2,438 matches
-
Barițiu” (1945-1946), redactor la ziarul „Tribuna nouă” (1946-1947), referent literar la Teatrul Național din Cluj (1949-1950). În 1947 devine membru al Uniunii Sindicatelor de Artiști, Scriitori și Ziariști, iar din 1949 este membru al Uniunii Scriitorilor. Participă la viața literară clujeană postbelică încă de la primele ei coagulări: în martie 1949 se numără printre colaboratorii publicației „Împreună. Almanah literar”/ „Együtt. Irodalmi almanach”/, iar în decembrie același an se află, alături de A.E. Baconsky, Aurel Gurghianu, Aurel Rău ș.a., între fondatorii revistei „Almanahul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286977_a_288306]
-
paremiologic în publicistica eminesciană", în Limba română, nr. 2, pp. 92-97. Dumistrăcel, Stelian, (2006), Discursul repetat în textul jurnalistic, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza Iași, Iași. Durandin, Catherine, (2001), Discurs politic și modernizare în România. Secolele XI XX, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca. Eco, Umberto, (1988), Le signe. Histoire et analyse d'un concept, Edition Labor, Bruxelles. Eco, Umberto, (1992), La production des signes, Librairie Générale Française, Paris. Eco, Umberto, (2008), O teorie a semioticii, ediția a II-a revizuită, traducere de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a profesorului Simion Mândrescu la Catedra de germanistică a Facultății de Litere și Filosofie. Renunță, datorită obligațiilor familiale, la cariera academică, dedicându-se în schimb traducerilor. În iunie 1958 este arestată și, după anchete îndelungate, condamnată de un tribunal militar clujean; va fi eliberată din detenție abia după cinci ani și jumătate. Motivul arestării: difuzarea unei cuvântări legate de problematica emigranților sași, discurs provenit din Germania. Părăsind țara în 1969, se stabilește la Heidelberg. În 1981 i se decernează Premiul Organizației
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288813_a_290142]
-
Marian Papahagi observa că, la lectura operei "în monadă", ciclul eminescian se dovedește a fi "un echivalent al ciclului autobiografic, așa cum ciclul autobiografic era un echivalent al Memoriilor, iar Memoriile, unul al operei critice și o explicitare" a ei222. Cărturarul clujean plasează însă centrul de greutate al creației lovinesciene chiar în Memorii, din unghiul cărora sunt apreciate, apoi, toate celelalte scrieri. Și, cum în ciclul Bizu, de la primul la ultimul roman, Acord final, elementul autobiografic dispare aproape complet, "lăsând loc invenției
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în sistem" a romanului lovinescian", în E. Lovinescu, Bizu, ediție îngrijită, prefață și note de Marian Papahagi, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1974, p. 8. Pornind de la observația călinesciană potrivit căreia "materia din Memorii coincide cu cea a scrierilor propriu-zis critice", eruditul clujean consideră memorialistica un "termen tranzitoriu între critică și roman", de unde trage concluzia că Lovinescu "face din istoria literaturii române o chestiune personală". În opinia mea, lucrurile stau exact invers: Lovinescu face din chestiunile personale și din propria sa biografie un
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
activitatea intelectuală/spirituală. Vezi, de pildă, Georg Wilhelm Friedrich Hegel, Prelegeri de estetică, vol. I-II, traducere de D.D. Roșca, Editura Academiei R.S.R., 1966. 29 Marian Papahagi, " Pentru o lectură "în sistem" a romanului lovinescian", în op. cit., p. 29. Criticul clujean consideră că recursul la tehnica desuet-romantică a "manuscrisului găsit" nu reprezintă o formă de inadecvare candidă, ci reflectă atât dorința de confesiune a lui Lovinescu, cât și tendința de obiectivare și de impersonalizare ambele, elemente constitutiv-modelatoare ale scrisului său. 30
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. IV, ed. cit., p. 297). 47 Ligia Tudurachi, Cuvintele care ucid. Memorie literară în romanele lui E. Lovinescu, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010, vezi capitolul " Ponciful și geneza romanului", pp. 106-110. În opinia exegetei clujene, pe care o justifică și sensul argumentației din paginile de față, "[...] plecând de la clișeu, romancierul întrevede posibilitatea unei scriituri uniforme și în același timp a unei scriituri mecanice, care nu riscă nici un fel de blocaje". 48 Apud Ligia Tudurachi, op. cit
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Rebreanu. Vezi Ligia Tudurachi, "Ponciful și geneza romanului. Mărturisiri literare", în op. cit., pp. 106-110. 234 Vezi Ligia Tudurachi, capitolul Sugestivitatea și posibilitatea unei "traversări" a sensului, în op. cit., pp. 59-65. 235 Ligia Tudurachi, capitolul "O "formă simplă"", pp. 89-93. Cercetătoarea clujeană analizează foarte subtil și original secvențele descriptiv-evocatoare menite a reconstitui, în romanul lovinescian, imaginea Iașului de altădată. 236 Idem, p. 212. 237 Idem, p. 238. 238 Chiar și pentru Lovinescu, în Mutația valorilor estetice, substanța mâniei "a rămas întrucâtva neschimbată
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
paleologu. Volum îngrijit de Cristian Bădiliță, în colaborare cu Tudorel Urian (Iași, polirom, 2003). 88. Noi și Europa. Volum coordonat de Adrian Neculau (Iași, polirom, 2002). 89. Nicolae păun, Adriana Ciprian păun, Georgiana Ciceo, Europa unită, Europa noastră (presa Universitatea Clujeană, 2003). 90. Instituțiile Uniunii Europene. Volum coordonat de Nicolae păun (Cluj-Napoca, Ed. EFES, 2003). 91. Korunk (traducere din limba maghiară, 8 august: România și integrarea europeană, pp. 4 6). </endnotelist> post-scriptum pregătind pentru reeditare pentru Europa, carte apărută în 1995
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
procedeu de Înregistrare lirică, poemul capătă o extensiune care sfârșește prin a deveni obositoare. În direcția măiestriei Îl pândește o anumită primejdie pe poetul Chivărei Roșii. (Ă). Problema evitării abstractului, a generalului sărăcit de semnificații vii, este actuală pentru poetul clujean Victor Felea. Poemul A noastră imensă dimineață publicat de el În Lupta Ardealului nr. 1221, are același caracter de inventar istoric pe care l-am semnalat și În poezia lui Mihai Beniuc. (Ă). Unor asemenea străduințe multiple se datorește realizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
destul de mult În 1951, poetul bucurându-se de atenția criticilor, cum numai cu Mihai Beniuc, Eugen Jebeleanu și Dan Deșliu s-a Întâmplat (v. nota 6); dar dacă aceștia din urmă continuau să Întrunească unanimitate În elogii, În privința harnicului poet clujean, prezent Încă din 1949 În presa din capitală, apoi aproape număr de număr În Almanahul literar din Cluj, lucrurile n-au stat deloc așa. Începutul contestării acestuia, care va continua și În anii următori, a fost determinată de apariția, spre
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și care, din păcate, a fost apoi reprodus În serie și de alții. (Ă). Un poem al lui Baconsky Îl recunoști cu ușurință, chiar dacă e nesemnat; el poartă pecetea originalității sale. În ce constă timbrul specific al talentului tânărului poet clujean? (Ă). Dotat cu o sensibilitate fermecătoare, tânărul poet este deosebit de receptiv În fața noului ce se ivește În viață. Așa se explică bogăția și varietatea, actualitatea temelor sale: (Lenin la Șușenscoe), Revoluția din Octombrie (Scriind În Octombrie), lupta pentru pace (Despre
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
morală autorul o apreciază astfel (Ă). Și teza aceasta stalinistă nu a formulat-o abstract, ci În puternice imagini artistice. Tabloul bradului uriaș din munții Rodnei este Într-adevăr impresionant. (Ă). Se petrece aici un fenomen din care tânărul poet clujean și, În genere, poeții noștri, ar putea trage Învățăminte folositoare pentru lupta Împotriva formalismului. Căci, În fond, ne găsim În fața unui caz tipic de formalism. Imaginea, luată izolat este frumoasă, impresionantă. Dar, În loc de a servi conținutului de idei, Îl deservește
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
față de alții. (Ă)” * În Almanahul literar 12, Cluj: „Discutând recentul volum de Poezii al lui A. E. Baconsky, Eugen Campus se Întreba printre altele, În Viața românească (anul, IV, nr. 2): «În ce constă timbrul specific al talentatului tânărului poet clujean? Răspunsul este, desigur, greu de dat. Credem că el ar putea fi formulat de la următoarele trei caracteristici fundamentale: Baconsky este un poet care gândește, care are capacitatea de a generaliza original prin imagini artistice; este un poet de o uluitoare
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Drumul acesta ascendent a fost barat adesea de răbufnirile variate pe care le avea la Baconsky resturile formaliste ce mai stăruiau În viziunile sale poetice. (Ă). Formalismul este prezent, sub specia aceasta, mai ales În poeziile mai vechi ale poetului clujean. Sesizând pericolul pe care-l constituia pentru creațiile sale această influență (a decadentismului - n.n.). Baconsky a Început să lupte Împotriva lui (Ă) Vom arăta Însă că poetul n-a scăpat de asemenea devieri, nici În cele mai bune poeme ale
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Baconsky nu vom Întâlni, de pildă, nici eternii „zori ai socialismului”, nici versificarea unor teze ideologice. Dar vom Întâlni altceva, care constituie, fără Îndoială, una din trăsăturile specifice ale poeziei baconskyene: prezența eroului liric aproape În fiecare poem al poetului clujean. (Ă). Această insinuare a propriului eu a fost remarcată de toți cei care i-au criticat volumul Poezii. S-a observat, pe bună dreptate, că Baconsky are un puternic cult al individualității, pe care o afișează de câte ori crede el de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
succes al lui Baconsky. Folosind creator experiența literaturii sovietice (În special poemele lui Gribaciov), Însușindu-și și ceea ce e mai important din tezaurul poeziei noastre populare epice, (arhitectura basmului popular, tropii caracteristici acestuia, repetiții, refrene realizate În spirit popular), poetul clujean a dat prin La frasinii de la răscruce cea mai reușită expresie a orientării sale realiste. Poemă inegală totuși (asupra unora dintre aspectele negative am stăruit În altă parte a cronicii), La frasinii de la răscruce aduce Însă conflicte care ilustrează În
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
argatul său Nemeș Niculae, sunt (cu excepția câtorva pasaje), În general bine zugrăvite. (Ă). A. E. Baconsky, În general, n-a fructificat destul nici experiența Înaintașilor, nici frumusețile poeziei noastre populare și nici realizările literaturii sovietice. Atunci când tendința proletcultistă a poetului clujean a fost Înfrântă, când a lucrat mai cu migală asupra manuscrisului, el ne-a dat poeme de reale valori artistice, cum este de pildă La frasinii de la răscruce. (Ă). (Ă). Utilizând creator tezaurul nostru popular, Baconsky va elimina din poezia
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
arată că discuțiile publice În jurul problemelor creației - purtate la un Înalt nivel principial - au rezultate pozitive, ca ele pot și trebuie să constituie de acum Înainte un sector important În munca filialei. (Ă). Referatul asupra volumului de debut al poetului clujean a fost ținut de tov. Aurel Martin. Discuțiile ce au urmat au fost susținute de Nagy Istvan, Ion Brad, Szasz Janos, George Munteanu, Iosif Pervain, Balla Erno și alții. (Ă). Când a scris poemele intitulate După două mii de ani și
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
revistei (nr. 6) În care sunt publicate unele poezii nesatisfăcătoare ale tov. Mihu Dragomir, arată că redacția Vieții românești persistă În atitudinea ei necritică, liberalistă, față de operele confuze sau greșite din punct de vedere ideologic. (Ă)”. Despre perseverența unor poeți clujeni „În scormonirea și etalarea măruntelor și nesemnificativelor impresii personale” scrie și George MUNTEANU 16: „Discuțiile referitoare la problemele poeziei purtate la Începutul anului În cadrul Uniunii Scriitorilor și continuate Într-un număr de filiale ale ei, au contribuit cu mult la
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
rup pe om din legătura lui indestrictibilă cu societatea). (Ă)». Faptul că În Almanahul literar au apărut poeme greșite din punct de vedere ideologic și nerealizate din punct de vedere artistic, ca cele analizate mai sus, arată că nici poeții clujeni și nici colectivul redacțional al revistei nu au tras cuvenitele concluzii practice din discuțiile de la ultima plenară În problemele poeziei a Uniunii Scriitorilor și de la cele duse În cadrul filialei noastre. (Ă). Că poeții noștri mai manifestă Încă neîncrederea față de critică
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
prin imagini artistice; este un poet de «o uluitoare simplitate», un poet de «impresionantă vigoare», care ar deosebi, chipurile, pe Baconsky de alți poeți Înzestrați ai noștri. Superlative (simplitate), impresionantă (vigoare) nu-i ajută - după părerea noastră - cu nimic poetului clujean să se dezvolte, ei pot cel mult să-i Încurajeze tendința de a scrie versuri ca cele din poemul Scriind În Octombrie («De-acuma mă cunoaște multă lume», etc). Asemenea epitete revin des În cronica lui Campus: sensibilitatea «fremătătoare», poezie
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lui Campus: sensibilitatea «fremătătoare», poezie «profundă», imagini «emoționante», etc. Criticul vorbește chiar de o epidemie baconskyană ce ar fi izbucnit la Cluj, datorită influenței lui Baconsky. Punând astfel problema, Campus alunecă spre o explicație idealistă a individualismului unora dintre poeții clujeni, În ciuda faptului că pomenește În chip vag de existența unui teren propice unei astfel de devieri. De fapt este vorba de rămășițe a ideologiei dușmanului de clasă și În creația lui Baconsky și În cea a altor poeți de la Cluj
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
despre poezie de către revista Almanahul literar se refereau mai ales la creații ale scriitorilor din București și abia În articolul publicat În numărul de față (al lui D.Micu) sunt examinate În mod critic un număr de lucrări ale poeților clujeni. (Ă). Cu atât mai rar e fenomenul luării unei poziții autocritice față de propriile greșeli În muncă. Doar tov. N.Moraru a revenit În mod autocritic asupra unor afirmații eronate În studiul său Realismul În literatură. Există În schimb fenomenul contrar
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În critică’”, prin câteva comentarii semnate de Mihail Novicov și Ovid S.Crohmălniceanu: „În observațiile pe care le făcea asupra primelor numere din revista noastră, Viața românească remarca, pe bună dreptate, că o mare parte din răspunderea pentru scăderile poeziei clujene o poartă critica Almanahului literar. Criticii noștrii s-au dezinteresat, Într-adevăr, de munca poeților și prozatorilor. Nu vom găsi, până la numărul 8, nici o apreciere critică, nici o Îndrumare dată tinerilor scriitori. Vom găsi În schimb, În numărul 4, o notă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]