5,953 matches
-
vreun răspuns? — Da, desigur. Atunci spuneți, spuneți, la naiba!... Și Ganea își mai izbi o dată de trotuar piciorul drept, încălțat cu galoș. — De îndată ce am citit biletul, mi-a spus că umblați s-o prindeți cu vorba; că vreți s-o compromiteți în așa fel, încât să căpătați de la ea o speranță, pentru ca, sprijinindu-vă pe această speranță, să renunțați fără pierderi la cealaltă speranță, de o sută de mii. Că, dacă ați fi făcut acest pas fără să vă târguiți cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
aflat că fiul meu... dădu Ardalion Alexandrovici să înceapă. — Da, fiul dumneavoastră! Bun tată îi sunteți! De ce n-ați venit niciodată să mă vedeți? Singur vă ascundeți sau fiul vă ascunde? Dumneavoastră, cel puțin, m-ați putea vizita fără să compromiteți pe nimeni. — Copiii secolului al nouăsprezecelea și părinții lor... dădu iar generalul să înceapă. — Nastasia Filippovna! Dați-i voie, vă rog, lui Ardalion Alexandrovici să iasă pentru câteva clipe, îl caută cineva, spuse tare Nina Alexandrovna. — Cum să-i dau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
zise cu fermitate Ptițân. — Nu vrei? Nu pot, Nastasia Filippovna; de fapt, consider că acest petit jeu e imposibil. — Generale, mi se pare că dumneavoastră urmați la rând, i se adresă Nastasia Filippovna. Dacă și dumneavoastră refuzați, jocul va fi compromis și mi-ar părea foarte rău, pentru că și eu intenționez să povestesc în încheiere o faptă din „propria mea viață“, însă aș vrea s-o fac după dumneavoastră și Afanasi Ivanovici, pentru că dumneavoastră amândoi trebuie să mă încurajați, încheie ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și la însăși Nastasia Filippovna, pe care o diviniza ca pe propria lui nepoată; însă el ar fi preferat să moară, decât s-o părăsească în aceste clipe. În ce-l privește pe Afanasi Ivanovici, acesta, firește, nu se putea compromite cu asemenea aventuri; dar era prea interesat de afacere, chiar dacă aceasta luase o cotitură atât de nebunească; de fapt și Nastasia Filippovna lăsase să-i scape la adresa lui două-trei cuvinte cu tâlc, astfel că nu putea nicidecum să plece, nelămurind definitiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
mare spirit apelează la cap sau la pajură. În loc să-i răspund lui Napoleon, m-am răsucit spre Davout și i-am spus, parcă mânat de o inspirație: „Lua-ți-o la fugă, generale, unde veți vedea cu ochii!“ Proiectul era compromis. Davout a strâns din umeri și, ieșind, a spus în șoaptă: „Bah! Il devient superstitieux!“* Iar a doua zi s-a dat ordinul de plecare. Sunt lucruri extrem de interesante, rosti prințul, cu voce teribil de scăzută. Dacă așa a fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
dreptul să-mi exprim ideea; numai la Moscova, cu Rogojin, am vorbit deschis... L-am citit împreună pe Pușkin, toată opera; nu știa nimic, nici măcar numele lui Pușkin... Întotdeauna mi-e teamă ca nu cumva, prin înfățișarea mea caraghioasă, să compromit ceea ce gândesc și să-mi discreditez ideea principală. Nu am gesticulație. Gesticulația mea este întotdeauna contrară, ceea ce provoacă râsul și înjosește ideea. Nici simțul măsurii nu-l am și asta-i important; aș zice chiar că e lucrul cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
această familie găsiseră cu cale să rupă cu totul orice relație cu prințul. Prințul Ș., de pildă, întâlnindu-l pe prinț, chiar îi întorsese spatele și nu-i răspunse la salut. Dar Evgheni Pavlovici nu se temuse că se va compromite făcându-i prințului o vizită, cu toate că reîncepuse să-i frecventeze zilnic pe Epancini și fusese chiar primit cu o bunăvoință vizibil sporită. Veni la prinț exact a doua zi după plecarea Epancinilor din Pavlovsk. Intrând, știa deja despre toate zvonurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
în modul următor: Propunerea Windhorst asupra regicidului și estradițiunii asasinilor politici a fost prezentată luni în Reichstag... În tânărul regat al României s-au prezentat în Senat un proiect de lege din inițiativa parlamentară ce stipulează espulsiunea străinilor cari ar compromite interesele statului. Există, se vede, într-o parte a Europei o mișcare vie de reprobațiune în contra regicizilor și revoluționarilor cari abuzează de dreptul de azil pentru a propaga asasinatul politic. Ici mișcarea se manifestă prin proiecte de legi specioase, dincolo
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
combătut din răsputeri guvernul din februare. Cât despre guvernul din 2 decembre, consacrat printr-un plebiscit, el îl considera ca o personificațiune a antilegitimității. După douăzeci și nouă de ani (1825 - 1854) de o domnie destul de fericită, își văzu prestigiul compromis într-un război în care alianța turcilor, englejilor și francejilor [î ]i pregăti serioase încurcături. Opiniunea Rusiei, a nobilimei sale, a armatei sale, chiar a familiei sale, n-a putut să-l oprească; primele neizbînde ale armelor sale îl iritară
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
n-a văzut în proclamarea regatului decât o formalitate; el n-a priceput că cine-a intrat în danț trebuie să joace și că, odată admisă teza, toate consecuențele ei sunt date de mai nainte. Legea în contra străinilor, cari ar compromite interesele statului, e monarhică. Ei bine, daca mai mulți membri din opoziție ar fi lipsit din Cameră, proiectul de lege ar fi trecut c-o majoritate de un vot numai. E a se însemna totodată că d. C. A. Rosetti
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
corupte? Lăsăm opinia publică să răspunză la aceste întrebări și să veștejească cum merită această răutate nerușinată. Dar în sfârșit ce-a făcut opoziția pentru a-și atrage atâta urgie? Făcut-a ea cel puțin vreun fapt de natură a compromite țara în afară? Făcut-a ea vreo mișcare de natură a zgudui guvernul înlăuntru? Nimic din toate acestea! Încă demult ziarele independente au atras atențiunea publică asupra tratărilor ce se urmează în cestiunea dunăreană. S-a zis că Austria, în contra
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
afirmă că guvernul n-a protejat îndestul interesele naționale în această cestiune: el ar fi primit să se violeze, contra intereselor și drepturilor noastre, Tractatul de la Berlin. Însuși d-l ministru primar ar fi zis că cestiunea este în adevăr compromisă de guvernul trecut și că va scăpa ce va putea. Majoritatea dar a dat alarma și cele mai grave acuzațiuni contra guvernului s-a adus de către membri influenți ai majorității și de chiar președintele Consiliului. Ce a făcut opozițiunea? Opozițiunea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a Comisiunii Europene, sub președința simplă, onorifică, a Austriei, primită deja de toate celelalte puteri. Cestiunea dar r[mîne întreagă; nu este nici un ingajament propriu zis luat. Cu toate acestea d. Dum. Brătianu nu crede că cestiunea nu s-ar compromite prin aceasta și că chiar nu ar fi politic din parte-ne să declarăm acum că nu primim Comisiunea Mixtă nici sub rezervele și condițiunile cari ar pune-o în imposibilitate de a jicni vreodată interesele noastre. D. prezident al
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că primise o decorație care nu se dă decât celor ce înmulțesc c-o provincie întreagă zestrea habsburgilor; d. baron era ținta persiflajului celui mai crud. Tempora mutantur et nos mutamur in illis. Cel care n-avea întru nimic a compromite interesele țării pentr-o decorație e azi patriot, a subscris o hârtie de sumisiune necondiționată către onor. d. Ioan Brătianu, deci azi e un giuvaier al partidului dominant, plumbul s-a prefăcut în aur, cristalul de stâncă în diamant. Nu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
asupra acestui incident. [29 mai 1881] ["DISCUȚIUNEA CESTIUNII DUNĂRENE... "] Discuțiunea cestiunii dunărene în Adunări, pe temeiul protocoalelor Comisiei Europene și a actelor diplomatice, au descoperit în fine până la ce punct fostul ministru de externe, onor. d. Boerescu, a știut să compromită terenul de drept pe care țara era așezată în virtutea Tractatului de la Berlin. Claritatea revărsată asupra actelor marelui om de stat e binefăcătoare și, dacă nu ne-am teme ca totul să nu fie decât o comedie și ca noul cabinet
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ieșit din sânul aceleiași majorități parlamentare, să nu fi făcând decât opoziție aparentă actelor și promisiunilor cabinetului demisionat, am putea spera că nu prea târziu s-a făcut lumină, că guvernele regelui vor putea încă reveni cu succes asupra celor compromise de guvernul principelui. Discursul călduros și de o admirabilă claritate a d-lui Alexandru Lahovari a demonstrat din nou că ministeriul Brătianu boerescu alunecase pe clina unor propuneri și concesiuni verbale și în scris cari sunt cu totul în afară de libertatea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Penal! " Asta în plin Parlament, în cel dendîi discurs al primului cabinet regal, menit a fi reprodus până și în telegramele ziarelor europene. Vine în sfârșit cestiunea Dunării la ordinea zilei. Din documente diplomatice se constată că guvernul trecut a compromis cestiunea prin concesii pripite; că, pledând numai cu jumătate gură în privirea aceasta, ca unul ce făcuse deja promisiuni, a inspirat dezgust puterilor apusene, cari la început erau plecate a face din libertatea absolută de navigațiune o cauză a lor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
erau plecate a face din libertatea absolută de navigațiune o cauză a lor; că puterile apusene, văzând duplicitatea guvernului român, au înclinat a da dreptate exigențelor Austriei, părăsind pe statul mic ce se încerca a le amăgi și a le compromite vaza. Și aceste lucruri nu au fost descoperite numai de membrii opoziției. Nu. D. Chițu, unul din șefii majorității, o face, d. Fleva, un alt șef al majorității, se asociază cu el; c-un cuvânt d. Ion Brătianu i-a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
între vederile cabinetului Brătianu - Boerescu și acelea ale șefilor majorității reproducem mai la vale pasajele acelea din discursul d-lui Chițu prin care d. Boerescu e acuzat, în mod eufemistic în adevăr, dar nu mai puțin grav, de-a fi compromis cestiunea Dunării. Compare-se aceste pasaje cu aserțiunile "Romînului" că nimic nu s-a compromis, că cestiunea este intactă și facă-și fiecine concluzia asupra prețului cu care se plătesc tovărășiile politice ce țara are nenorocirea de a le suporta
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
acelea din discursul d-lui Chițu prin care d. Boerescu e acuzat, în mod eufemistic în adevăr, dar nu mai puțin grav, de-a fi compromis cestiunea Dunării. Compare-se aceste pasaje cu aserțiunile "Romînului" că nimic nu s-a compromis, că cestiunea este intactă și facă-și fiecine concluzia asupra prețului cu care se plătesc tovărășiile politice ce țara are nenorocirea de a le suporta. [4 iunie 1881] ["UN AMIC AL FOII NOASTRE... "] Un amic al foii noastre ne observă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
imposibilă, le va fi lesne de-a ajunge în curând personaje mari. În numărul acestora sunt câțiva destul de inteligenți. Astfel e Zancov, fost uniat devenit ministru al afacerilor străine; astfel Karavelov, vechi student derailiat și declasat al Universității din Moscova, compromis în mai multe afaceri și care are a datori generalului Ignatief c-a putut intra și rămânea în Bulgaria. Șefi inteligenți, lacomi de putere, ambițioși, mișcîndu-se într-un mediu social moale, facil, nu prea luminat, acești cîțva oameni - douăzeci de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
suntem contra îmbogățirii celor ce vin și se așază în țară. Cu timpul vor deveni poate cetățeni buni ai acestui stat. Dar ca de dragul lor să ucidem oamenii noștri {EminescuOpXII 239} proprii, ca de dragul luxului, desfătărilor, înlesnirilor de trai să compromitem existența fizică și morală a rasei române, iată ceea ce e neauzit și neînțeles. Poporul nostru e pe calea de a ajunge ca fellah din Egipet. Totul e străin acolo afară de mizerie. Numai ea e națională, e egipteană. De aceea o
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
morbiditate în satele noastre care nu s-a mai pomenit nicicând, nici în timp de epidemii. Iată în adevăr unde am ajuns. Până și sănătatea fizică a poporului nostru, robit de uzură, stors de corupția administrativă, otrăvit de jidani, e compromisă atât de adânc încît trebuiesc spitaluri în sate. Noi, bunăoară, am crede că o pușcărie în care să încapă xenocrația de toate categoriile ar fi cu mult mai practică; căci ceea ce trebuie schimbat e regimul de trai al țăranului, care
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a o seamă de organe ale presei române. Dar acestea n-ar putea răspunde reamintind amenințările de cari gemeau foile austriace și ungurești cu ocazia cestiunii Dunării? Dacă presa română respinge cu viociune pretențiile ce le crede de natură a compromite interesele legitime ale țării în această cestiune, e un cuvânt de-a acuza România că voiește să-și anexeze Transilvania? O acuzație și mai fantastică încă a fost închipuită de unele gazete din Pesta, cari au pretins că generalul Ignatief
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
care desigur nu sunt de vină oropsiții și defăimații boieri. Pentru a ajunge cineva alături cu boierii trebuia să muncească, să se distingă. Pentru a fi mare om la roși se cere să fi comis vreo trădare, să te fi compromis, să fii imposibil altfel. Atunci brațele marelui partid îți sunt deschise; deschisă calea la avere și influență Dar de unde să-și facă această avere fără pierderea altuia? Prin producțiune proprie? {EminescuOpXII 310} Dar ce-a produs, ce-a învățat a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]