2,486 matches
-
divinatoriu păsările puternice, de pradă, cele cu deprinderi solitare și carnivore. În spațiul românesc, cele mai cunoscute păsări cu valențe divinatorii rămân cucuveaua (cântecul ei în apropierea unei case este încă socotit un semn prevestitor de moarte), ciocănitoarea, corbul și cioara (mai ales în previziuni meteorologice). Cocoșul prevestește ceasul rău, la miez de noapte, dar poate să dea de veste și că pragul casei poate fi călcat în curând de musafiri etc. S. Florea Marian, în Ornitologia poporană română 61, inventariază
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
insectelor. În definitiv, ele își formează o simbolistică aparte din însuși contactul lor cu necunoscutul. În aceeași categorie intră și păsările. Ele au un statut cu totul deosebit. De la vulturul lui Zeus și bufnița Atenei până la cele mai comune zburătoare (cioară, corb, șoim, porumbel, cucuvea, ciocănitoare, cocoș, găină etc.), toate au provocat mintea și imaginația umană. Probabil una dintre cele mai importante reprezentări se regăsește în imaginea păsării-suflet253. O asemenea reprezentare ar putea exprima un fel de nostalgie după "o stare
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mai bun lucru ar fi să le alungăm din vocabularul nostru. Dacă aceasta e greu de realizat, să le dăm cel puțin o notă nostimă, care poate fi chiar reconfortantă pentru interlocutori. De pildă, "Nu da vrabia din mână, pe cioara de pe gard" poate fi transformat în "Nu da gardul din jurul tău, pe două păsări". Fraza "Fiecare bărbat este împins de la spate de o femeie "poate deveni mai percutantă dacă i se adaugă "adesea este vorba de cealaltă femeie". Dar cel
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
ca atare; jurământul este ceva sacru și trebuie respectat, indiferent de persoana care îl face sau cea față de care este făcut. FATA BABEI ȘI FATA MOȘNEAGULUI p. 129, r. 4 5 : „pentru că era fata mamei, se alinta cum se alintă cioara-n laț” protejarea și alintarea peste măsură și fără baza reală nu fac decât să dăuneze persoanei respective; r. 11 12 : „noroc de la Dumnezeu că era fată robace și răbdătoare” acceptarea destinului, resemnarea cu bunătate și refugiul în muncă nu
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
numește la 1,8 Evanghelia Domnului nostru Iisus Cristos, iar în scrierea Epistola lui Pavel către efeseni la 6,14-15 cînd le cere membrilor frăției să fie gata și ,,avînd mijlocul încins cu adevărul, îmbrăcați cu platoșa neprihănirii, avînd pi- cioarele încălțate cu rîvna Evangheliei păcii.” Găsim o altă numire dată scrierii esene în Epistola întîi a lui Pavel către tesaloniceni care spune la 2,2 că a venit la locuitorii din Tesalonic ,,să vă vestim Evanghelia lui Dumnezeu.”, sau Evanghelia
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
cînd fariseii le mărturisesc pe toate.” Asta este istorie și nu dau o pa-ra cu bortă pe toate pretinsele lor revelații drăcești! Să nu mă mai colbăiască întunecații cu Talmud-Tora, Tora-Bora, sau alba-nea-gra de la noi, și să boiască pliscul la cioară, pretinzînd că este privighetoare. Oare adevărul nu are și el dreptul să se răspîndească printre oameni, ast-fel ca să nu mai trăim după făcăturile sataniștilor ivriți? Suetoniu(75-169 e.n.), în Viețile cezarilor. Doisprezece cezari, în cartea a treia despre împăratul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
fost faza de bolboroseală." " Cînd vine primăvara, auzi totdeauna pitpalacul cîntînd "Cu-cu! Cu-cu!"." "Parvenirea lui Dinu Păturică are la bază afaceri cu pături." "Dan și Ursan pleacă la luptă, auzind că au intrat tătarii în țară de la niște ciori care știau limba tătărască." "Pe ciobănașul vrîncean din "Miorița" îl cheamă Ilie Cuțui, iar pe cel ungurean Calistrat Bogza." "Oasele piciorului sunt tibia și pirineii." " Pentru a face apa potabilă ea se spală." "Albina este o insectă din familia elicopterelor
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
interne, prin stabilirea pe moșia Belcești, începând din ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea, a unor bejenari veniți din Galiția, care au format cătunul Ruși5, precum și a supraviețuitorilor epidemiei de ciumă de la începutul secolului al XIX-lea, de pe moșia Cioara, care s-au strămutat la est de sat, unde au întemeiat cătunul Ciorăni. 1813 și respectiv, 1816, numărul acestora a crescut la 157, situând Belceștii între primele trei sate, ca număr de lăcuitori, în ocolul Bahlui, alături de Cotnari și Ceplenița
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
vale și lovește o mașină roșie. În paralel, privind totul de sus, de la o fereastră, Theodorescu își taie venele cu un ciob, după care se împușcă. Îmi amintesc discuțiile dintre spectatori după vizionare : „Ai văzut, domne, svastica s- a făcut cioară roșie, e comunismu’, și mașina aia roșie e Partidu’ lovit de Securitate ! Nebunu’ ăla era nea Nicu, ce mai ! Aplaudau ăia ca la Sala Palatului !”. Miza filmului apare acum destul de clar. Folosind un mod narativ tipic pentru propagandă, în care
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
națiune politică s-a lovit de zidul rezistenței nobiliare, care avea tot interesul de a conserva "sistema" constituțională a celor trei națiuni. Pe fondul acestor eșecuri a răbufnit recrudescența ortodoxiei față de unire, prin acțiunile călugărilor Visarion Sarai și Sofronie de la Cioara, care au dus, în cele din urmă, la Edictul de Toleranță emis de Maria Tereza în 1759, prin care se recunoștea, după mai bine de o jumătate de secol, existența și statul legal al Bisericii Ortodoxe. Pe plan identitar, aceste
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
percepând-o ca pe o soție ideală, amintind de percepția pe care Ianuarie o avea în legătură cu Mai.91 Povestirea economului este, de fapt, o fabulă dacă se pune pe prim plan latura moralizatoare urmărită de autor, sau o legendă a ciorii, unde Phoebus își ucide soția ce l-a încornorat, după ce pasărea îi dezvăluise infidelitatea acesteia, dar, surprinzător, în final regretă gestul pripit, aproape că nu mai crede vinovăția celei atât de dragi, și condamnă cioara pentru lipsa ei de discreție
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
autor, sau o legendă a ciorii, unde Phoebus își ucide soția ce l-a încornorat, după ce pasărea îi dezvăluise infidelitatea acesteia, dar, surprinzător, în final regretă gestul pripit, aproape că nu mai crede vinovăția celei atât de dragi, și condamnă cioara pentru lipsa ei de discreție și de diplomație, blestemând-o să aibă un penaj întunecat și un glas nesuferit. Nota ironică a autorului la adresa bărbaților creduli nu constituie decât o nouă apreciere a sexului frumos, capabil a-i domina, în ciuda
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
urî de moarte.”92 Phoebus acționează irațional, ca de altfel multe alte personaje masculine puse într-o situație delicată sau limită, Boccaccio și Chaucer răsturnând astfel un primat al raționalității și al stăpânirii de sine specific masculine. Îngrozit de cuvintele ciorii, își ucide soția și își distruge instrumentele și armele. Metaforic, el devine lipsit de logică, de discernământ și este complet 90 Ibidem, p. 21. (trad. n.) 91 Ibidem, p. 25. 92 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 497. 41 dezarmat, o creatură
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Ibidem, p. 21. (trad. n.) 91 Ibidem, p. 25. 92 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 497. 41 dezarmat, o creatură decăzută, simbol al geloziei, al bărbatului neputincios, încornorat, nemaipăstrând nimic din figura zeului olimpian activ și inteligent. „Soția îi este moartă, cioara a fost eliberată, Natura a triumfat asupra Rațiunii.”93 Prin faptul că a vorbit, cioara, care de altfel deține locul principal în acțiunea fabulei, fiind un fel de succedaneu al femeii, a reușit să-și dobândească libertatea. O pasăre încarcerată
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
41 dezarmat, o creatură decăzută, simbol al geloziei, al bărbatului neputincios, încornorat, nemaipăstrând nimic din figura zeului olimpian activ și inteligent. „Soția îi este moartă, cioara a fost eliberată, Natura a triumfat asupra Rațiunii.”93 Prin faptul că a vorbit, cioara, care de altfel deține locul principal în acțiunea fabulei, fiind un fel de succedaneu al femeii, a reușit să-și dobândească libertatea. O pasăre încarcerată și o soție restricționată vor căuta întotdeauna libertatea. Oferindu-i se posibilitatea, prin personificare, de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
este în cele din urmă victorioasă, păcălindu-l pe cel care o izolase. Personajele masculine, mai ales în postura de soți autoritari, apar deseori în Decameronul sau în Povestirile din Canterbury într-o imagine decăzută, ridicolă, grotescă chiar. Ca și cioara din fabula amintită, majoritatea personajelor feminine chauceriene sau boccaccești, vorbesc cu putere despre drepturile lor, reușesc să-i păcălească pe bărbații suspicioși, pe drept sau numai imaginar, și preiau controlul destinelor proprii. „O voce feminină care se face remarcată este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
art. cit., p. 33. (trad. n.) 94 Ibidem, p. 19. (trad. n.) 95 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 428. 96 Priscilla Martin, op. cit., p. 226. 97 Ibidem, p. 227. (trad. n.) 42 bărbat rudimentar și răzbunător, femeia este și ea ignobilă, cioara își pierde frumusețea, capacitatea de a cânta și de a dialoga. Răzeșul este un apărător al femeii, economul un spirit refractar, antifeminist, încheie surprinzând sfaturile mamei referitoare la importanța tăcerii. Penultima povestire din cadrul capodoperei chauceriene aduce în discuție importanța tăcerii
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
la femei în tirade violente, care realizează o abolire, o crudă distrugere a tot ceea ce însemna feminitate atrăgătoare și îndrumătoare. Titlul cărții, care a fost îndelung dezbătut, vine posibil dintr-o sursă antică sau din tradiția acelor exemplum, potrivit cărora cioara (corvo) s-a îmbrăcat în penele papagalului pentru a câștiga un concurs de frumusețe. Cioara rămâne o pasăre cu o reputație malefică (cf. imaginea păsării din 1021 Ibidem, p. 289. 1022 Ibidem, p. 290. 1023 Ibidem, p. 395. 1024 „El
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
însemna feminitate atrăgătoare și îndrumătoare. Titlul cărții, care a fost îndelung dezbătut, vine posibil dintr-o sursă antică sau din tradiția acelor exemplum, potrivit cărora cioara (corvo) s-a îmbrăcat în penele papagalului pentru a câștiga un concurs de frumusețe. Cioara rămâne o pasăre cu o reputație malefică (cf. imaginea păsării din 1021 Ibidem, p. 289. 1022 Ibidem, p. 290. 1023 Ibidem, p. 395. 1024 „El, autorul a numeroase poeme de dragoste și nuvele despre iubire, a scris înspăimântătorul Corbaccio, una
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
între treptele existenței, porumbelul este pasărea-mesager, prin excelență, barza reprezintă un alter ego mitic al gospodarului și neamului, fiind "o pasăre augurală, vestitoare a renașterii firii", rândunica este considerată "o metamorfoză a femininului", vrabia este "gureșă" și "păgubitoare, aidoma șoarecelui", cioara are atribute de "furtișag", dar și psihopompe, ciocârlia este prezentă ca "viețuitoare chinuită care tinde spre ideal", cucul este "sfânt", cântecul lui fiind "de factură stihială, un limbaj complex, purtătorul unui mesaj tainic și subtil", mierla reprezintă dragostea, este o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
am mâncat / Și tare rău m-am stricat, / N-am mâncat și n-am băut / Și tare rău am făcut. / Num-am stat și m-am gândit / Și rău am îmbătrânit; / M-am uscat de n-am rămas / Și-s ca cioara pe obraz."295 Ipostaza cucului mesager este ilustrată de versul-replică, vers construit oximoronic ce exteriorizează și prezentifică frământarea lăuntrică: " Cucule, de unde vii? / De prin munți și de prin vii. De-a mea mândră ce mai știi? Știu bine că-i
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
domnește, nu numai în Blois, unde se găsesc patru mii de săraci, datorită influxului care a venit dinspre parohiile vecine și din cauza sărăciei din zonă. Însă în intreagă țară sărăcia este atât de mare, încât țăranilor, lipsindu le pâinea, vânează ciori și imediat ce un cal sau un alt animal moare, îl mănâncă; și este sigur că în parohia Chevernez, un bărbat, soția sa și copilul lor au fost găsiți morți, fără a prezenta semne de boală, singura cauză fiind foamea. Febra
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
cu bobâlnic fiert și prăjit, amestecat cu ou și oțet; cu pelin, ceapă, oțet și spuză; cu zârnă. Băi cu fiertură de baghiță sau cu leșie amestecată cu argilă. Ceaiuri și concentrate cu cățușnică (iarba vântului), pălăria cucului, priboi, planta ciorii. Celor "stricați" rău la burtă, li se fixa pe pântece un fitil aprins, care se acoperea cu un pahar de sticlă (ventuză). Când se stingea fitilul, "răul" dispărea. Românii din teritoriile românești din Ucraina luau o oală cu apă caldă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
gutui. Oblojeli cu argilă, balegă de cal sau de oaie; cu boz crescut la rădăcina unui nuc; bureți plămădiți cu multă sare; cu cetină plămădită cu gunoi de cal; cu "dubală"cu care se tăbăcesc pieile de oi; cu fasolea ciorii sau hrean ras, plămădite cu gaz și sare, În gunoi de grajd; cu hoștină de la stupi, hrean ras cu oțet, flori de liliac dospite În gaz; cu ardei și hrean ras, pisat; cu piei crude de iepure unse cu untură
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
smochine, de fasole cu ceapă și ceară albă de albine. Ceai de slăbănog sau lapte dulce În care au fost fierte rădăcini de pătrunjel, din care se beau 2-3 căni pe zi. COLȚ DE LUP (cance de uli, plisc de cioară, pai sec) Această bubă mare apare la gât, pe cap, pe obraz, la Încheiturile șoldurilor sau la pulpa piciorului și este tratată prin spălături și comprese cu fierturi din colțul lupului sau de mărul lupului, cu cataplasme din aceste plante
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]