136,312 matches
-
Șoldănești, Oprișeni, Hârtop, Petia și Dolhești, nu s-au prezentat de peste două săptămâni la oficiu, pentru a primi plicurile oficiale și particulare. Printr-o adresă a Direcției Generale, tot din același an, se solicita prefecturii județului să transfere în altă comună pe notarul însărcinat cu serviciul poștal la gara HeciLespezi, întrucât “a provocat repetate scandaluri și tulburări de liniște”. În unele cazuri, chiar primarii contribuiau la înrăutățirea serviciului poștal rural. Astfel, în septembrie 1877, expeditorul de la biroul poștal al plasei Muntele
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cu serviciul poștal la gara HeciLespezi, întrucât “a provocat repetate scandaluri și tulburări de liniște”. În unele cazuri, chiar primarii contribuiau la înrăutățirea serviciului poștal rural. Astfel, în septembrie 1877, expeditorul de la biroul poștal al plasei Muntele, reclama pe primarul comunei Mălini, că nu-i pune la dispoziție cu regularitate vătășei pentru purtarea plicurilor. Primindu-se necontenite plângeri că poșta rurală este aproape paralizată din cauza neglijenței notarilor și a vătășeilor, Direcția Generală a Telegrafelor și Poștelor a fost determinată să apeleze
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de două ori pe săptămână și solicita prefecturii ca expedierea să se facă de trei ori pe săptămână și de comun acord cu șeful Oficiului Telegrafo-Poștal Fălticeni, cu aprobarea Comitetului permanent, să se autorizeze instalarea a patru vătășei călări de către comunele plaselor, pentru purtarea alternativă a poștei. Ca urmare a unui nou ordin al Direcției Generale, din noiembrie 1877, care se referea la neglijența notarilor, ce nu-și fac datoria și a vătășeilor ce se opuneau transportării expedițiilor poștale, lipsind unele
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
plaselor, pentru purtarea alternativă a poștei. Ca urmare a unui nou ordin al Direcției Generale, din noiembrie 1877, care se referea la neglijența notarilor, ce nu-și fac datoria și a vătășeilor ce se opuneau transportării expedițiilor poștale, lipsind unele comune de corespondența săptămânală, iar altele abia o primeau, mai rar de două ori și prea puțin de trei ori pe săptămână, Comitetul permanent al județului Suceava a aprobat în ședința din 8 decembrie cererea subprefecturii din plasa Muntele, ca începând
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
45.000 metri cubi anual, ceea ce a determinat casa regală, să întărească aparatul administrativ al moșiei și să faciliteze comunicațiile. Din această cauză, cât și datorită faptului că în localitatea Broșteni era reședința subprefecturii plasa Muntele, care cuprindea 8 mari comune ăBroșteni, Borca, Mădeiu, Sabașa, Fărcașa, Dorna, Șarul Dornei și Neagra Șarului), iar până la prefectura județului și înapoi, vătășeii aveau de parcurs aproximativ 180 de kilometri și aveau nevoie de două, trei zile pentru transportul corespondenței, știrile parvenind cu mare întârziere
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
40 de km, iar a doua zi, la întoarcere, alte localități, parcurgând tot 40 de km; reședința curierului să fie într-o localitate unde există un oficiu telegrafo-poștal sau o stație de cale ferată, iar în lipsa acestor unități, într-o comună mai importantă. Rezultatele favorabile obținute în unele județe, privind organizarea serviciului de poștă rurală, după principiile enunțate, a determinat Ministerul de Interne, în octombrie 1890, să solicite prefecturilor de județ să intervină la comitetele județene pentru a consimți la această
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
privind organizarea serviciului de poștă rurală, după principiile enunțate, a determinat Ministerul de Interne, în octombrie 1890, să solicite prefecturilor de județ să intervină la comitetele județene pentru a consimți la această organizare, cu sumele ce le cheltuiau județele și comunele cu plata vătășeilor, și cu o subvenție din partea statului. Circumscripțiile poștale rurale și cheltuielile necesare, au fost stabilite în județul Suceava la 27 august 1891, de către Inspectoratul Circumscripției a III-a telegrafo-poștală, de comun acord cu prefectul și președintele Comitetului
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
județului cu o sumă fixă, diferența necesară acoperirii cheltuielilor rămânând în sarcina județului, care trebuia să o țină la dispoziția Direcției Generale, pentru luarea măsurilor ce se impuneau. Subprefecților de plasă li s-a cerut să pună în vedere primarilor comunelor, să trimită la casieria județului, până la data de 25 septembrie 1891, sumele stabilite în acest scop. Fie din neînțelegere, fie din lipsă de fonduri, primăriile nu au depus la timp sumele necesare, noua organizare a serviciului poștal rural amânânduse pentru
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în acest scop. Fie din neînțelegere, fie din lipsă de fonduri, primăriile nu au depus la timp sumele necesare, noua organizare a serviciului poștal rural amânânduse pentru 1 noiembrie 1891. Spre exemplu, în loc de a sprijini prompt această acțiune importantă, primarul comunei Dolhasca a solicitat la 17 septembrie, scutire, motivând că factorii rurali nu sunt necesari, comuna beneficiind în acest scop de servitorii primăriei, de patru ori pe zi, la fiecare tren. Între timp comunele, au depus rând pe rând, sumele impuse
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
la timp sumele necesare, noua organizare a serviciului poștal rural amânânduse pentru 1 noiembrie 1891. Spre exemplu, în loc de a sprijini prompt această acțiune importantă, primarul comunei Dolhasca a solicitat la 17 septembrie, scutire, motivând că factorii rurali nu sunt necesari, comuna beneficiind în acest scop de servitorii primăriei, de patru ori pe zi, la fiecare tren. Între timp comunele, au depus rând pe rând, sumele impuse și cu toate că unele din ele au întârziat expedierea banilorăîn plasa Siretul, abia în 14 ianuarie
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a sprijini prompt această acțiune importantă, primarul comunei Dolhasca a solicitat la 17 septembrie, scutire, motivând că factorii rurali nu sunt necesari, comuna beneficiind în acest scop de servitorii primăriei, de patru ori pe zi, la fiecare tren. Între timp comunele, au depus rând pe rând, sumele impuse și cu toate că unele din ele au întârziat expedierea banilorăîn plasa Siretul, abia în 14 ianuarie 1892 se terminase acțiunea) în județul Suceava serviciul poștal rural s-a organizat totuși, după cum s-a arătat
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a organizat totuși, după cum s-a arătat mai sus, începând din noiembrie 1891. Notarii, care îndeplineau și atribuțiunile de agenți poștali, nuși făceau datoria, ceea ce a determinat Direcția Generală să aplice amenzi disciplinare, chiar în cursul anului 1891, celor din comunele Dorna, Fărcașa, Șarul Dornei și Mălini. Prin bugetul pe exercițiul 1891/1892, contribuția comunelor Sabașa și Mălini la plata vătășeilor s-a diminuat față de cel trecut. Ca urmare, s-a redus și salariul lunar al acestora. Nemulțumiți, unii vătășei întârziau
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
care îndeplineau și atribuțiunile de agenți poștali, nuși făceau datoria, ceea ce a determinat Direcția Generală să aplice amenzi disciplinare, chiar în cursul anului 1891, celor din comunele Dorna, Fărcașa, Șarul Dornei și Mălini. Prin bugetul pe exercițiul 1891/1892, contribuția comunelor Sabașa și Mălini la plata vătășeilor s-a diminuat față de cel trecut. Ca urmare, s-a redus și salariul lunar al acestora. Nemulțumiți, unii vătășei întârziau transportul corespondenței, iar alții au demisionat. Consiliile județene erau obligate să înscrie în buget
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Suceava existau în noiembrie 1891, un număr de 13 circumscripții poștale rurale; factorii rurali efectuând cursele pe jos, călare sau cu căruța. La stabilirea cheltuielilor s-a avut în vedere a se efectua numai trei curse pe săptămână, atât în comunele rurale, cât și la reședința subprefecturilor. Între prefectură și subprefecturi, dispozițiile prevedeau ca schimbul de expediții să se facă în toate zilele, deci șase curse pe săptămână și mai era nevoie pentru aceasta de încă doi factori rurali, pentru ale
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
fonduri. Prin alt decret, din iulie 1892, a fost aprobată Legea pentru organizarea serviciului poștal rural, care a preluat tot ce se făcuse până atunci în această direcție, începând cu anul 1888; în plus s-a mai stabilit ca toate comunele rurale să-și primească corespondența prin factori poștali rurali de legătură, de cel puțin trei ori pe săptămână, iar în comunele reședință de subprefectură, în toate zilele, în afară de duminică. Notarii din comunele rurale, fără unitate poștală, erau obligați să îndeplinească
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
se făcuse până atunci în această direcție, începând cu anul 1888; în plus s-a mai stabilit ca toate comunele rurale să-și primească corespondența prin factori poștali rurali de legătură, de cel puțin trei ori pe săptămână, iar în comunele reședință de subprefectură, în toate zilele, în afară de duminică. Notarii din comunele rurale, fără unitate poștală, erau obligați să îndeplinească serviciul poștal în schimbul unei indemnizații. În județul Suceava, ei se aflau sub controlul și îndrumarea Oficiilor Fălticeni(19), Pașcani(10) și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în plus s-a mai stabilit ca toate comunele rurale să-și primească corespondența prin factori poștali rurali de legătură, de cel puțin trei ori pe săptămână, iar în comunele reședință de subprefectură, în toate zilele, în afară de duminică. Notarii din comunele rurale, fără unitate poștală, erau obligați să îndeplinească serviciul poștal în schimbul unei indemnizații. În județul Suceava, ei se aflau sub controlul și îndrumarea Oficiilor Fălticeni(19), Pașcani(10) și Broșteni(7). Sumele necesare pentru plata personaluluiăagenți și factori poștali) erau
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Suceava, s-au înființat asemenea agenții, dar mult mai târziu: în 16 iunie 1912, la Boroaia, în 25 martie 1920, la Dorna, în 16 mai și în 16 iunie 1921, la Șarul Dornei și la Borca. Agenția din Boroaia deservea comunele Boroaia, Bogdănești și Drăgănești și aparținea de Oficiul Fălticeni. Activitatea ei a încetat prin anul 1947, o dată cu înființarea oficiului poștal. Agenția Dorna a funcționat până la 15 mai 1921, iar agențiile Șarul Dornei și Borca, până la sfârșitul anului 1925, când au
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Suceava a fost împărțit în șase plase: Munteleăcu reședința subprefecturii la Broșteni), Moldova de Sus(Cornu Luncii), Moldova de Jos(Ciumulești), Șomuzul(Giurgești), Siretul de Sus(Lespezi) și Siretul de JosăPașcani). Județul avea în componența sa, în afară de Fălticeni, 38 de comune rurale cu 185 de sate și număra în total 25.754 de case. Din 1886 și până către sfârșitul anului 1892(octombrie) teritoriul județului Suceava, fusese împărțit numai în trei plaseăMuntele, Șomuz-Moldova și Siretul). Noua reformă administrativă, prin dublarea plaselor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
stabilite cursele factorilor rurali. Începând din aprilie 1893, în județul Suceava, 18 factori poștali rurali efectuau câte trei curse și numai unul singur, șase curse pe săptămânăăBorca-Fărcașa și retur, 16 km). Itinerariile au fost în așa fel întocmite, încât toate comunele reședință de subprefectură erau deservite de factori rurali în fiecare zi, cu excepția subprefecturii Siretul de Jos, care prelua corespondența direct de la Oficiul Pașcani, din aceeași localitate. Două circumscripții poștale: Fălticeni-MăliniIesle și BroșteniMălini-Borca-Sabașa-Iesle, erau deservite de către doi factori poștali, fiecare câte
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cât și la înapoiere, itinerariile au fost întocmite, în toate cazurile, în linie dreaptă. Din rândul factorilor rurali, 9 aveau plecarea din Fălticeni, 4 din Broșteni și câte unul din Borca, Pașcani, Ruginoasa, Lespezi, Gara Heci-Lespezi și Gara Liteni. Toate comunele erau străbătute de factori poștali, cu excepția comunei Dolhasca, deservită de servitorii primăriei. La Iesle, pe pârâul Suha Mare, cam la jumătatea drumului dintre Fălticeni și Broșteni, se preschimbau expedițiile poștale între aceste localități. Drumul peste Munții Stânișoarei, lung și anevoios
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
întocmite, în toate cazurile, în linie dreaptă. Din rândul factorilor rurali, 9 aveau plecarea din Fălticeni, 4 din Broșteni și câte unul din Borca, Pașcani, Ruginoasa, Lespezi, Gara Heci-Lespezi și Gara Liteni. Toate comunele erau străbătute de factori poștali, cu excepția comunei Dolhasca, deservită de servitorii primăriei. La Iesle, pe pârâul Suha Mare, cam la jumătatea drumului dintre Fălticeni și Broșteni, se preschimbau expedițiile poștale între aceste localități. Drumul peste Munții Stânișoarei, lung și anevoios, va determina Direcția Generală să propună în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
denunță convenția, revenind la sistemul distribuirii prin antreprenori, dar numărul factorilor poștali rurali era acum aproape dublu, în județul Suceava, față de anul 1893, deși numărul localităților fusese redus prin Legea pentru unificarea administrativă din 14 iunie 1925. Prin această lege comunele Borca, Fărcașa, Mădeiu și Broșteni, din plasa Muntele, au fost încorporate la județul Neamț, iar Șarul Dornei, Neagra Șarului și Păltiniș, la județul Câmpulung Moldovenesc. Comunele Timișești, Țibucani, Păstrăveni, Răucești de la județul Neamț, Chilișeni(Știrbăț) și Bunești de la SuceavaBucovina și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
fusese redus prin Legea pentru unificarea administrativă din 14 iunie 1925. Prin această lege comunele Borca, Fărcașa, Mădeiu și Broșteni, din plasa Muntele, au fost încorporate la județul Neamț, iar Șarul Dornei, Neagra Șarului și Păltiniș, la județul Câmpulung Moldovenesc. Comunele Timișești, Țibucani, Păstrăveni, Răucești de la județul Neamț, Chilișeni(Știrbăț) și Bunești de la SuceavaBucovina și Băișești de la Gura Humorului, au trecut la noul județ denumit Fălticeniădin 31 mai 1923). Astfel, în județul Fălticeni au rămas cinci plase: Boroaia, Liteni, Lespezi, Mălini
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
taxate după legea comună de exploatație telefonică”. Prin această lege s-au pus primele baze ale înființării telefoniei rurale și construindu-se treptat rețele telefonice cu cheltuiala județului, s-a ajuns pe la jumătatea anului 1902, să fie legate telefonic majoritatea comunelor rurale din județul Suceava. În cursul anului 1900, interesul telefonizării localităților rurale din județ, în deosebi a localităților reședință de comună, este confirmat de contribuțiile bănești ale primăriilor care au depus sumele necesare pentru construirea liniilor telefonice: Preuteștișoldănești, PașcaniCristești, Lespezi-Liteni
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]