mai complexă, care a evoluat de la una de 100 de oameni la una de 1.100, cu mai multe nevoi și dorințe. Ar trebui deci să fie o situație În care câștigă atât lucrătorii intelectuali americani, cât și cei chinezi. Bineînțeles, unii lucrători americani intelectuali vor trebui să se Îndrepte orizontal către alte slujbe din industria intelectului, din cauza concurenței lucrătorilor chinezi. Dar pe o piață atât de mare și atât de complexă, putem fi siguri că vor apărea noi locuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
putem fi siguri că vor apărea noi locuri de muncă În industria intelectului, iar toți cei care fac o treabă bună vor primi salarii decente. Nu este deci cazul să ne facem griji nici pentru lucrătorii americani, nici pentru cei chinezi. Toți se vor descurca bine pe această piață mai mare. „Cum adică să nu ne facem griji?“ mă veți Întreba. „Ce vom face dacă cei 80 de lucrători chinezi vor munci pentru un salariu mult mai mic decât cei 80
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
refuzat să treacă la agricultura mecanizată, chiar computerizată? Chiar așa, dacă ar fi putut vota caii, ar mai fi existat mașini? Americii ca Întreg i-ar merge oare mai bine astăzi? Nu prea. Bineînțeles, este adevărat că, pe măsură ce indienii și chinezii avansează pe scara valorică și Încep să producă mai multe bunuri ale intelectului - genul de bunuri În care s-au specializat americanii -, avantajul Americii În aceste domenii se va reduce, explică Jagdish Bhagwati, specialist În liberul schimb la Universitatea Columbia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
atâta timp cât tortul continuă să crească În dimensiune și complexitate, fiecare țară ar trebui să Își identifice domeniile În care să se specializeze, dar și să Își educe În continuare forța de muncă În sensul dezvoltării competențelor. Nu uitați: Indienii și chinezii nu concurează cu noi Într-o cursă către limita inferioară. Suntem concurenți Într-o cursă către limita superioară - și asta este un lucru bun! Ei vor standarde mai bune de viață, nu slujbe proaste, vor nume de marcă și nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
pentru Fondul Monetar Internațional, face parte din consiliul HeyMath.com, o companie indiană din domeniul educațional foarte inovatoare, care angajează studenți indieni ca să mediteze prin Internet elevi din Singapore și din alte părți ale lumii, precum și experți indieni, englezi sau chinezi care să elaboreze cele mai bune metode de a preda diverse concepte matematice și științifice elevilor din clasele I-XII. Lucrând cu școli publice din Singapore și acum chiar și din Statele Unite, HeyMath oferă profesorilor planuri de lecții, prezentări PowerPoint
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
paria. În dicționarul meu, „paria“, intangibilii, sunt cei ale căror slujbe nu pot fi date altcuiva, nu pot fi digitizate sau automatizate. Să ne amintim comentariul analistului David Rothkopf, care afirma că majoritatea slujbelor pierdute nu le revin indienilor sau chinezilor, ci, pur și simplu, trecutului. Adică sunt digitizate și automatizate. Biroul cotidianului The New York Times din Washington avea, bunăoară, o telefonistă-recepționistă. Acum dispune de un mesaj de Întâmpinare Înregistrat și de mesagerie vocală. Slujba de recepționist nu a plecat În India, ci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]