46,314 matches
-
fenomen al vieții sociale ca oricare altul, analizabil și clasificabil, ci și o dramă. Marian Petcu, Puterea și cultura, o istorie a cenzurii, cuvânt înainte de Mihai Coman, Iași, Ed. Polirom, col. "Collegium", seria "Media", 1999. 216 pag. Bogdan Ficeac, Cenzura comunistă și formarea "omului nou", prefață de Daniel Barbu, postfață de Petru Ignat, București, Ed. Nemira, col. "Politica", 1999. 128 pag.
DIN NOU DESPRE CENZURĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16729_a_18054]
-
ani de la nașterea Taberei de sculptură ,,Măgura", prima de acest fel de la noi și una dintre primele din lume, eveniment care a generat poate cel mai complex și mai interesant fenomen artistic, moral, socio-politic și chiar filosofic din întreaga perioadă comunistă din România. Implicațiile acestei formule de eliberare a creației, din captivitatea atelierului și din captivitatea sistemului deopotrivă, ale acestui exercițiu înalt de solidaritate umană și de experimentare modernă a unei forme naturale de muncă în echipă, s-au resimțit puternic
O dublă aniversare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16740_a_18065]
-
viața fără de moarte a marxismului. A doua presupoziție este mai bătrînă decît Derrida și generația lui de marxiști fericiți care încearcă astăzi să ne convingă că s-a opus din răsputeri "marxismului sau comunismului de fapt (Uniunea Sovietică, Internaționala partidelor comuniste și tot ce decurgea de aici, adică multe, multe lucruri...), dar care cel puțin înțelegea să nu o facă niciodată în virtutea unor motivații conservatoare sau reacționare, și nici măcar în virtutea pozițiilor de dreapta moderată sau republicană". Ei da! Cel puțin (am
Despre strigoi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16745_a_18070]
-
necunoscutul Crăsani, o așezare pierdută în câmpia ialomițeană, între Balaciu, Lehliu și Slobozia. De la un moment dat acel umil loc geografic capătă semnificații extinse: lumea românească a Câmpiei, Crăsani fiind epicentrul unei mitologii siluite, compromise odată cu instaurarea ideologiei și puterii comuniste. Lucrarea istoriei păgâne asupra așezării și vieții oamenilor este inexorabilă. Încă din 1949 se petrec lucruri nemaiauzite, terifiante în această rezervație umană, un poligon de testare. Lucrători de securitate, informatori, activiști, apar la rampă ca semn al declanșării unui război
Proza câmpiei by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16733_a_18058]
-
dispariția bătrânilor și în special a celor șase piloni ai romanului. De care aflăm la începutul cărții dintr-o fotografie de epocă făcută la nunta Olimpiei cu Ștefan Moise. Cele șase personaje, oameni supravegheați neîntrerupt de Securitate și de autoritățile comuniste din sat, ne sunt propuse și detaliate de romancier, ridicate la putere de simbol al continuității. Nicolae Stan povestește limpede, mereu interesant, autentic, creează climate psihologice tensionate, conturează comportamente verosimile, pasionale, deznădăjduite sau odioase. Nu lipsesc scenele tari, crime sau
Proza câmpiei by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16733_a_18058]
-
de la București, cu limbajul fibrolemnos desemantizat prin clișee penibile), în contrast cu baba Ilinca, simbol al rezistenței tăcute. Meritul romanului Apă neagră, constă în talentul cu care Nicolae Stan radiografiază psihologia sufletului colectiv al comunității aflat în primejdie de moarte sub ocupația comunistă. Nicolae Stan, Apă neagră, Ed. Nemira, București, 1999, 296 p., f. preț
Proza câmpiei by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16733_a_18058]
-
în cel mai pur stil Ștefan Gheorghiu.") De fapt, aceste cărți prezintă interes (vom relua cândva discuția asupra lor). în plus, trebuie știut că după 1989 au apărut și alte cărți despre cenzură, dintre care cea mai revelatoare este Cenzura comunistă și formarea "omului nou" de Bogdan Ficeac, București, Ed. Nemira, 1999 (Adrian Marino nu o menționează nicăieri). La urma urmelor, ceea ce contează este că numeroase inteligențe s-au mobilizat în ultimul deceniu pentru a examina modul de funcționare a cenzurii
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
omului nou" de Bogdan Ficeac, București, Ed. Nemira, 1999 (Adrian Marino nu o menționează nicăieri). La urma urmelor, ceea ce contează este că numeroase inteligențe s-au mobilizat în ultimul deceniu pentru a examina modul de funcționare a cenzurii în timpul regimului comunist (sau în toate timpurile) și efectul ei devastator asupra culturii române. Dacă cercetarea nu s-a întreprins mai devreme este numai pentru că în condițiile existenței cenzurii nu se putea scrie despre cenzură! în curând vor intra în scenă și tineri
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
un raport de continuitate cu teroarea ideologică din anii comunismului: "Lovitura de grație dată libertății presei, prin interzicerea masivă de publicații și instaurarea drastică a cenzurii, este opera regimurilor autoritare, dictatoriale, totalitare din România. Mai întâi regalist, apoi fascist, apoi comunist, începând din deceniul patru, până la 22 decembrie 1989." Deși introduce ulterior unele nuanțări, exegetul lasă totuși să se înțeleagă că se poate vorbi de o epocă omogenă din istoria cenzurii, și anume aceea care începe în deceniul patru și ia
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
de comunicare. Se cenzurează nu numai cărți și reviste, ci și formulele de adresare, hărțile, fotografiile sau buletinele meteorologice. în aria de competență a cenzurii intră până și folclorul, care părea intangibil și care acum este rescris, în conformitate cu exigențele propagandei comuniste! Ca să nu mai vorbim de faptul că se cenzurează vestimentația, coafurile, ierarhizarea profesiilor, practicile religioase, simpatia pentru alte țări și așa mai departe. Controlul nu numai că este total, dar mai este și exercitat de oameni care au ca principale
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
strălucire în ochi, o oarecare furie și totodată o stranie intimidare și reținere. Era vizibil că se temea de desfășurările din anii următori. Mi-a cerut părerea în legătură cu viitorul țărilor noastre", a propus să se convoace o consfătuire a partidelor comuniste, și chiar a sugerat o intervenție a URSS, fiindcă: ""evenimentele din unele țări ale Europei de Est reprezintă o amenințare pentru socialism, pentru soarta partidelor comuniste, iar urmările pot atârna deosebit de greu în balanță." A continuat: "Uniunea Sovietică ar trebui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16759_a_18084]
-
părerea în legătură cu viitorul țărilor noastre", a propus să se convoace o consfătuire a partidelor comuniste, și chiar a sugerat o intervenție a URSS, fiindcă: ""evenimentele din unele țări ale Europei de Est reprezintă o amenințare pentru socialism, pentru soarta partidelor comuniste, iar urmările pot atârna deosebit de greu în balanță." A continuat: "Uniunea Sovietică ar trebui..." Priveam neabătut în ochii interlocutorului meu. Ceaușescu a simțit asta, s-a oprit o clipă, apoi a continuat: "...desigur nu cu mijloace militare, ci prin elaborarea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16759_a_18084]
-
care a zguduit conștiințele. Titlul a fost preluat de la un poem în care Mihail Gălățanu, la fel de neinspirat, găsește o similitudine între voluptățile paroxistice, generatoare de gemete, ale actului sexual și chinurile la care au fost supuși deținuții politici în închisorile comuniste: " O să fac în tine, mai târziu, ca la Sighet, un memorial al tuturor plăcerilor mele. Un/ muzeu în care tu apari cu vătraiele aburinde ale picioarelor tale/.../și mă torturezi mereu./.../ Să-mi scoți ochii din orbite cu țepușa îndelung
Mihail Gălățanu și-a pierdut răbdarea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16780_a_18105]
-
Grație documentarului Revoltele țărănești din 1950 (documentație: Cicerone Ionițoiu; text: Alex. Ștefănescu; desene: Camilian Demetrescu), din "România literară nr. 31/9-15 august 2000, pp. 12-13, am avut prilejul de a medita din nou la atrocitățile comise la sate de regimul comunist proaspăt și ilegitim instaurat în 1947. În așteptarea unor texte literare care să potențeze astfel de realități crunte - cine opina, cu seriozitate, că românului îi lipsește dimensiunea tragică?!... -, mi-am propus a supune atenției cititorilor și "cartea-catalog" lansată la expoziția
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
din motive lesne de înțeles, n-a mai putut ocupa prim-planul, ex-președintele Uniunii Scriitorilor s-a rostit nu o dată, și încă apăsat. Dar nu cum ne-am fi așteptat, în sens autocritic. Nu printr-o despărțire de trecutul său comunist, cum a cutezat, bunăoară, Titus Popovici, ci printr-o încrîncenată, ursuză, veninoasă, frecvent trivială, după cum vom vedea, solidarizare cu trecutul în cauză, asociată cu un refuz total al prezentului. D.R. Popescu a fost - cine nu știe? - ultimul președinte al Uniunii
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
ar putea să scoată lucrurile din matca lor, ci ea cunoaște mai degrabă un "efect de băltire", de staționare fluidă pe un sol însetat și fără capacitate de absorbție. Mai mult, conservă în substanța ei destul de mult din gândirea veche comunistă. Emanciparea, așa cum obscur e ea înțeleasă în aceste zile, mai poate fi asemuită și cu o haină luată de la second hand, peticită cu resturi din ceea ce înseamnă în ochii noștri mentalitate apuseană - care mentalitate însă (detaliul ne scapă sistematic) n-
Emancipare cu preț redus by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16779_a_18104]
-
reticent" și "tăcut" între oameni, așa cum singur se amendează, devine decis, gata a da în vileag destule lucruri inacceptabile și a le judeca în consecință. Abulicul se defulează astfel în planul unor observații de-a dreptul primejdioase în era opresiunii comuniste, cînd erau așternute pe hîrtie (cazul Gheorghe Ursu e relevant). Nici o urmă de conformism, nici o notă de teamă în aprecierile "pe viu" ale poetului redactor, care se delimitează tranșant de mascarada ideologică, obligațiile sale de serviciu fiind denunțate ca o
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
Absurdul socialismului real e sesizat și transcris cu o temerară fidelitate. Asemenea lui I. D. Sărbu și în mai mare măsură decît Mircea Zaciu, "poetul leneș" se arată apt a fixa atmosfera de "mistificare și totalitarism", de impostură și dispreț comunist față de omul simplu, față de individul care nu deține puterea. Figura lui Caliban devine emblematică: "Caliban s-a prefăcut că merge la școală, și-a dat singur diplome felurite și-acum conduce cum îl taie capul și e foarte încîntat de
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
fost pur și simplu silă să-l mai văd și am plecat de lîngă televizor. Rolul său nefast în fruntea statului de la revoluție încoace și cramponarea lui cu orice preț de putere îl fac de-a dreptul de nesuportat. Nesimțirea comunistă de care dă dovadă, în ciuda acuzațiilor grave și bine întemeiate ce i se aduc, dezvăluie în el un personaj depășit și rudimentar, nedemn de locul pe care îl ocupă, obținut printr-o mare farsă (alegerile din 20 mai a.c.)". Victor
Jurnalul lui Victor Felea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16799_a_18124]
-
cenușiul) nu provine din Alb și Negru? Atingeți o problemă sensibilă care m-a preocupat mult timp. În urmă cu cîțiva ani, am propus Uniunii Scriitorilor o dezavuare publică a scriitorilor (fără să fie nominalizați) care au colaborat cu puterea comunistă. Cîinii de pază au început să latre pretinzînd că am cerut "un tribunal ale cărei sentințe să aibă putere executorie" sau că aș fi "procurorul general al națiunii române". În Franța, după 1944, a funcționat "Comitetul Național al Scriitorilor" care
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
apel) și veți vedea că duhul național-comunismului e treaz: considerarea dadaismului ca obscen, convingerea că libertățile de expresie pe care și le ia un poet sunt în stare să distrugă valorile morale ale neamului vin din rezervoarele, amestecate, de imbecilități comuniste și hitleriste. Extremele atingându-se, cum se știe, nu e de mirare că, în ultima parte a veacului nostru, s-a putut încheia un pact al stupidității culturale între urmașii lui Ribbentrop și Molotov. Nu poliția în contra literaturii, cum ar
Poezia și codul penal by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16796_a_18121]
-
au crezut în nimic decît în propria lor chiverniseală, oportuniști, cinici, ba chiar răufăcători, mai au șansa de a fi acceptați sau iertați ("asta era situația..."), dar un drept-credincios trebuie înfierat și pus la zid (exact așa au procedat Partidele Comuniste cu drept-credincioșii, decenii de-a rîndul...). Deci, Babu a fost ucis pentru credința lui (și, bineînțeles, pentru delictul de les-majestate.) Unii, cei de rea-credință, încearcă să-l ucidă a doua oară, post mortem." * De reținut neapărat e și textul lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16813_a_18138]
-
mai obiectiv. N-a atins, bineînțeles, obiectivitatea absolută, nu numai din cauză că ea nu poate fi atinsă, ci și din cauză că a trăit vremuri cu totul nefavorabile seninătății cărturărești. Scrierile sale din tinerețe, adică dintr-o perioadă a imixtiunii brutale a autorităților comuniste în activitatea literară, sunt marcate de dogmatismul ideologiei oficiale. Istoricul literar a reparat ulterior ce se putea repara, rescriind, de exemplu, amplul studiu consacrat junimismului. în afară de aceasta, Z. Ornea a dat dovadă mai târziu și de un stângism sincer, prezentându
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
fragili. în acest sens, ampla sa expoziție, cu un aer mai degrabă sistematic decît retrospectiv, nu a fost doar un simplu discurs plastic, ci și, în egală măsură, confruntarea directă cu o proiecție culturală pe care distanța și prizonieratul nostru comunist au transformat-o, pe nesimțite, în substanță mitologică. Evenimentul în sine, atît ca proiect cultural de mare cuprindere, cît și sub aspectul lui de ceremonial monden, a oferit, în mod cert, ceea ce publicul aștepta de la el: cantitate, suport teoretic, diversitate
Arta bicefală (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16849_a_18174]
-
adevăr mărginite și anacronice. În realitate, "îngustul", "intolerantul" Ierunca se arată capabil de o comprehensiune iertătoare, relevînd meritul acolo unde crede că se află, chiar într-un context ingrat: "George Macovescu, soldatul cel mai docil și mai elegant al Partidului Comunist, activistul de lux, diplomatul de tip comunist, s-a dovedit și el un bun președinte al Uniunii Scriitorilor, în comparație cu scriitorul adevărat D.R. Popescu. Primul și-a încheiat misiunea ca un scriitor, celălalt ca un activist de partid". Spre a se
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]