3,244 matches
-
importanța aculturală a „vecinătății” în societatea românească. Lumea medievală a fost una a solidarităților, și nu a unei solidarități. Omul medieval era prins într-o vastă rețea de solidarități, ce mergeau de la comunitatea rurală, ca să nu ne referim neapărat la clanurile de familie din interiorul acesteia, până la marea comunitate creștină, ce transcende limitele organizărilor politice. Între aceste două extreme se aflau alte solidarități, precum confreriile (în care intră și „vecinătatea”), organizațiile profesionale (breslele), stările politice etc. Dacă în alte regiuni această
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
École des Hautes Études Commercials (EHEC - Paris), propune o critică a modelelor concurențiale și reanalizează ipotezele teoriei economice clasice - piața dominată de concurența pură și perfectă, În care firmele acționează pentru maximizarea profitului - din perspectiva piețelor „pregătite În comun”, a clanurilor și organizațiilor mutuale și a strategiilor de cooperare și alianță. A doua, inspirată din lucrările economistului american Williamson, se concentrează asupra tranzacțiilor Între firmă și mediul său, concretizate Într-un set de aranjamente prin care fiecare renunță la o parte
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
său, concretizate Într-un set de aranjamente prin care fiecare renunță la o parte din pretenții. Organizațiile există pentru a conduce tranzacțiile dintre actorii interni și cei externi companiei, pe care strategiile relaționale le finalizează eficient. Piețele imperfecte, birocrațiile și clanurile promovează cooperarea. În condițiile rarefierii resurselor, exploziei informaționale, creșterii complexității tranzacțiilor și accentuarea concurenței străine, strategiile cooperării asigură o eficiență mai mare a tranzacțiilor, Înlocuind treptat strategiile concurențiale. Strategiile relaționale nu se bazează pe legea concurenței, ci pe relațiile privilegiate
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
genealogic. În cadrul producătorilor simpli, relația se extinde și la nivelul controlului de calitate și al coordonării temporare a livrărilor, sporind gradul de influență a clientului. Pe de altă parte, prin controlul presiunilor politice, a comisioanelor oculte și a relațiilor de clan sau prin schimburi reciproce de favoruri, vânzătorul poate determina clientul să neglijeze raportul calitate - preț. Atunci când clientul este un guvern, vânzătorul intern poate beneficia de argumente suplimentare, cum ar fi independența națională, protecția industriei emergente și dezvoltarea tehnologiilor naționale. Toate
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de același filosof la aflarea trecutului „huliganic”, de participant la războiul contra Rusiei, al autorului romanului Ora 25), conduce la concluzia că, deși „în sarcina «criticilor» din exil rămân păcate, și anume, prieteniile și urile personale, prieteniile și urile de clan politic [...], nu este cazul să le acordăm o importanță prea mare - căci, de exemplu, cu ce a scăzut maestrul Aron Cotruș dacă un pseudo-critic i-a declarat opera poetică bună de aruncat la coș” (Critică și critici, 2/1956). În
CARPAŢII-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
1998; Dicț. analitic, I, 235-239, III, 263-265, IV, 28-31; Glodeanu, Poetica, 323-337; Durnea, Orizonturi, 170-185; Sorescu, Lumea, 30-86; Dicț. esențial, 141-146; Simion, Ficțiunea, III, 74-78; Vârgolici, Portrete, 255-276; Ion Iovan, Mateiu Caragiale. Portretul unui dandy român, București, 2002; Ion Vartic, Clanul Caragiale, Cluj-Napoca, 2002; Matei Călinescu, Mateiu I. Caragiale. Recitiri, Cluj-Napoca, 2003; Gheorghe Glodeanu, Poetica misterului în opera lui Mateiu Caragiale, Cluj-Napoca, 2003. T.V.
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
și Traian Chelariu. Și sumarul istorico-literar al anului 1990 este relativ bogat. Al. Zub scrie studiul Eminescu: o viziune organică, I. Galan aduce Mărturii documentare de la V. Alecsandri, D. Ivănescu se oprește asupra corespondenței maioresciene, Aurel Leon se ocupă de „clanul” Teodorenilor etc. Pot fi citite și fragmente din Jurnalul de adolescent al lui Cezar Petrescu, precum și Maxime ale lui Marin Preda. Dan Mănucă analizează corespondența lui Traian Bratu cu germanistul Th. Frings. La rubrica „Memorii și memorialiști” sunt de înregistrat
ALMANAH „CONVORBIRI LITERARE”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285264_a_286593]
-
ceea ce se numea „rotirea cadrelor”. Scopul era pedepsirea sau anihilarea oricărei manifestări de nemulțumire și a oricărei oportunități de aliere. a dezvoltării economice. Ceaușescu, o persoană lipsită de educație, dar cu o ambiție nemăsurată, era deja format în cultura de clan cu toate prerogativele sale. Anterior morții lui Gheorghe Gheorghiu-Dej și la cererea acestuia, un grup de politruci condus de Nicolae Ceaușescu lucra la o nouă Constituție a țării (Nelson, 1976). Dar legile în general nu reprezentau limite pentru oamenii puterii
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
faraonilor, să fie considerat Părintele suprem. Nu a existat nici un fel de opoziție din partea bisericilor ca răspuns la politicile de marginalizare a religiei (Chirot, 1978). în acest proces de monopolizare a puterii efective și a simbolurilor puterii de către Ceaușescu și clanul sau, calitatea de membru de partid își pierduse semnificația de putere și devenise doar un atribut de rutină (Linden, 1986). Menținerea în ascultare a populației, în aceste limite greu acceptabile, degradante, încălcând sub toate aspectele drepturile omului, necesita o permanentă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a încurajat nu avea prea mult de-a face cu marxism-leninismul, ci poate cu cultura orientală, asiatică, a promovării figurii liderului unic și omniscient, omnipotent (Tismăneanu, 2005). Violența ideologiei marxist-leniniste însă legitimă propria violență și disprețul lui Ceaușescu și ale clanului său față de popor. Dând expresie acestui dispreț, în discursurile și documentele ultimului deceniu este lansată ideea promovării „omului de tip nou, multilateral dezvoltat”. „Fiecare corp trebuia modelat pentru a deveni un membru productiv al maselor socialiste”și acest rol era
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
securitate". Bunica a început să plângă. Au intrat și au spus: "îl îmbrăcați pe banditul ăsta, că a făcut și a dres!" "Păi, nu a făcut altceva decât să joace fotbal". "Lăsați că știm noi, bandiților, că toți sunteți din clanul bandiților! Îi dați niște haine groase, îl îmbrăcați și imediat...!" Mama a pus niște haine într-o gentuță sau ce-a avut ea și m-au ridicat. N-au făcut percheziție în casă și nici nu mi-au bruscat părinții
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
lungul granițelor unor conflicte înghețate. Conflictele și războaiele desfășurate în ultimul deceniu al mileniului doi și începutul mileniului trei, în opinia analiștilor, au fost generate de politică identităților, de revendicarea puterii de către o identitate particulară (care poate fi națională, de clan, religioasă sau lingvistică). Aceeași analiști sunt de părere că, în contextul noii ordini globale, lumea industrială avansată din Nord se integrează tot mai mult din punct de vedere economic, mediatic, cultural, în timp ce părțile mai sarace ale lumii (din Sud sau
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Pinstripes and Reds: An American Ambassador Caught Between the State Department and Romanian Communists, 1981-1985, with a „Foreword” by Congressman Philip M. Crane, Washington, DC, Selous Foundation Press, 1987, precum și prima traducere: Un Ambasador American `ntre Departamentul de Stat și Clanul Ceaușescu, 1981-1985, Jon Dumitru Verlag, München, 1989; Roger Kirk și Mircea Răceanu, România `mpotriva Statelor Unite. Diplomația absurdului, 1985-1989, traducere de Melania Stela Radulescu, Editura Silex, București, 1995, passim. Vezi și ediția americană: Romania versus the United States. Diplomacy of the
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Levi-Strauss descoperă cheia sociologică a interdicției fundamentale a societăților arhaice, văzând în prohibirea incestului aspectul negativ al regulii pozitive a exogamiei. El poate astfel reduce extraordinara diversitate a regulilor înrudirii și mariajului la câteva tipuri de schimb de femei între clanuri sau linii de înrudire și descoperă că aceste reguli servesc tocmai asigurării comunicării femeilor între grupe, după cum regulile economice servesc la a asigura comunicarea de bunuri și servicii, iar regulile lingvistice la comunicarea de mesaje. Apropierea dintre schimbul de femei
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
pe strada Lizeanu. Knorr, supapa de urgență, negociind cu niște cetățeni ai străzii. Când e vorba de lucrările lui sau ale prietenilor, pentru Daniel cuvântul „imposibil“ nu există. „Moșule“, zice el, și se-mprietenește cu secretare, vatmani, zugravi, șefi de clan rom. Dă la rindea în rând cu ceilalți. Îl așteaptă pe primar cu orele-n parcare. Zice bancuri bune și politic incorecte. A mai și greșit în viață, asta e. „Materializare“? Puah! Un nebun aruncă o piatră și un sat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
vița-de-vie și obțineau vin. Grâul se cultiva pe suprafețe mari și exista practica uscării lui. ,,Plugul era tras de taur, dar și de vacă; pentru transportarea poverilor se foloseau cai, măgari și catâri"74. Lumea romană era organizată social în clanuri care,de multe ori, își cultivau în comun pământul și chiar foloseau utilaje în comun. Alte caracteristici ale economiei timpului erau date de: grija împotriva divizării exagerate a suprafețelor de pământ 75; măsuri de evitare a acumulării de datorii de către
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
aceste medii. Pentru că sunt parte a României,universitățile nu puteau să nu împrumute trăsăturile societății românești. De-a lungul timpului s-au oligarhizat foarte puternic. Sunt locurile în care șefii își angajează copiii și soțiile, în conducerea lor permanentizându-se clanul și manifestările de tip mafiot. Și în universități este valabil principiul ,,cine nu este cu noi, este împotriva noastră", astfel că dacă nu ești atent poți deveni, peste noapte, fără să vrei, un indezirabil, adică un om nefrecventabil, dușmanul șefului
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Cetatea este chemată să ofere cadrul cel mai potrivit pentru urmărirea scopului final al activității umane care este binele. Scopul cetății este o viață bună, iar acesta de mai sus (binele n.n.) există în vederea aceluiași scop, iar cetatea reprezintă comunitatea clanurilor și satelor în vederea unei vieți desăvârșite și independente. Aceasta înseamnă, așa cum am spus-o, o viață bună și fericită. Trebuie așadar admis că o comunitate politică există în vederea faptelor bune și nu doar în vederea vieții în comun"42. Trebuie să
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
certat cu toată lumea, pentru că nimeni nu poate ajunge la ,,nivelul" lui. Altfel, este un vierme comod, care își găsește mereu un sprijin în cineva care are nevoie de el. Din punct de vedere social familia păstrează încă un spirit de clan de tip asiatic, care duce direct la nepotism și servilism. Efectul și efortul de impunere de reguli, norme și instituții raționale este resimțit de toată lumea ca fiind unul de ordin negativ și de aceea toată lumea este împotriva sa. Suntem de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Occidentul, Editura Univers, București, 2000, p. 79. 260 Mircea Malița subliniază. "Religia a ocupat locul central al culturilor timp de milenii. Nu mai departe de Europa, ea a exercitat acțiunea decisivă de integrare a zeci de populații migratoare, triburi și clanuri, pe făgașul unei culturi mai articulate, generoase și umane. A fost un creuzet imens de topire continuă a valorilor succesive. Nu se vorbește de națiuni în primul mileniu, dar comunitatea integrată a unui vast spațiu era creștinătatea. (...) Biserica și nu
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
familii. De pildă, în zona slavă avem de-a face, probabil, pentru îndelungate perioade de timp, cu familii extinse. În zona Balcanilor, de asemenea, avem de-a face cu existența unor familii puțin mai ramificate, încrengături de familie, le numim clanuri în mod obișnuit. Prima întrebare ar fi, la urma urmei, despre ce familie este vorba în Țările Române? Este o familie nucleară, de tip să spunem european, cât de europeni suntem noi din punctul de vedere al familiei, Cristina? Constanța
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
de aderare slujesc populației României și în ce măsură au în vedere doar afacerile celor din "topul 300 al miliardarilor"? Acestea sunt, într-adevăr, întrebări ce merită puse. Dar a te găsi, ca muta-n târg, să-ți potrivești ceasul intereselor de clan după cum bate vântul din vîrful cupolei e cam aiurea. Nu știu însă dacă dl. Sereș e capabil de o astfel de bătălie. El e deocamdată fericit să se bage în seamă, cam în felul în care personajul din poveste a
Românul care se bagă în seamă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12595_a_13920]
-
E curios, dar într-o actualitate zbuciumată de atâtea drame, figura și moștenirea wagneriană este încă în miezul unor dezbateri și conflicte zgomotoase. Dezacordurile între generații dezvăluite în cărți explozive despre secrete de familie nu tocmai curate, semnate de rebelii clanului Wagner (Friedelind, Gottfried, Nike),acuzele de naționalism, antisemitism, nazism și relații privilegiate cu Hitler, contestări acerbe ale sistemelor de lucru și ale esteticii promovate de dinastie la celebrul Festival bayreuthian, rivalitățile privind succesiunea la conducerea Festivalului revin mereu, în ultimii
Pelerinaj la Bayreuth by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11372_a_12697]
-
Main, la Muzeul Filmului German pînă pe 7 septembrie sunt proiectate principalele ecranizări ale romanelor și nuvelelor autorului aniversat: Moarte la Veneția în regia lui Luchino Visconti, Muntele vrăjit, Casa Buddenbrock... La München anul jubiliar culminează cu o expoziție consacrată ,clanului Mann", în special copiiilor scriitorului: Klaus, Erika, Michael, Monica, Golo și Elisabeth. Această avalanșă de manifestări comemorative reconfirmă teza monumentalizării excesive a lui Thomas Mann. Oficializarea semicentenarului Thomas Mann de către politicieni pare ea însăși cam suspectă, dă de înțeles ziarul
Comemorare - Posteritatea lui Thomas Mann by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11375_a_12700]
-
Ei bine, ce mi-a fost dat să aud în urma acelui articol, îmi depășește capacitatea de înțelegere a realității. La doar câteva ore după apariția ediției electronice a ziarului, eram terfelit ca ultima loază, stigmatizat drept un cal troian al clanului Voiculescu în idilica viață politică românească, un manipulator de conștiințe, un bezmetic ce nu înțelege evidențele de sub propriul nas. Ce mai, o loază ,vândută" voiculescienilor, ce trebuia eliminată fără milă din spațiul public. Cât despre incapacitatea mea de a face
Masca cyberspațială by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11399_a_12724]