2,405 matches
-
specii de: bulbuc de munte ("Trollius europaeus"), brebenei ("Dentaria glandulosa"), gălbinel de munte ("Doronicum carpaticum"), garofița de munte ("Dianthus tenuifolius"), coada șoricelului ("Achillea schurii"), omag mov ("Aconitum moldavicum"), crucea-pământului ("Heracleum carpaticum"), vulturica ("Hieracium kotschyanum" și "Hieracium rotundatum"), cădelnița ("Campanula carpatica"), clopoțel ("Campanula serrata"), splina ("Chrysosplenium alpinum"), piciorul cocosului ("Ranunculus carpaticus"). În parc vegetează și două specii (vulnerabile) de plante carnivore (insectofage): roua cerului ("Drosera rotundifolia" - relict glaciar) și foaie-grasă ("Pinguicula alpina"). Alte specii de ierburi și flori semnalate în arealul parcului
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
A urmat Facultatea de Filologie a Universității din București și și-a încheiat studiile universitare cu teza de licență „Proza lui Mircea Eliade”, având ca îndrumător pe profesorul Eugen Simion. Dumitru a moștenit meșteșugul cuvântului de la tatăl său, care avea "clopoțelul de argint”. Ion Pricop avea o ușurință extraordinară în comunicare și în alcătuirea versurilor. Urmează cursurile școlii primare din satul natal, apoi pe cele gimnaziale la Școala Bârsești, unde cunoaște și viața de internat. Între 1958 și 1961 frecventează cursurile
Dumitru Pricop () [Corola-website/Science/326020_a_327349]
-
arbori specifici pădurilor de foiose (predominant fag din specia "Fagus sylvatica") și coniferelor (brad din specia "Abies alba"), specii de arbusti și plante erbacee. La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii rare, printre care: papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), gălbinele ("Ligularia sibirica"), clopoțel de munte (din specia "Campanula serrata"), omag galben ("Aconitum anthora"), ciucușoară de munte (din specia "Alyssum montanum"), lăptișor ("Androsace Chamaejasme"), floarea paștilor ("Anemone ranunculoides"), păștiță ("Anemone nemerosa"), arnica ("Arnica montana"), unghia ciutei ("Asplenium ceterach"), ștevie de munte ("Astrantia major"), mătrăgună
Muntele Stogu () [Corola-website/Science/326260_a_327589]
-
de larice ("Larix decidua"), precum și pentru mai multe specii ierboase. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice rare (unele ocrotite prin lege), dintre care: floarea-reginei ("Leontopodium alpinum Cass"), smârdar ("Rhododendron kotschyi"), angelică ("Angelica Archangelica"), iederă albă ("Daphne blagayana"), clopoțel de munte (din specia "Campanula serrata") albăstriță ("Centaurea coziensis") sau cimbrișor (din specia "Thymus comosus").
Pădurea Latorița () [Corola-website/Science/326301_a_327630]
-
întâlnite mai multe specii, printre care: floarea-reginei ("Leontopodium alpinum Cass"), tulichina ("Daphne mezereum"), didiței ("Pulsatilla montană"), curechi de munte ("Ligularia sibirica"), ciucușoara de munte ("Alyssum repens"), cimbrișor (din specia "Thymus comosus"), lăptișor ("Androsace chamaejasme"), tămâița ("Daphne cneorum"), ghințura ("Gențiana verna"), clopoțel de munte (din specia "Campanula serrata"), iedera albă ("Daphne blagayana"), limba cucului ("Botrychium lunaria"), arnica ("Arnica montană"), pâștița ("Anemone nemorosa"), floarea paștilor ("Anemone ranunculoides"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), brândușa de munte ("Crocus vernus") sau ștevie de munte ("Astrantia major
Rezervația Rădița - Mânzu () [Corola-website/Science/326368_a_327697]
-
că este și o scriitoare importantă”." Stilul lui Willis se apropie de comedia manierelor. Protagoniștii ei au de-a face, de obicei, cu persoane care desfășoară activități ilogice, cum ar fi încercarea de a organzia o sesiune de sunat din clopoțel în mijlocul unei epidemii mortale ("Cartea Judecății de Apoi"), sau efortul frustrant de a analiza experiențe aproape de moarte prin punerea cuvintelor în gura celor intervievați ("Passage"). Printre alte teme și procedee stilistice se numără: Willis este o scriitoare SF extrem de apreciată
Connie Willis () [Corola-website/Science/322692_a_324021]
-
află un potir de argint aurit, două sfeșnice de lemn, una cădelniță de alpaca. În altar se mai află una cruce pe altar și una de mână, 5 rânduri de ornate bisericești, 3 stihare, una lădiță pentru lumini și un clopoțel.”" "„Biserica bărbaților/naia: aici este iconostasul de lemn cu 2 intrări. Una strană pentru cantor, unde se află următoarele cărți: Mineiul de Râmnic cu cirilice ed. 1745, Apostolul de Râmnic cu cirilice ed 1774, Triodul de Râmnic cu cirilice ed
Biserica de lemn din Boian, Sălaj () [Corola-website/Science/322722_a_324051]
-
mai ia medicamente și nu-și tratează rana de la frunte, permițând leprei sale să devină din nou activă. Amenințat cu alungarea din regiune de către cetățenii care se tem de boala sa, Covenant salvează o fată mușcată de un șarpe cu clopoței, dar este mușcat la rândul său. Între timp, pe Tărâm au trecut șapte ani de la Războiul uriașilor. Nobilii și-au pierdut apărătorii loiali, nemuritoarea Gardă a Sângelui, iar acum trebuie să facă față iernii eterne aruncate de Foul asupra Tărâmului
Puterea salvatoare () [Corola-website/Science/329858_a_331187]
-
întâlnește cu Creatorul Tărâmului, care, drept mulțumire pentru înfrângerea lui Foul, îi oferă două alternative: să rămână în Tărâm unde să fie complet vindecat, sau să aleagă lumea sa reală, unde va scăpa de moartea pe care veninul șarpelui cu clopoței i-o produce. El alege a doua variantă și află că, în lumea sa, a devenit un erou după salvarea fetei și nu i se mai cere să plece din regiune. "Publishers Weekly" consideră cartea „o sărbătoare pentru cititorii dependenți
Puterea salvatoare () [Corola-website/Science/329858_a_331187]
-
lui Mahler. Aceste două aspecte au făcut ca lucrarea să fie cea mai frecvent interpretată dintre simfoniile lui Mahler, deși în ultimii ani și prima sa simfonie a început să câștige teren. Simfonia este structurată în patru părți: Flauturi și clopoței de sanie deschid prima parte care este neobișnuit de restrânsă, descrisă adesea ca fiind în stil clasic. După cum ar fi de așteptat pentru prima parte a unei simfonii, prima parte a Simfoniei nr. 4 este în formă de sonată. A
Simfonia nr. 4 (Mahler) () [Corola-website/Science/329955_a_331284]
-
parcului este alcătuită din specii arboricole de brad ("Abies"), molid ("Picea abies L."), pin ("Pinus") sau pin pitic și ierboase. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii de plante vasculare endematice, mușchi și licheni, printre care: saxifragă ("Saxifraga moschata"), clopoței ("Campanula bohemica"), dar și relicve glaciare alpine cu specii de rogoz ("Carex magellanica"), "Rubus chamemorus" sau "Pedicularis suedica". Fauna este reprezentată de:
Parcul Național Karkonoski () [Corola-website/Science/328001_a_329330]
-
teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă montană (în bazinul superior al "văii Caselor") de un deosebit interes geologic (formațiuni de blocuri de piatră carbonatice, calcaroase, marnoase, argiloase de vârstă cretacică), floristic (floarea-reginei, urechelniță, vulturică, clopoțel de munte, usturoi sălbatic), faunistic (urs, cerb, jder, râs, lup, vulpe, cocoș de munte) și peisagistic.
Moara Dracului () [Corola-website/Science/327169_a_328498]
-
plante rare (printre care unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992) din speciile: churechi de munte ("Ligularia sibirica"), gălbenuș ("Crepis paludosa"), călțunul doamnei ("Geum rivale"), iarba ciutei ("Doronicum austriacum"), crețușcă ("Filipendula ulmaria"), clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), toporaș galben de munte ("Viola biflora"), orhidee ("Dactylorhiza majalis, Gymnadenia conopsea"), sânzâiene ("Galium uliginosum"), buhai ("Listera ovata"), dumbrăviță de baltă ("Epipactis palustris"), limba cucului ("Botrychium multifidum"), oușor ("Streptopus
Tinovul Poiana Stampei () [Corola-website/Science/327208_a_328537]
-
protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE 92/43" din 21 mai 1992) din speciile: churechi de munte ("Ligularia sibirica"), gălbenuș ("Crepis paludosa"), călțunul doamnei ("Geum rivale"), iarba ciutei ("Doronicum austriacum"), crețușcă ("Filipendula ulmaria"), clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), poroinic ("Dactylorhiza maculata"), toporaș galben de munte ("Viola biflora"), orhidee ("Dactylorhiza majalis, Gymnadenia conopsea"), sânzâiene ("Galium uliginosum"), buhai ("Listera ovata"), dumbrăviță de baltă ("Epipactis palustris"), limba cucului ("Botrychium multifidum"), oușor ("Streptopus amplexifolius"), trifoi de baltă ("Menyanthes
Tinovul Poiana Stampei () [Corola-website/Science/327208_a_328537]
-
canina"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite specii floristice de stâncărie și pajiște (unele protejate prin aceeași "Directivă a CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică.), printre care: clopoțel de munte ("Campanula carpatica"), flămânzică ("Draba nemerosa"), coroniște ("Coronilla varia"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), vinețeaua ("Centaurea micronthos"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), floarea paștilor ("Anemone ranunculoides"), păștiță ("Anemone nemorosa"), sugărel ("Teucrium montanum"), strașnic ("Asplenium thricomanes"), albăstriță ("Centaurea micranthos") sau ghiocel ("Galanthus
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
în asociere cu mojdrean ("Fraxinus ornus"), corn ("Cornus mas"), cărpinița ("Carpinus orientalis"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), păducel ("Craraegus monogyna"), vișin turcesc ("Prunus mahaleb"), sâmbovina ("Celtis australis"), ienupăr ("Juniperis communis" - L.), ghimpe ("Ruscus aculeatus") sau liliac ("Syringa vulgaris"). Flori și ierburi: clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), ouăle popii ("Himantoglossum caprinum"), drob ("Chamaectysus albuș" și "Chamaecitysus ratisbonensis"), crăpușnic ("Cirisum furiens"), căpșuniță ("Cephalanthera damasonium"), orhidee (din speciile: "Cephalanthera longifolia, Spiranthes spiralis"), ploșnițoasa ("Orchis coriophora"), poroinic (din speciile: "Orchis militaris, Orchis mascula, Orchis tridentata"), bujori
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
rol de protecție pentru mai multe specii floristice, dintre care unele foarte rare. Flora rezervației este constituită dintr-o mare varietate de specii arboricole, arbusti și vegetație ierboasă. Dintre speciile întâlnite în rezervație pot fi amintite: roua cerului ("Drosera rotundifolia"), clopoțel de munte, gușa porumbelului ("Silene vulgaris"), firuța ("Poa nemoralis"), mierea ursului ("Pulmonaria officinalis"), garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), strugurele ursului ("Arctostaphylos uva-ursi") sau mușchiul din specia "Sphagnum acutifolium".
Răchitișul Mare () [Corola-website/Science/327288_a_328617]
-
Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică): ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"); precum și două specii floristice (enumerate în aceeași anexă): clopoțelul de munte ("Campanula serrata") și iarba-gâtului ("Tozzia carpathica"). Alte specii floristice semnalate în arealul sitului: ciucuraș ("Adenostyles alliariae"), crestata ("Aposeris foetida"), arnica ("Arnica montană"), coada-șoricelului ("Achillea distans"), susai de munte ("Cicerbita alpina"), gălbenuș ("Crepis viscidula"), gâscarița-lui-Haller ("Cardaminopsis halleri ssp. ovirensis
Valea Cepelor () [Corola-website/Science/330611_a_331940]
-
de munte ("Campanula serrata") și iarba-gâtului ("Tozzia carpathica"). Alte specii floristice semnalate în arealul sitului: ciucuraș ("Adenostyles alliariae"), crestata ("Aposeris foetida"), arnica ("Arnica montană"), coada-șoricelului ("Achillea distans"), susai de munte ("Cicerbita alpina"), gălbenuș ("Crepis viscidula"), gâscarița-lui-Haller ("Cardaminopsis halleri ssp. ovirensis"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), garofița ("Dianthus bărbătuș ssp. compactus"), ghințura punctata ("Gențiana punctata"), fratele-priboiului ("Geranium sylvaticum"), anghinarea oilor ("Hypochoeris uniflora"), chimionul țapului ("Laserpitium krapfii"), brioala ("Ligusticum mutellina"), iarba-iepurelui ("Phleum alpinum ssp. alpinum"), timoftica ("Phleum alpinum ssp. alpinum"), orhidee ("Pseudorchis albida
Valea Cepelor () [Corola-website/Science/330611_a_331940]
-
de pești: zglăvoaca ("Cottus gobio") și mreana vânata ("Barbus meridionalis"); și doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata") și tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"). Printre plantele protejate enumerate în aceeași anexă se află și o specie rară de clopoțel de munte ("Campanula serrata"). Alte specii de mamifere, reptile, amfibieni și pești și semnalate în arealul sitului: cerb ("Cervus elaphus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioara ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), vulpe roșcata ("Vulpes vulpes"), nevăstuica ("Mustela nivalis"), jder de copac
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), vipera ("Vipera berus"), brotac verde de copac ("Hyla arborea"), broască roșie de munte ("Rană temporaria"), păstrăv ("Salmo trutta fario"), boiștean ("Phoxinus phoxinus"). Printre elementele floristice semnalate în arealul sitului (alături de clopoțelul de munte) vegetează câteva specii vegetale rare (unele protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992); printre care: știr târâtor ("Amaranthus blitoides"), coada șoricelului ("Achillea pannonica"), năfturică ("Artemisia annua"), pelinița ("Artemisia austriacă"), ciucușoara
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992); printre care: știr târâtor ("Amaranthus blitoides"), coada șoricelului ("Achillea pannonica"), năfturică ("Artemisia annua"), pelinița ("Artemisia austriacă"), ciucușoara ("Alyssum murale"), mutatoare ("Bryonia albă"), schinduc ("Conioselinum tataricum"), urda-vacii ("Cardaria draba"), clopoței ("Campanula carpatica"), nemțișor de câmp ("Consolida regalis"), brândușele ("Crocus banaticus"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), orhidee (cu specii de: "Cephalanthera longifolia", "Dactylorhiza cordigera"), Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), garofița (cu specii de: "Dianthus carthusianorum" și "Dianthus giganteus
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
("Colinda clopoțeilor" sau "Colindul clopotelor") este o colindă populară de Crăciun compusă de Mikola Leontovici (Микола Леонтович) cu versuri de Petro J. Vilîouschi (Пітер sau Петро Вільховський). Piesa se bazează pe un cântec popular cunoscut în limba ucraineană ca "Ședrik" ("Щедрик"). Titlul
Carol of the Bells () [Corola-website/Science/330680_a_332009]
-
Directivei CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Specii de flori și ierburi rare semnalate în arealul sitului: floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass."), cornuț ("Cerastium transsilvanicum"), clopoțel de munte (cu specii de "Campanula carpatica" și "Campanula alpina"), crucea-pământului ("Heracleum carpaticum"), garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), siminic ("Antennaria dioica"), o subspecie de coada șoricelului ("Achillea oxyloba ssp. schurii"), gălbinel de munte ("Doronicum carpaticum"), pufuliță ("Epilobium alpestre"), mixandre sălbatice
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
tătăneasă ("Symphytum officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaură ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurdă ("Allium ursinum"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), margaretă ("Leucanthemum vulgare"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), mierea ursului ("Pulmonaria rubra"), mirodea ("Hesperis nivea"), clopoței ("Campanula patula ssp. abietina"), garofiță ("Dianthus carthusianorum"), păștiță ("Anemone nemorosa"), iarba osului ("Helianthemum nummularium"), coacăză ("Bruckenthalia spiculifolia"), brei ("Mercurialis perennis"), luntricică ("Oxytropis carpatica"), piciorul cocoșului ("Ranunculus carpaticus"), gălbinele ("Lysimachia punctata"), perișor ("Moneses uniflora"), vinariță ("Galium odoratum"), toporaș galben de munte
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]