2,825 matches
-
și încarcă tot aurul în caleașca lor, apoi împreună cu Agatha îl introduc pe boier în firidă și o închid în spatele tronului domnesc. Apoi, cei trei pornesc cu trăsiura către Turnu Severin dorind să părăsească Țara Românească. La două zile, la conacul boierului Vâlcu poposește Mărgelatu care-l găsește pe boier mor. Mărgelatu, dar și Agia (care aflase de uciderea boierului Vâlcu), pornesc în urmărirea lui Troianoff. Încolțit, acesta împinge trăsura într-o baltă din Valea Ielelor, apoi se întoarce cu Agatha
Masca de argint () [Corola-website/Science/316010_a_317339]
-
care-i poartă numele) ca un om bun, moșier care-și plătea bine muncitorii de pe domeniile lui, nu putem să nu arătăm moșia fermă model de la Frățilești - Sudiți. Se știe că familia Pană avea 6000 ha de pământ și un conac splendid la ferma-model de la Frățilești rămas acum în ruină. În perioada când Aurelian P. Pană era ministru a fost organizată o vizită la ferma-model de la Frățilești, unde au fost 56 de personalități ale țării, printre care miniștri și specialiști. Astfel
Aurelian Pană () [Corola-website/Science/316006_a_317335]
-
era ministru a fost organizată o vizită la ferma-model de la Frățilești, unde au fost 56 de personalități ale țării, printre care miniștri și specialiști. Astfel, în presa vremii au fost publicate diverse articole care relatează despre fermă și dotările sale: conac, ateliere, mașini, grajduri, pluguri cu abur, batoze, locomobile, tractoare, moară și multe altele. Chiar și în prezent, atrag atenția conacul boieresc, care este într-o stare avansată de degradare, casa arendașului, unde este amenajat paraclisul și chiliile Sfintei Mănăstiri, turnul
Aurelian Pană () [Corola-website/Science/316006_a_317335]
-
care miniștri și specialiști. Astfel, în presa vremii au fost publicate diverse articole care relatează despre fermă și dotările sale: conac, ateliere, mașini, grajduri, pluguri cu abur, batoze, locomobile, tractoare, moară și multe altele. Chiar și în prezent, atrag atenția conacul boieresc, care este într-o stare avansată de degradare, casa arendașului, unde este amenajat paraclisul și chiliile Sfintei Mănăstiri, turnul de apă care, în trecut, funcționa cu un burduf cu care se scotea apa cu caii și care adăpa mii
Aurelian Pană () [Corola-website/Science/316006_a_317335]
-
și sute de vaci, casa vizitiului și un mare beci, lung de cca. 100-200 m, pavat cu cărămidă, unde exista o rezervă de gheață și erau adăpostite vitele în timpul verilor toride ale Bărăganului. Din a doua jumătate a veacului trecut, conacul este confiscat de comuniști, intrând în proprietatea G.A.S. Sudiți și I.A.S. Movila, iar din anul 2005, ferma de la Frățilești a fost retrocedată nepotului marelui agricultor, Aurel Nicolae Pană, împreună cu 10 ha. de teren care, la sugestia d-lui
Aurelian Pană () [Corola-website/Science/316006_a_317335]
-
Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, Direcția Generală a Finanțelor Publice , Cabinetul Episcopului, nr. 540/16 martie 2007, semnată de către P.S. Damascin, Episcopul Sloboziei și Călărașilor. 2. Act Dotal, 8 mai 1911, Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Ialomița.. 3. Datcu Dobrin, Conacul Aurelian Pană -cadrul general de amplasare, . 4. Ciucă Răzvan, Documentar istoric Aurelian P. Pană, Muzeul Național al Agriculturii, Slobozia. 5. Idem, Secvențe dintr-o încercare pe care aș dori-o izbutită, în “Analele Universității Spiru Haret”, anul 4, nr. 4
Aurelian Pană () [Corola-website/Science/316006_a_317335]
-
Mamba Point, principalul cartier diplomatic prin tradiție. Aici sunt ambasada Satelor Unite ale Americii, a Regatului Unit și Delegația Uniunii Europene. La sud de centrul orașului se află dealul Capitoliului, unde sunt instituțiile importante ale guvernului, inclusiv Templul Justiției și Conacul Executiv. Spre est se găsește cartierul Sinkor. Inițial era un cartier rezidențial suburban, pentru ca astăzisă fie centrul de afaceri, aici găsindu-se multe misiuni diplomatice, ca și hoteluri importante, afaceri și cîteva zone rezidențiale. În Sinkor este și aeroportul secundar
Monrovia () [Corola-website/Science/316106_a_317435]
-
trăit părinții scriitoarei ucrainene Olga Kobyleanska (1863-1942). Una dintre principalele opere ale scriitoarei este romanul "Pământ" ("Zemlia", 1901), bazat pe un caz real de fratricid care a avut loc în toamna anului 1894 în satul Dimca. În anul 1973 în conacul familiei Kobyleanski din sat a fost inaugurat Casa Memorială Olga Kobyleanska.
Dimca, Adâncata () [Corola-website/Science/316124_a_317453]
-
Cristina i-a vizitat pe Johann Friedrich Gronovius și Anna Maria van Schurman în Olanda. În august ea a ajuns în Țările de Jos de Sud și s-a stabilit la Antwerp. Timp de patru luni Cristina a stat la conacul unui negustor evreu. Ea a fost vizitată de Arhiducele Leopold Wilhelm de Austria, de Prințul de Condé, ambasadorul Chanut ca și de fostul guvernator al Norvegiei, Hannibal Sehested. Pentru că situația ei financiară nu s-a îmbunătățit, arhiducele a invitat-o
Cristina a Suediei () [Corola-website/Science/316162_a_317491]
-
este un conac care se află în satul Voinești din județul Iași (la o distanță de 15 km de Iași, pe DN 24) și care a fost construit de către familia boierească Negruzzi în anul 1830. Imobilul se află în centrul comunei Voinești, în
Conacul din Voinești () [Corola-website/Science/316185_a_317514]
-
a fost construit în anul 1830 de către familia boierului Ianachi Negruzzi. Clădirea are 3 niveluri (demisol+parter+etaj), 28 de încăperi întinse pe o suprafață totală de 850 de metri pătrați, iar pereții exteriori au grosime de aproape un metru. Conacul era înconjurat de un parc, care se mai întinde astăzi pe o suprafață de aproape trei hectare. În anul 1834, spătarul Ianachi Negruzzi a construit în apropierea conacului o biserică din cărămidă pe temelie de piatră. În această biserică au
Conacul din Voinești () [Corola-website/Science/316185_a_317514]
-
de metri pătrați, iar pereții exteriori au grosime de aproape un metru. Conacul era înconjurat de un parc, care se mai întinde astăzi pe o suprafață de aproape trei hectare. În anul 1834, spătarul Ianachi Negruzzi a construit în apropierea conacului o biserică din cărămidă pe temelie de piatră. În această biserică au fost înmormântați membrii familiei boierești Negruzzi. După Revoluția din decembrie 1989, conacul și o suprafață de teren de aproape 3 hectare din parcul acestuia au fost cumpărate de
Conacul din Voinești () [Corola-website/Science/316185_a_317514]
-
o suprafață de aproape trei hectare. În anul 1834, spătarul Ianachi Negruzzi a construit în apropierea conacului o biserică din cărămidă pe temelie de piatră. În această biserică au fost înmormântați membrii familiei boierești Negruzzi. După Revoluția din decembrie 1989, conacul și o suprafață de teren de aproape 3 hectare din parcul acestuia au fost cumpărate de omul de afaceri ieșean Laurențiu Popescu (consilier local PDAR în perioada 1992-1996), când afacerile sale erau în plină ascensiune. Acesta era proprietarul firmei Ledif
Conacul din Voinești () [Corola-website/Science/316185_a_317514]
-
suspendare pentru înșelăciune, fals și uz de fals, iar o mare parte din averea sa, estimată la acea vreme la 3 milioane de dolari, a fost scoasă la vânzare de către diverși executori judecătorești sau bănci . Băncile au intrat în proprietatea conacului de la Voinești. Reintrat în afaceri în domeniul vânzării de fier vechi, Popescu a început să-și mărească veniturile, răscumpărându-și conacul de la bănci în anul 1999 contra sumei de 700 milioane lei vechi (43.000 de euro la acea vreme
Conacul din Voinești () [Corola-website/Science/316185_a_317514]
-
milioane de dolari, a fost scoasă la vânzare de către diverși executori judecătorești sau bănci . Băncile au intrat în proprietatea conacului de la Voinești. Reintrat în afaceri în domeniul vânzării de fier vechi, Popescu a început să-și mărească veniturile, răscumpărându-și conacul de la bănci în anul 1999 contra sumei de 700 milioane lei vechi (43.000 de euro la acea vreme). El a început restaurarea conacului, investind, după propriile spuse, în restaurarea lui circa 350.000 de euro . Imobilul a fost racordat
Conacul din Voinești () [Corola-website/Science/316185_a_317514]
-
afaceri în domeniul vânzării de fier vechi, Popescu a început să-și mărească veniturile, răscumpărându-și conacul de la bănci în anul 1999 contra sumei de 700 milioane lei vechi (43.000 de euro la acea vreme). El a început restaurarea conacului, investind, după propriile spuse, în restaurarea lui circa 350.000 de euro . Imobilul a fost racordat la rețeaua de canalizare, apă curentă și electricitate. S-au construit alei betonate de acces și garduri din beton și fier forjat, s-a
Conacul din Voinești () [Corola-website/Science/316185_a_317514]
-
propriile spuse, în restaurarea lui circa 350.000 de euro . Imobilul a fost racordat la rețeaua de canalizare, apă curentă și electricitate. S-au construit alei betonate de acces și garduri din beton și fier forjat, s-a pavat podeaua conacului cu marmură la parter și s-a pus mochetă la etaj, au fost construite cinci băi placate cu gresie și faianță, au fost instalate geamuri de termopan PVC de mahon, s-au finisat interioarele etc. În prezent, clădirea are 15
Conacul din Voinești () [Corola-website/Science/316185_a_317514]
-
placate cu gresie și faianță, au fost instalate geamuri de termopan PVC de mahon, s-au finisat interioarele etc. În prezent, clădirea are 15 camere, 5 băi și 3 terase. La începutului anului 2008, Laurențiu Popescu a scos la vânzare conacul boieresc din Voinești, postând anunțuri pe siturile Internet specializate în acest gen de tranzacții, în care cerea un preț de 1 - 1,3 milioane de euro. În mai 2008, el susținea că încheiase un precontract cu o firma belgiană care
Conacul din Voinești () [Corola-website/Science/316185_a_317514]
-
poetul simbolist Dimitrie Anghel (1872-1914) în satul Cornești din comuna Miroslava (județul Iași). Casa memorială „Dimitrie Anghel” de la Cornești (sau Casa Anghel) a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, la numărul 1349, având codul . Conacul datează din secolul al XIX-lea, fiind construit în anul 1840 de către familia boierească Beldiman, în spatele bisericii din sat (ctitorită de aceeași familie în 1833). Ulterior a aparținut lui Dimitrie Anghel (n. 1833), tatăl poetului Dimitrie Anghel. Moșierul a modernizat
Casa memorială Dimitrie Anghel de la Cornești () [Corola-website/Science/316194_a_317523]
-
Dimitrie Anghel (n. 1833), tatăl poetului Dimitrie Anghel. Moșierul a modernizat activitățile agricole de pe moșia sa. În această casă s-a născut la data de 16 iulie 1872 Dimitrie Anghel, „poetul florilor”. El a trăit primii ani ai copilăriei la conacul părintesc, înconjurat de o grădină plină de flori. În anul 1971, a fost amenajat un muzeu în casa în care s-a născut poetul , muzeu ce aparținea de Muzeul Literaturii Române din Iași. În muzeu erau expuse manuscrise, reviste, ediții
Casa memorială Dimitrie Anghel de la Cornești () [Corola-website/Science/316194_a_317523]
-
manuscrise, reviste, ediții de poezii, fotocopii, cărțile poetului Dimitrie Anghel (1872-1914). În perioada comunistă, Casa memorială „Dimitrie Anghel” de la Cornești figura pe hărțile turistice ca un important loc de vizitat din afara municipiului Iași. După cum își amintesc unii săteni din Cornești, conacul Anghel era o casă frumoasă, cu o grădină plină de flori, o livadă de pruni, cu un beci de câțiva zeci de metri lungime, hambare, grajduri mari în partea din spate, velnițe de rachiu etc. Aici s-au ținut și
Casa memorială Dimitrie Anghel de la Cornești () [Corola-website/Science/316194_a_317523]
-
este un conac în ruine care se află în satul Solești din județul Vaslui (la o distanță de 15 km nord de Vaslui, pe DN 24, spre Iași) și care a fost construit de către familia Rosetti-Solescu în secolul al XIX-lea. Ansamblul curții
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
bogați boieri din Moldova acelei epoci. După moartea acestuia, moșiile visternicului Iordache Ruset au fost împărțite între copiii săi, moșia Solești ajungând în octombrie 1765 în proprietatea marelui logofăt Ștefan Roset (fiul lui Iordache Roset și al Saftei Racoviță) , proprietarul conacului de la Pribești. După moartea marelui logofăt Ștefan Roset (1766), moșia a trecut în stăpânirea unicului său fiu, vornicul Vasile Ruset (+ 1775), de la care a revenit fiului său, stolnicul Iordache Ruset, la împărțirea averii părintești din 1786. Iordache Ruset a cumpărat
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
s-a căsătorit în 1823 cu Ecaterina Sturdza, fiica logofătului Dimitrie Sturdza de la Miclăușeni, și s-a stabilit cu mama și soția sa la Solești, construind în jurul anului 1827 în partea de sud-est a satului, pe culmea dealului Hârtop, un conac boieresc cu parter și etaj, înconjurat de un parc și de un zid de incintă. Postelnicul Gheorghe Rosetti-Solescu a murit la 10 ianuarie 1846, iar în următorii 20 de ani moșia a fost administrată de văduva sa, Ecaterina, ajutată de
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
Ioan Cuza. Ecaterina Rosetti-Solescu a construit între anii 1859-1860 o biserică de curte cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, în partea de est a curții boierești), cu ajutorul fiilor săi Elena și Constantin. Ea a murit la 11 aprilie 1869, moșia și conacul de la Solești fiind moștenite de fiul ei, Dimitrie Rosetti (1830-1903), magistrat și om politic. Dimitrie a vândut moșia în 1874 fratelui său mai mic, Theodor (1837-1923), jurist și om politic (a fost ministru în mai multe rânduri și chiar și
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]