7,311 matches
-
la poziția lui Kolakowski întrucât este un exemplu al rezultatelor teoretice oferite de concluziile speculative ale unei filosofiei ce se propune ca știință riguroasă. E clar că punctul de referință este aici gândirea lui Husserl, însă Kolakowski analizează în special coerența internă a demersului gândirii moderne începând cu Descartes. Această aducere în discuție a lui Kolakowski contribuie la o altă precizare a perspectivei noastre. Ne-am afla într-un amplu acord cu filosoful polonez dacă nu am considera că, pe lângă cunoașterea
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
de existență. Adesea compasiunea, regretul și suferința pentru absența ce stă să se împlinească, pentru răpirea ontică ce-și anunță inevitabilul sunt nu numai autentice dar și extrem de intense. Realitatea profunzimii acestor trăiri nu le exclude, însă, din sistemul de coerențe care guvernează fluxul mundaneității efemere. Lumescul de zi cu zi refuză imaginea morții solitare, efemere, dorește ornamentarea acestui fapt radical și împrejmuirea sa cu pluralitatea prezențelor umane. Este un gest defensiv prin care se speră opturarea momentului teluric al decupării
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
printre altele, de ce am decis să devin preot și ce-i mai important în viața mea. Le răspund că nu eu am decis să devin preot, ci Dumnezeu m-a chemat, iar eu am răspuns. Iar ce-i mai important: coerența cu propria conștiință și cu propria vocație. Ne continuăm apoi drumul, oprindu-ne unde sunt ecluzele, pentru a vedea cum sunt mutate dintr-o parte în alta vaporașele și șalupele. Toate angrenajele sunt comandate electronic, dar există și posibilitatea de
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
timp să stea cu credincioșii. In plus, mulți sunt singuri, ceea ce nu-i tocmai bine atât pentru sufletul, dar și pentru trupul lor. Am constatat și eu acest mare inconvenient. Dar, dincolo de toate aceste dificultăți, pentru un preot esențială este coerența cu propria vocație. Si poate că sărăcia lor materială reprezintă și un avantaj, ajutândui să fie mai liberi în ministerul lor și mai detașați de bunuri, bani și alte lucruri materiale. In clădire, oaspeții au pus muzică bună, irlandeză, iar
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
cuvintele cheie folosite etc. Res-pectînd cei doi factori, A și B, în timp, devenim credibili. Devenind credibili, această credibilitate trebuie să o menținem. Menținerea credibilității se realizează prin legături interpersonale durabile, prin promovarea și respectarea unor principii corecte, prin transparență, coerență și constanță. Aceste cinci criterii, după cum am afirmat și anterior, sînt prin-cipale, altfel spus, cele mai importante; ele însă pot fi completate și cu alte criterii, sau principii prin care materialele informative să fie cît mai bune, cît mai relevante
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
mers al transferului și al contra-transferului informațional în interiorul sistemului, și cea intersistemică, răspunzătoare de fluxul informațional dintre sistem și mediul extern acestuia și invers, precum și o a treia formă, denumită comunicarea integrată. Comunicarea integrată are rolul de a realiza o coerență dintre comunicarea intersistemică și intrasistemică. Alături de coerență, prin comunicarea integrată, consilierul PR, realizează și o coordonare a celor două forme de comunicare intrasistemică și intersistemică, înglobîndu-le într-un tot unitar de comunicare al sistemului. Corporate behavior. Conceptul de "corporate behavior
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
în interiorul sistemului, și cea intersistemică, răspunzătoare de fluxul informațional dintre sistem și mediul extern acestuia și invers, precum și o a treia formă, denumită comunicarea integrată. Comunicarea integrată are rolul de a realiza o coerență dintre comunicarea intersistemică și intrasistemică. Alături de coerență, prin comunicarea integrată, consilierul PR, realizează și o coordonare a celor două forme de comunicare intrasistemică și intersistemică, înglobîndu-le într-un tot unitar de comunicare al sistemului. Corporate behavior. Conceptul de "corporate behavior" se referă la comportamentul sistemului ca și
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
de către sistem, ca un tot unitar, cît și de către fiecare element al sistemului. Cultura sistemică nu se poate crea într-o săptămînă sau într-o lună. Aceasta este un proces de lungă și chiar foarte lungă durată, în care constanța, coerența și originalitatea au roluri principale. Cultura sistemică depinde atît de sistemul însuși care o promovează cît și de modalitățile de percepere a acestuia, de către diferitele entități exterioare și interioare sistemului. În acest proces complex, alături de sistemul emitent, foarte important e
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
legăturilor. Împotriva unei morale unice și universale, deonto-logia-etică este complexă, concretă, prin aceea că se înrădăcinează în modurile de a fi și de a gândi al căror element esențial este heterogenitatea. Nu este mai puțin adevărat că poate fi o coerență, un centru de unire, a acestor fragmente constitutive ale lumii reale. Excurs despre "Verwindung" Pe cine numești tu rău? Pe acela care vrea mereu să facă lucruri rușinoase. Ce este mai uman pentru tine? A cruța de rușine pe cineva
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
urmare, copilul, femininul, naturalul, nativul nu trebuie "depășite". Ele nu se măsoară după un standard unic. Pe scurt, "vidul" nu este de umplut. Inculcarea nu mai este obligatorie. Unitatea nu mai este singurul model admis. Și totuși poate exista o coerență în diversitate. Unicitatea poate aduna ceea ce este risipit, protejând în același timp specificitățile elementelor ce o constituie. Puterea-pedagogică este de ordinul unității, autoritatea-inițiatică trimite la unicitate. Altă formă de socializare, spuneam, prin aceea că autoritatea, în loc să postuleze vidul (în sens
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
cadru plăcut, relaxant, interactiv, într-o ambianță în care relațiile dintre profesori și elevi țin mai mult de atmosfera unui colectiv de creație decît de raporturile academice tradiționale. Școala este încă preocupată de aspectul didactic al transmiterii de conținuturi, de coerența acestora la nivel intern, cu o minimă intervenție din partea unor factori externi. Marea majoritate a Programelor de pedagogie muzeală au devenit operabile începînd cu anii 2000-2002. Aceste activități sînt în marea lor majoritate desfășurate în cadrul muzeelor de importanță națională sau
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
monetar (limitarea masei monetare) și bugetar (plafonarea deficitelor). Instrumentele politicii structurale au ca finalitate asigurarea unor creșteri stabile pe termen mediu, fiind dificil să se pretindă suprimarea pe termen scurt a conflictelor între obiectivele interne și externe fiind necesară însă coerența acestora pentru a "întemeia" creșterea și acomodarea economiei în spațiul internațional. Instrumentele de intervenție vizează atât modificarea adecvată a cadrului în care funcționează piețele, cât și supravegherea funcționării corecte a piețelor. In acest sens indicatorii politicii economice cunosc o "finisare
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
reflecta nivelul de educație, PIB-ul pe locuitor, ca măsura a standardului de viata. Schimbările structurale la nivelul dezvoltării sustenabile reprezintă o mare provocare pentru Uniunea Europeană, domeniile ce au scopul de a îmbunătăți indicatorii structurali fiind: politica fiscală, mediul înconjurător, coerența socială. 3.3. Politica structurală la nivelul firmei: configurare, analiză, evaluare 3.3.1. Sfera și conținutul politicii structurale a firmei Coordonatele schimbării structurale ale firmei Structurile firmei Configurarea structurală a firmei poate fi abordată din două perspective: fie considerând
Evaluarea impactului politicii structurale asupra economiei reale. Aspecte financiare. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Picu Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2357]
-
nume pentru "Commentarii in Somnivm Scipionis" / 440 Armonia contrariilor în "Comentarii laVisul lui Scipio" de Macrobius Studiu introductiv Introducere Armonia este consonanța, acordul bine reglementat între părțile unui întreg, obiectele unui sistem, relațiile, fenomenele sau procesele inerente lui și implică coerență sau o unitate internă, concordanță între obiectele și relațiile care aparțin unui sistem, ordine, adică o legătură bazată pe un raport cantitativ, calitativ, mecanic sau teleologic, o structură, adică o unitate având o lege imanentă de acțiune și dezvoltare, o
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
dialog, printre care se numără și sacramentul reconcilierii. Prezenta lucrare este justificată de mai multe aspecte - spiritual, moral și pastoral - care susțin o triplă motivare a elaborării sale. O primă motivație se înrădăcinează în dorința de a ne așeza în coerență cu intenția Bisericii; ea vrea să mențină o atenție și o atitudine specială față de sacramentul reconcilierii, mijloc de creștere și de sfințire în viața creștinului. A doua motivație se naște din dorința de a răspunde provocărilor pe care le prezintă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
care o înfăptuiește confesorul în favoarea penitentului. De aceea, în tot acest demers de cercetare, vom apela la un material bibliografic consistent, care să argumenteze, prin autoritate teologică și științifică, cele ce se afirmă și care să mențină întregul conținut în coerență cu revelația și cu învățătura predicată și aplicată de Magisteriul Bisericii. Conținutul lucrării se structurează în cinci capitole, dorind să urmărească în mod coerent tematica propusă - procesul dialogic în sacramentul reconcilierii - făcând apel, în abordarea sa, la diferite dimensiuni (teologică
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
modalități distincte prin care dialogul poate fi realizat. Pentru a nu divaga, în același context, este necesară amintirea și sublinierea unor aspecte importante ce țin de spiritualitatea sacramentului, de liturgică, de morală, de drept canonic și chiar de psihologie. Pentru coerența analizei cercetării noastre, în al patrulea capitol, vom prezenta efectele dialogului dintre confesor și penitent în cadrul celebrării sacramentului, efecte care nu sunt înțelese de data aceasta ca roade primare ale reconcilierii sacramentale, ci ca efecte secundare, ce țin de implicarea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
partea omului. Îl inspiră, arătându-i cuvintele necesare pentru ca dialogul să fie fructuos. Există însă riscul ca omul să uite acest lucru și să se pună doar pe el însuși în centru, ca persoană unică, ignorând importanța celuilalt, împiedicând astfel coerența comunicării cu Dumnezeu. Pentru că Dumnezeu a dorit și dorește să vorbească oamenilor ca unor prieteni, sacramentul devine cu adevărat o întâlnire personală de prietenie între Dumnezeu și om, prin care Dumnezeu se dăruiește creaturii sale. Experiența de acest tip este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
consecințe negative în viața omului, prin pierderea armoniei interioare și a încrederii în bunătatea lui Dumnezeu, în timp ce Dumnezeu a conceput deja un plan prin care să îl salveze. Încercarea egoistă a omului de a se reabilita, dar fără a urma coerența planului lui Dumnezeu, eșuează tragic de fiecare dată, începând cu primele momente. Experiența elocventă a eșecului Turnului Babel (cf. Gen 11,1-9) demonstrează eterna tentație eronată a omului, care „vrea să devină Dumnezeu” și care caută fericirea pe cont propriu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
procesul dialogic; e) relația care se naște în cadrul sacramentului se termină odată cu încheierea momentului sacramental și nu mai continuă în afara acestuia, cel puțin nu în aceeași formă; f) confesorul va cultiva față de penitent empatie, acceptare necondiționată, privire pozitivă, autenticitate, congruență, coerență, etc., făcând mereu distincție între persoana acestuia și păcatul comis. Prin aceste atitudini, el încurajează penitentul să aibă încredere și să se deschidă către dialog. Relația poate fi condiționată însă și de unele experiențe sau evenimente trecute sau prezente din
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
aborda în dialogul său cu penitentul și anumite aspecte particulare, în măsura în care acestea sunt necesare clarificării și ameliorării vieții de credință a penitentului respectiv. 2.6.1 Compoziția dialogului Compoziția dialogului se organizează parcurgând o structură clară, care se desfășoară în coerență cu forma propusă de Ritualul Penitenței, urmărind etapele de celebrare a sacramentului. Dialogul se va desfășura progresiv, plecând de la cererea de iertare din partea penitentului și ajungând la dezlegarea de păcate pe care acesta o primește din partea confesorului, astfel: 1) Cerere
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
niciun mod spovada „în trei”, adică a logodnicilor împreună, sau a soților împreună în fața preotului, singura excepție făcându-se atunci când este nevoie de interpret. Înseamnă că, în acest caz, însuși dialogul are nevoie de o interpretare. Acest fapt poate fragmenta coerența atât a mărturisirii penitentului, cât și a îndemnurilor sau a cuvintelor de instruire pe care confesorul i le adresează acestuia. Prin urmare, este recomandat ca dialogul dintre confesor și penitent să se rezume doar la ceea ce este strict esențial. Se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fie prea raționalist sau, dimpotrivă, „extrem de iertător”. Datorită acestor tendințe, în celebrarea reconcilierii se pot strecura diferite erori, pe care unii autori le prezintă astfel: a) Legalismul - atunci când confesorul este extrem de exigent față de penitent cu privire la respectarea legii. Accentuând cu insistență coerența față de lege, el riscă prin aceasta să uite de gravitatea și de semnificația păcatului. Acest comportament poate fi manifestat de către confesorul pentru care capacitatea intelectuală, pedagogică și rațională înseamnă totul. El își dezvoltă un mod idealist de a privi lucrurile
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
este evidentă, iar conținutul lui este bogat, atâta timp cât interlocutorii (confesorul și penitentul) rămân fideli unei relații adecvate unui asemenea moment. Ritualul Penitenței devine documentul care garantează celebrarea sa. El prezintă forma și structura sacramentului, păstrând valoarea dialogului și indicându-i coerența. Parcurgerea acestui ritual este folositoare unei trăiri spirituale concrete și necesare reconcilierii penitentului cu Dumnezeu. Aceasta este întărită și prin apelul la unele modele de relaționare și de dialog, prin care confesorul poate contribui ca penitentul să își amintească de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
secundar. Aceste date susțin pe cele obținute de Follette et al. (1994), Schauben și Frazier (1995) și se opun celor din studiile lui Hodgkinson și Shepard (1994), Kassam-Adams (1995) și Pearlman și Mac Ian (1995). Cu cât subiecții percepeau o coerență personală mai ridicată (așa cum o descrie Antonovsky) cu atât prezentau un nivel mai scăzut de STS și un nivel mai ridicat de satisfacție în muncă. S-a obținut, de asemenea, o relație semnificativă moderată și inversă între suportul social și
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]