3,124 matches
-
chiar și la școala Normală, care era renumită prin uniformele elevelor ei. Era o zi însorită, gîzele fremătau, în aer se roteau pitulici. Pe un picior, ciorapul alb căzuse puțin și făcea niște cute urîte sub rotulă ; pe celălalt picior, ciorapul stătea întins. Genunchii se apropiau din cînd în cînd și se frecau discret ; cutele rămîneau, încăpățî nate, pe poziție. Fata nu mai știa ce să facă de rușine, era sigură că tot peronul se uită la ea și rîde, și
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
bunica începea iarăși cu depănatul amintirilor, care de data asta o năpădeau de-a dreptul, băiatul observa cum ea pornea să crească puțin cîte puțin, rotunjindu-se și rume nindu-se ca o gogoașă atunci cînd se face bună. Își sufleca ciorapii, își trăgea din nou flaneaua și se apuca să vorbească cu înflăcărare despre cum rămăsese ea singură cu copiii sau despre cum numai ea știa cît pătimise pentru că nu voise să se încurce cu un alt bărbat ; că bine nu
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
scurs, duioase amintiri ale inocentei copilării. Pentru întâmpinarea Paștelui Natura își îmbrăca haina de primăvară colorată în verde-crud, presărată cu mirifice flori. Noi, copiii, eram bucuroși că scăpam de îmbrăcămintea groasă și peticită, de încălțările hârbuite, încărcate de obiele și ciorapi groși din lână, de căciuli decolorate și roase, de mănuși și fulare. Desculți, cu haine ușoare pe noi, zburdam în urma vitelor sau cârlanilor care ni se dădeau în grijă pentru păscut. Apropierea Paștelui la orizontul de timp îmi bucura sufletul
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de atâta alergătură prin oraș. Mâine are să aducă, sper, haine pentru Șucuran ca să-i completăm garderoba pe care am cercetat-o astă-seară, după plecarea lui Shaga: trei rochii frumoase, două superbe compleuri, fustă cu bretele și bluză, „bocanci“ Lapaut noi, ciorapi lungi și șosete de lână (trei perechi). Îți dai seama ce trusou și ce bucurie va fi pe ea. Ți-ar plăcea și îți va plăcea melodia „Pentru tine, draga mea“, pe care o vei auzi poate sub fereastra ta
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
elegantă, cu un tailleur nou gris, cu trei frunze roșcate de toamnă la butonieră; suspină după plecare și crede în intervenția lui Dard . Azi a fost întâia zi de toamnă mohorâtă și rece. Cum eram răcită, mi-am pus peste ciorapii de mătase șosetele de lână gălbui cu verde și mi-am adus aminte de vacanța ta la Diham. Am luat un bec mare (240 lei) pentru biurou și acum îți scriu la o lumină albă, care face din biurou o
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ca și cum am fi amândouă libere și singure în casă. [...] Iarăși am întâlnit-o pe Ly; face minuni de economie, fiindcă banii sunt, ca peste tot, foarte scumpi și de negăsit; de când ai plecat, n-a avut decât două perechi de ciorapi, și închipuie-ți că au ținut-o 7 luni și mai bine: erau ciorapi de mătase vegetală. Biata Ly are încurcături, dar, pricepută cum este, s a descurcat până acum destul de bine. Aici, întreținerea casei a crescut mult, pe februarie
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Ly; face minuni de economie, fiindcă banii sunt, ca peste tot, foarte scumpi și de negăsit; de când ai plecat, n-a avut decât două perechi de ciorapi, și închipuie-ți că au ținut-o 7 luni și mai bine: erau ciorapi de mătase vegetală. Biata Ly are încurcături, dar, pricepută cum este, s a descurcat până acum destul de bine. Aici, întreținerea casei a crescut mult, pe februarie ne costă 3 300 lei, și combustibilul încă 3 000, ceea ce înseamnă că trebuie
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
mut; prezența lui dulce îmi creează un cadru aurit. Iar eu? Biet motan încălțat, cu ciuboțele albe fără nici o putere magică. Dimpotrivă. Pun în pământ un picior de plumb care mă țintuiește locului. Celălalt, stângul, singurul care arată uman, cu ciorap și papuc, are un aer ușor ca și cum ar vrea să zboare. O aripă! Dar s-a văzut vreodată cineva care să poată zbura cu o singură aripă? 1916-1949, opt noiembrie: bilanțul sus-menționat. Depun bilanțul. Învinsă! [...] Ba nu, ba nu. Lângă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
lungă ca să-i mulțumesc, dar fii tu mesagerul meu pe lângă ea, sărut-o tare de tot și spune-i că în ziua aceea am simțit-o lângă mine, pe stradă, în casă. Am mai găsit în pachet o pereche de ciorapi de mătase, două perechi de cipici, jartierele, un pa chet de ceai, cacao, trei săpunuri, un ruj de buze, două flaconașe cu medicamente. Pantofii sunt pe birou, pe o foaie de hârtie; din timp în timp, scriindu-ți, ridic capul
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
fese, până și pe labii de pistrui”, frumoasa și focoasa Estera avea „părul ca flacăra”, „ca un drapel”, iar „părul de pe pubis [era] roșu asemeni coperților operelor lui Lenin”. „Jidovcuța” avea pielea „numai pistrui vizibilă prin ochiurile de plasă ale ciorapilor”. Galițiana Miriam, „fata israelitului bijutier” - un alt personaj cărtărescian -, are „părul roșu ca flacăra”, „zulufi roșcați și pistrui pe nas și pe umerii obrajilor” <endnote id="(854)"/>. Mai interesant este Însă felul În care imaginea „evreului roșu” a fost folosită
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
în cazul în care se constată situația de sărăcie a unor persoane, de poliție sau alte autorități, acelea să fie din decretul-lege nr.2903 din 20 octombrie 1941, evreii erau obligați să predea următoarele categorii de obiecte: cămăși, batiste, prosoape, ciorapi, flanele de lână, haine, bocanci, paltoane, pălării, pături scutite de predarea de efecte; pentru cei absenți pentru că sunt la muncă de folos obștesc, obligația să fie amânată până la reîntoarcerea lor în localitate. Având în vedere faptul că în vara și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Dorohoi evrei care acum un an erau comercianți iar azi au carnete de diferite meserii. De exemplu Max Bojet comerciantul de coloniale, are carnet eliberat de camera de muncă cu meserie de cizmar. Alt evreu Groper avea magazin de coloniale ciorapi pălării și acum are carnet eliberat de Camera de muncă că ar fi croitor. Sau S.Moscovici cunoscut cârciumar are carnet de tâmplar și mulți evrei au asemenea carnete de la Camera de muncă. în Dorohoi se afla un evreu Zaharia
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
friguroasă ca de obicei, sau măcar nopțile ei, altfel nu se explică o altă cerere venită din partea Ministerului de Interne și adresată Prefecturii Fălciu sub numărul 7887/10 septembrie 1877: „...relativ la nevoia ce are Armata Română de flanele și ciorapi de lână fiind nopțile răci”. La rândul său, prefectul trimisese copia după telegramă polițaiului: „...vă poftescu ca de urgență să faceți călduroase apeluri cetățenilor din acest orașu ca să vină În ajutorul Armatei cu ofrande de aseminea efecte”. Cum pe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Olănești (datornici răzeșii din Portari); Moșia Boțoaia (datornici C. Gheorghiu, C. Giugiru, Nicu Racoviță și Iacovache Racoviță)”. Iată cazuri când pentru o sumă foarte mică proprietarii Își puteau pierde pământul cumpărat mai Înainte. a.p. Au dat hușenii flanele groase și ciorapi de lână? Ei bine, nu, sau măcar până la data de 18 septembrie 1877 când ministrul de Interne a apelat iarăși la bunăvoința cetățenilor, trimițând la Prefectura Fălciu patetica telegramă (fără număr) pe care o vom reproduce aici: „Am făcut apel
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Interne a apelat iarăși la bunăvoința cetățenilor, trimițând la Prefectura Fălciu patetica telegramă (fără număr) pe care o vom reproduce aici: „Am făcut apel la D-nii Prefecți ca D-lor să facă apel la cetățeni pentru ofrande de flanele groase, ciorapi de lână, obiele și orice alte aseminea objecte. Veștminte calde pentru Armata Română, În afara Prefectului județului Râmnicu Sărat care mia trimis deja două colete cu objecte din cele cerute, nici un altul nu mia dat Încă rezultatul apelului făcut (subl. În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
mototolite în mână, multe de un dolar, apoi de cinci și de zece. Mă mir în sinea mea, eu i am dat bancnote noi de douăzeci și de zece, înseamnă că are o rezervă „de zile negre” ascunsă undeva la ciorap, nu zic nimic și primesc cei 30 de dolari mototoliți. Îmi spune printre dinți ca nu am plătit-o pentru tot timpul pe care l a petrecut cu mine și pentru cazare, îi privesc fața care îmi pare neagră de
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
lui Virgil Lefter). Cît despre Lefroy, acesta figurează cel mai proeminent într-o scrisoare începută joi și terminată vineri, 15 ianuarie 1796 : după ce-l bodogăne un pic pe fratele ei Charles (Cum de i-a trecut prin minte să comande ciorapii aceia ? ), Austen (care tocmai împlinise 20 de ani) trece la Lefroy și la iminenta lui cerere în căsătorie, pe care declară că o așteaptă cu nerăbdare, dar că o va refuza categoric dacă nu-mi promite că renunță la hainele
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
poziții staționare. Armata română, slab echipată în comparație cu cea germană, îndura frigul năpraznic al grelei ierni din 1942. în țară s-au format echipe din funcționari, învățători, preoți care mergeau din casă în casă să colecteze obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte, ciorapi groși, căciuli, mănuși, flanele, pentru ostașii care degerau în Rusia. Profesorul Costin sosit la Pungești într-o scurtă permisie a povestit învățătorilor și fruntașilor satului despre realitățile de pe front și starea de spirit a ostașilor români. Le-a spus de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
strâns o sumă bună, cumpărăm godinul respectiv, și patru metri burlane de tablă și cu puține lemne aveam o căldură suficientă ce cuprindea sala de 10 x 6 m. Copiii erau îmbrăcați modest, peticiți, iar alții cu picioarele doar în ciorapi de lână, însă la intrarea în clasă îi așteptam cu apă călduță, se spălau pe mâini și pe picioare, apoi în clasă se simțeau că-s protejați contra frigului. De unde altădată copiii satului fugeau de la școală ascunzându-se prin râpile
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
general femeile sunt tentate să-și expună nurii indiferent de condiția socială, de mediul din care provine sau de vârsta personajului pe care-l interpretează. Vor pantofi cu toc ca să pară mai înalte, chiar dacă acțiunea se petrece în vârful muntelui, ciorapi lycra deși joacă rolul unei țărăncuțe care aleargă după găini, rochii mulate sau pieptănături pretențioase și nu fac nici un efort pentru a afla măcar un element care să-i fie propriu bietului personaj. 14 iunie 2004 - acasă În scenă nu
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
unei Sesiuni a Comisiei mixte economice. Cred că de la primele schimburi de valori materiale ale lui "homo sapiens" obiectivul l-a constituit întotdeauna interesul reciproc, dar o linie maritimă directă Constanta-Montevideo care să transporte la dus 1000 de perechi de ciorapi, 5000 de becuri și 100 de cutii de cremă gerovital, iar la întors 100 de lăzi cu fructe de mare și alte 100 de lăzi cu mandarine, era, cum se spune, "vânare de vânt". Treaba cu Comisia mixtă se mula
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
uș), astfel Încât aceasta s) nu poat) fi deschis) f)r) s) Întoarc) «peștele» pe dos. Am v)zut deținuți care și-au ț)iat pielea de pe brațe și de pe picioare, jupuind-o că și când ar fi dat jos un ciorap, sau care și-au ț)iat buc)ți din abdomen sau de pe picioare, le-au pr)jit și le-au mâncat, sau și-au ț)iat venele și au l)sat sângele s) se scurg) Într-o terin)”. Dar destul
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
niste ochi enormi, o creatur) prea tan)r) că s) arate atât de dr)g)stoas). Editorul este voinic, solid - are o fâț) rotund), foarte mare, deloc ameninț)toare, chiar vis)toare; poart) ceea ce englezii numesc costum de strad) și ciorapi În culori tip)toare - poart) un num)r foarte mare la pantofi. Cand d) mâna, nu ți-o strânge prea tare pe a ta, ci mai curând o cuprinde În palmă lui. M) aștept s)-mi toarne tot felul de
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Înaintea noastr) și-au l)sat pantofii la uș), ca arabii. B)rboși, cu tenul m)sliniu, stau așezați de-a lungul peretelui. Pe rezem)toarele pentru picioare ale pupitrului de citit al sinagogii le vezi picioarele Inc)lțate cu ciorapi. Tradiția cere că vinerea dup)-amiaz) s) se citeasc) cu glas tare Cântarea Cânt)rilor. Tocmai o recit) sau o psalmodiaz), cu o intonație neeuropean). Aceast) psalmodiere seam)n) cu recit)rile colective pe care le auzi când treci pe
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
copil al ei, s-a Întâmplat să fie țintuită la pat de o afecțiune ușoară și ne făcuse pe fratele meu și pe mine (având pe atunci cinci și respectiv șase ani) să promitem că n-o să ne uităm În ciorapii de Crăciun pe care-i vom găsi atârnați la căpătâiul paturilor În dimineața următoare, să-i aducem În dormitor și să scotocim acolo În ei, ca să asiste și ea la bucuria noastră. După ce m-am trezit, m-am consultat repede
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]