4,120 matches
-
Alba a fost divizat în timpul Evului Mediu târziu. Cealaltă jumătate a sa, denumită "Alba de Sus" (în ), constând mai ales din enclave locuite de sași și secui, a existat până în 1876, când structura administrativă a Transilvaniei a fost schimbată, iar "Comitatul Alba de Jos" a fost modificat, în timp ce "Comitatul Alba de Sus" a fost în întregime eliminat și asimilat altor comitate înconjurătoare. În 1918, urmată fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, comitatul, alături de întreaga Transilvanie istorică, a devenit parte
Comitatul Alba de Jos () [Corola-website/Science/306062_a_307391]
-
Cealaltă jumătate a sa, denumită "Alba de Sus" (în ), constând mai ales din enclave locuite de sași și secui, a existat până în 1876, când structura administrativă a Transilvaniei a fost schimbată, iar "Comitatul Alba de Jos" a fost modificat, în timp ce "Comitatul Alba de Sus" a fost în întregime eliminat și asimilat altor comitate înconjurătoare. În 1918, urmată fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, comitatul, alături de întreaga Transilvanie istorică, a devenit parte a României. Teritoriul Comitatului Alba de Jos se
Comitatul Alba de Jos () [Corola-website/Science/306062_a_307391]
-
din enclave locuite de sași și secui, a existat până în 1876, când structura administrativă a Transilvaniei a fost schimbată, iar "Comitatul Alba de Jos" a fost modificat, în timp ce "Comitatul Alba de Sus" a fost în întregime eliminat și asimilat altor comitate înconjurătoare. În 1918, urmată fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, comitatul, alături de întreaga Transilvanie istorică, a devenit parte a României. Teritoriul Comitatului Alba de Jos se regăsește azi în județele Alba, Sibiu și Mureș. În 1910, populația comitatului
Comitatul Alba de Jos () [Corola-website/Science/306062_a_307391]
-
administrativă a Transilvaniei a fost schimbată, iar "Comitatul Alba de Jos" a fost modificat, în timp ce "Comitatul Alba de Sus" a fost în întregime eliminat și asimilat altor comitate înconjurătoare. În 1918, urmată fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, comitatul, alături de întreaga Transilvanie istorică, a devenit parte a României. Teritoriul Comitatului Alba de Jos se regăsește azi în județele Alba, Sibiu și Mureș. În 1910, populația comitatului era de 221.618 locuitori, dintre care 217.859 (98,31%) alcătuiau cele
Comitatul Alba de Jos () [Corola-website/Science/306062_a_307391]
-
a fost modificat, în timp ce "Comitatul Alba de Sus" a fost în întregime eliminat și asimilat altor comitate înconjurătoare. În 1918, urmată fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, comitatul, alături de întreaga Transilvanie istorică, a devenit parte a României. Teritoriul Comitatului Alba de Jos se regăsește azi în județele Alba, Sibiu și Mureș. În 1910, populația comitatului era de 221.618 locuitori, dintre care 217.859 (98,31%) alcătuiau cele trei grupuri majoritare după cum urmează: În timp ce majoritatea covârșitoare a românilor locuia
Comitatul Alba de Jos () [Corola-website/Science/306062_a_307391]
-
comitate înconjurătoare. În 1918, urmată fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, comitatul, alături de întreaga Transilvanie istorică, a devenit parte a României. Teritoriul Comitatului Alba de Jos se regăsește azi în județele Alba, Sibiu și Mureș. În 1910, populația comitatului era de 221.618 locuitori, dintre care 217.859 (98,31%) alcătuiau cele trei grupuri majoritare după cum urmează: În timp ce majoritatea covârșitoare a românilor locuia în sate, majoritatea maghiarilor locuia în orașele comitatului (Alba Iulia, Aiud, Abrud, Ocna Sibiului, etc.), respectiv
Comitatul Alba de Jos () [Corola-website/Science/306062_a_307391]
-
județele Alba, Sibiu și Mureș. În 1910, populația comitatului era de 221.618 locuitori, dintre care 217.859 (98,31%) alcătuiau cele trei grupuri majoritare după cum urmează: În timp ce majoritatea covârșitoare a românilor locuia în sate, majoritatea maghiarilor locuia în orașele comitatului (Alba Iulia, Aiud, Abrud, Ocna Sibiului, etc.), respectiv în districtele Marosújvár și Nagyenyed. La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului "Alba de Jos" erau următoarele:
Comitatul Alba de Jos () [Corola-website/Science/306062_a_307391]
-
31%) alcătuiau cele trei grupuri majoritare după cum urmează: În timp ce majoritatea covârșitoare a românilor locuia în sate, majoritatea maghiarilor locuia în orașele comitatului (Alba Iulia, Aiud, Abrud, Ocna Sibiului, etc.), respectiv în districtele Marosújvár și Nagyenyed. La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului "Alba de Jos" erau următoarele:
Comitatul Alba de Jos () [Corola-website/Science/306062_a_307391]
-
, cunoscut și ca "Varmeghia Făgărașului" (în , în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat în perioada 1876-1920. Capitala comitatului a fost orașul Făgăraș. se învecina la vest cu Comitatul Sibiu ("Szeben"), la nord cu Comitatul Târnava Mare ("Nagy-Küküllő") și la est cu Comitatul Brașov ("Brassó"). În partea de sud, acest comitat forma granița între Regatul Ungariei și Regatul României
Comitatul Făgăraș () [Corola-website/Science/306086_a_307415]
-
, cunoscut și ca "Varmeghia Făgărașului" (în , în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat în perioada 1876-1920. Capitala comitatului a fost orașul Făgăraș. se învecina la vest cu Comitatul Sibiu ("Szeben"), la nord cu Comitatul Târnava Mare ("Nagy-Küküllő") și la est cu Comitatul Brașov ("Brassó"). În partea de sud, acest comitat forma granița între Regatul Ungariei și Regatul României. Râul Olt forma o mare parte din granița nordică a
Comitatul Făgăraș () [Corola-website/Science/306086_a_307415]
-
, cunoscut și ca "Varmeghia Făgărașului" (în , în , în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat în perioada 1876-1920. Capitala comitatului a fost orașul Făgăraș. se învecina la vest cu Comitatul Sibiu ("Szeben"), la nord cu Comitatul Târnava Mare ("Nagy-Küküllő") și la est cu Comitatul Brașov ("Brassó"). În partea de sud, acest comitat forma granița între Regatul Ungariei și Regatul României. Râul Olt forma o mare parte din granița nordică a comitatului. Munții Carpați formau limita sudică
Comitatul Făgăraș () [Corola-website/Science/306086_a_307415]
-
în ), a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei, care a funcționat în perioada 1876-1920. Capitala comitatului a fost orașul Făgăraș. se învecina la vest cu Comitatul Sibiu ("Szeben"), la nord cu Comitatul Târnava Mare ("Nagy-Küküllő") și la est cu Comitatul Brașov ("Brassó"). În partea de sud, acest comitat forma granița între Regatul Ungariei și Regatul României. Râul Olt forma o mare parte din granița nordică a comitatului. Munții Carpați formau limita sudică a comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de
Comitatul Făgăraș () [Corola-website/Science/306086_a_307415]
-
Ungariei, care a funcționat în perioada 1876-1920. Capitala comitatului a fost orașul Făgăraș. se învecina la vest cu Comitatul Sibiu ("Szeben"), la nord cu Comitatul Târnava Mare ("Nagy-Küküllő") și la est cu Comitatul Brașov ("Brassó"). În partea de sud, acest comitat forma granița între Regatul Ungariei și Regatul României. Râul Olt forma o mare parte din granița nordică a comitatului. Munții Carpați formau limita sudică a comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 2.433 km², incluzând suprafețele de apă. Țara
Comitatul Făgăraș () [Corola-website/Science/306086_a_307415]
-
Sibiu ("Szeben"), la nord cu Comitatul Târnava Mare ("Nagy-Küküllő") și la est cu Comitatul Brașov ("Brassó"). În partea de sud, acest comitat forma granița între Regatul Ungariei și Regatul României. Râul Olt forma o mare parte din granița nordică a comitatului. Munții Carpați formau limita sudică a comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 2.433 km², incluzând suprafețele de apă. Țara Făgărașului a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei încă din secolul al XV-lea. După 1691 regiunea a
Comitatul Făgăraș () [Corola-website/Science/306086_a_307415]
-
Mare ("Nagy-Küküllő") și la est cu Comitatul Brașov ("Brassó"). În partea de sud, acest comitat forma granița între Regatul Ungariei și Regatul României. Râul Olt forma o mare parte din granița nordică a comitatului. Munții Carpați formau limita sudică a comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 2.433 km², incluzând suprafețele de apă. Țara Făgărașului a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei încă din secolul al XV-lea. După 1691 regiunea a făcut parte din "fundus regius", teritoriu organizat
Comitatul Făgăraș () [Corola-website/Science/306086_a_307415]
-
și la est cu Comitatul Brașov ("Brassó"). În partea de sud, acest comitat forma granița între Regatul Ungariei și Regatul României. Râul Olt forma o mare parte din granița nordică a comitatului. Munții Carpați formau limita sudică a comitatului. Suprafața comitatului în 1910 era de 2.433 km², incluzând suprafețele de apă. Țara Făgărașului a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei încă din secolul al XV-lea. După 1691 regiunea a făcut parte din "fundus regius", teritoriu organizat ca zonă
Comitatul Făgăraș () [Corola-website/Science/306086_a_307415]
-
de 2.433 km², incluzând suprafețele de apă. Țara Făgărașului a fost o unitate administrativă a Regatului Ungariei încă din secolul al XV-lea. După 1691 regiunea a făcut parte din "fundus regius", teritoriu organizat ca zonă de frontieră imperială. Comitatul Făgăraș a fost înființat în 1876, când structura administrativă a Transilvaniei a fost schimbată. Cu această ocazie s-au desființat ținuturile imperiale grănicerești și autonomiile sașilor și secuilor. În 1918, urmată fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, comitatul
Comitatul Făgăraș () [Corola-website/Science/306086_a_307415]
-
Comitatul Făgăraș a fost înființat în 1876, când structura administrativă a Transilvaniei a fost schimbată. Cu această ocazie s-au desființat ținuturile imperiale grănicerești și autonomiile sașilor și secuilor. În 1918, urmată fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, comitatul, alături de întreaga Transilvanie istorică, a devenit parte a României. După Unirea Transilvaniei cu România, teritoriul acestui comitat a fost inclus în județul Făgăraș. Teritoriul Comitatului Făgăraș se regăsește azi în județele Brașov și Sibiu (partea de vest) din centrul României
Comitatul Făgăraș () [Corola-website/Science/306086_a_307415]
-
ocazie s-au desființat ținuturile imperiale grănicerești și autonomiile sașilor și secuilor. În 1918, urmată fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, comitatul, alături de întreaga Transilvanie istorică, a devenit parte a României. După Unirea Transilvaniei cu România, teritoriul acestui comitat a fost inclus în județul Făgăraș. Teritoriul Comitatului Făgăraș se regăsește azi în județele Brașov și Sibiu (partea de vest) din centrul României. În 1910, populația comitatului era de 95.174 locuitori, dintre care: La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului
Comitatul Făgăraș () [Corola-website/Science/306086_a_307415]
-
autonomiile sașilor și secuilor. În 1918, urmată fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, comitatul, alături de întreaga Transilvanie istorică, a devenit parte a României. După Unirea Transilvaniei cu România, teritoriul acestui comitat a fost inclus în județul Făgăraș. Teritoriul Comitatului Făgăraș se regăsește azi în județele Brașov și Sibiu (partea de vest) din centrul României. În 1910, populația comitatului era de 95.174 locuitori, dintre care: La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului "Făgăraș" erau următoarele:
Comitatul Făgăraș () [Corola-website/Science/306086_a_307415]
-
istorică, a devenit parte a României. După Unirea Transilvaniei cu România, teritoriul acestui comitat a fost inclus în județul Făgăraș. Teritoriul Comitatului Făgăraș se regăsește azi în județele Brașov și Sibiu (partea de vest) din centrul României. În 1910, populația comitatului era de 95.174 locuitori, dintre care: La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului "Făgăraș" erau următoarele:
Comitatul Făgăraș () [Corola-website/Science/306086_a_307415]
-
comitat a fost inclus în județul Făgăraș. Teritoriul Comitatului Făgăraș se regăsește azi în județele Brașov și Sibiu (partea de vest) din centrul României. În 1910, populația comitatului era de 95.174 locuitori, dintre care: La începutul secolului 20, subdiviziunile comitatului "Făgăraș" erau următoarele:
Comitatul Făgăraș () [Corola-website/Science/306086_a_307415]
-
La începutul anului 1098 în Edessa, Baldwin a fost adoptat ca moștenior de regele Thoros, un monarh grec ortodox care se afla în relații foarte proaste cu supușii săi armeni. După asasinarea lui Thoros, Balduin a devenit noul monarh, creând Comitatul Edessei, primul stat cruciat. Între timp, armatele cruciate au mărșăluit spre Antiohia, care se afla cam la jumătatea distanței dintre Constantinopol și Ierusalim. Creștinii au ajuns aici în octombrie 1097 și au asediat orașul aproape opt luni. În timpul asediului cruciații
Prima cruciadă () [Corola-website/Science/304708_a_306037]
-
zona centrală a Banatului sârbesc, pe șoseaua asfaltată Zrenjanin-Vârșeț la 25 de km. de Zrenjanin. Cândva aici au trăit români și germani iar acum români și sârbi. După Feliks Milleker, în anul 1333 este amintită localitatea Sărcia (Zaruca), care aparținea comitatului (denumire maghiară a timpului acela) sau districtului Timiș. Prin anul 1760 s-a aflat la partea de sudest a localității Šurjan pe un dâmb sau o terasă cu teren stepos, puțin mai ridicat, numit Șâbova care și astăzi se mai
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
de clasă și cealaltă la colțul străzii (intersecția străzillor Borisa Kidriča și INA) la fel cu o sală de clasă și o locuință. Aci, până prin anii cincizeci ai secolului trecut, a stat preotul Gherasim Andru. Din anul 1801 localitatea aparține comitatului sau districtului croat. Posesorul Anton Mandić, în partea de nord a coloniei românești, înființează o colonie nouă. Coloniștilor nou veniți le împarte 31 de sesii sau loturi de pământ. O sesie sau un lot a cuprins 24 de jugăre de
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]