8,354 matches
-
versuri și epigrame în „Revista literară a Liceului «Sf. Sava»” (1928, 1929), colaborează la „Bilete de papagal”, perioadă care îi va marca personalitatea literară. Prezența relativ constantă în paginile „Jurnalului literar” (1938-1939) determină o distanțare de afinitățile cu poetica argheziană, concretizată în prima carte, Pasărea paradisului (1939), culegere de versuri care inaugurează o colecție îngrijită de G. Călinescu, se bucură de aprecierile criticii și reprezintă, poate, vârful valoric al scrisului lui P. Vocația lirică e dublată de aceea de umorist, în
PAVELESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
o astfel de lume, născută din posibilitatea alegerii între multiple unghiuri virtuale de vedere asupra existentului. În orice comunitate, se operează cu un număr practic infinit de grile, aplicate spațiului cosmologic sau, în termenii autorului, asupra „actualului”. Rezultatul decupajului se concretizează în modele de o mare diversitate, numite când „lumi posibile”, când „peisaje ontologice”. Împrumutată semanticii modale, logica lumilor posibile este adaptată necesităților proprii, înainte de a fi utilizată în explorarea ficțiunii. Altă linie ordonatoare a gândirii lui P. pleacă de la studiile
PAVEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288734_a_290063]
-
unui univers guvernat de ființe abstracte sau de anumite concepte personificate. Placheta Farmacii astrale (1981) poate fi privită ca punct de plecare pentru una din direcțiile principale ale poeziei lui P. Viziunea și proiectarea lumii ca o farmacie stelară se concretizează și se amplifică în sensul explorării sentimentului cosmic. Această tendință capătă consistență în versurile din volumele Cabinetul doctorului Apollon (1984), Tihna scoicilor (1985), Căruța cu nebuni (1992), cât și în cartea de eseuri Dorință și sinapsă (1992), pe care autorul
PENDEFUNDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288753_a_290082]
-
P. nu ezită - în concordanță cu ideile poetului despre propria creație - să îl considere pe Bacovia un scriitor decadent, în tradiția lui Paul Verlaine, Émile Verhaeren și Maurice Rollinat. Încercarea de a-l situa într-un context spiritual european este concretizată prin explorarea sistematică a universului său imaginar, într-un proces analitic în care efortul de definire a „arhetipurilor” liricii bacoviene recomandă cartea ca un important reper critic în domeniu. SCRIERI: Pagini critice, București, 1958; Tudor Arghezi, poetul, București, 1961; Profiluri
PETROVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288799_a_290128]
-
a istoriei literare pe baza unei „noi alianțe” încheiate între literatură și științele „tari”. Consecințele unui asemenea proiect se observă cel mai bine în tentativa de circumscriere a postmodernismului, unde succesiunea modelelor cosmologice este corelată cu mutațiile de paradigmă culturală. Concretizată printr-o suită de studii publicate în anii ’80 (reunite în 2003 în volumul Modernism / postmodernism. O ipoteză), concepția formulată de P. își asumă o fundamentare ontologică (cele două episteme sunt privite ca destructurare, respectiv restructurare a categoriei individualului) și
PETRESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
ești tu/ îndrăgostit până peste urechi de mine/ adică de o realitate cât se poate de fictivă/ și complet nelocalizabilă” (Loteria din Babilonia). Ultima schimbare notabilă, realizată în Poeme nerușinate (1993) și în Cartea mâniei (1997; Premiul Uniunii Scriitorilor), se concretizează prin emergența tematicii religioase, ca și prin tentativa de renegociere a pactului cu literatura. Pe de o parte, se înglobează un număr considerabil de „antipsalmi” (Cornel Regman), cu finalitate deopotrivă tragică și pamfletară. Chiar dacă trimiteri biblice apăruseră, în aliaj cu
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
certe „afinități elective” : G. Bacovia (care îi prefațase în 1946 prima culegere de versuri, netipărită, Cântecul Săgetătorului), St. O. Iosif, D. Anghel, G. Topîrceanu, I. Minulescu. În completarea cercetărilor sale dedicate revistelor școlare se situează studiile asupra istoriei învățământului românesc, concretizate în monografiile Liceul „Gheorghe Lazăr”. 1860-1995 (1995), Monografia Liceului „Mihai Eminescu”. 1926-1999 (1999), Sub semnul lui Lazăr (2000, în colaborare). O interesantă memorialistică este adunată în Pietre la templul adevărului (1995) și în Întâmplări și oameni (2001). SCRIERI: Popas printre
OPRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288556_a_289885]
-
relativa lor autonomie în a organiza contribuția funcțională pe care o aduc în cadrul sistemului. În relația dintre sistem și subsistem există o dublă tendință. Pe de o parte, sistemul încearcă să formuleze cât mai clar cu putință cerințele sale funcționale, concretizându-le sub forma unor exigențe specificate și chiar a unor obiective a căror realizare este delegată subsistemelor. Este ceea ce în teoria organizațiilor e cunoscut sub denumirea de delegare a obiectivelor. Conducerea unei întreprinderi deleagă, de exemplu, departamentului de producție realizarea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Definind funcțiile de realizat, ele definesc într-o anumită măsură, în mod activ, sistemul însuși. Școala primește de la societate o funcție doar abstract definită: pregătirea tinerilor, profesională, moral-cetățenească, științific-culturală. Școlii îi revine sarcina de a defini mai precis această funcție, concretizând-o în obiective specificate - ce fel de cunoștințe, ce fel de deprinderi, de valori să fie transmise. Și, dincolo de definirea teoretică a funcțiilor, esențială este realizarea lor efectivă, care poate fi, și de regulă este, sensibil diferită de cea dintâi
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Românul liber”, „Presa liberă română” ș.a. Primul volum, o monografie despre pictorul Barbu Iscovescu, îi este tipărit în 1940. Un manual de istoria artei, în două volume, i-a apărut în 1967. Activitatea literară a lui N.-G. s-a concretizat inițial în câteva cărți de poezie, editate după stabilirea sa în străinătate. Gând românesc (1982) cuprinde versuri care au făcut parte „dintr-un volum pierdut, rămas nepublicat, nu din voia autorului”. Oricum, poeziile din această plachetă și din următoarele două
NICOLAU-GOLFIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288441_a_289770]
-
că acest tip de conduită este legat de absența sau de reducerea discursului interior organizat în cele câteva secunde care preced „trecerea la act”. Cu ajutorul unei metodologii controlate, acesta propune subiecților săi să-și descrie singuri mental, înainte de a le concretiza, conduitele pe care vor să le afișeze. El constată că debitul comportamentelor „hiperactive” se diminuează într-un mod remarcabil. Generalizând cele constatate la un ansamblu de patologii întâlnite atât la adult cât și la copil, Meichenbaum postulează că autoverbalizările reprezintă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
opt ședințe de expunere și cinci ședințe de expunere cu prevenirea răspunsului, în prezența terapeutului, cu ajutorul soțului, cu un program de o ședință pe săptămână. Terapia comportamentală, pentru a fi eficientă, îi cere subiectului să-și sfideze angoasa, arta terapeutului concretizându-se în a-i permite acestuia să-și înfrunte angoasa progresiv, lăsându-i timp să verifice dacă anxietatea sa scade, în timpul ședinței sau pe parcursul terapiei. Prima fază: expunerea Programul la domiciliu constă în a se întâlni cu o persoană pe
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
că acesta îi oferă o oarecare stare de bine. Terapeutul îi vorbește de această pierdere, fără a încerca să o liniștească altfel decât printr-o ascultare atentă. El îi spune că visele sale sunt accesibile și îi cere să-și concretizeze proiectele de viață. Ea își reproșează de a-i fi făcut viața imposibilă la începutul bolii sale. Gwen îi întreabă în mod regulat cum li se pare că arată din punct de vedere fizic, situație care îi pune în încurcătură
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
conștiință lingvistică. În cuprinsul cărții mai sunt incluse douăzeci și trei de introduceri la diferite secțiuni, având valoarea unor texte originale, cu informații despre evangheliști, apostoli și despre locurile în care aceștia au trăit. Preocuparea pentru problemele de limbă se concretizează și în explicarea pe marginea filelor a cuvintelor necunoscute sau în notarea unor sinonime, fapt considerat o primă încercare lexicografică la noi. Grija pentru o exprimare larg accesibilă, clarificările unor pasaje obscure până atunci, organizarea aproape didactică a materialului biblic
NOUL TESTAMENT DE LA BALGRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288486_a_289815]
-
sociologiei. Sociologismul dezvoltat În „Școala franceză” durkheimistă stă la baza situaționalismului actual În diversele sale variante. Reacția față de dezvoltare, preponderent teoretică, la limita riscului de a se distanța semnificativ de ritmurile și proporțiile reale ale evoluției sistemului social, s-a concretizat În orientarea empiristă care, prin proliferarea tehnicilor de culegere a datelor, a antrenat același risc pe care l-a generat și sociologismul: dezvoltarea individului În social. Dacă În orientările sociologiste subiectivitatea a fost În mod programatic exclusă din orizontul generalizărilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
documentare ale unor sociologi occidentali În România: ,,momentul american” al contactelor directe cu K. Jowitt, D. Chirot, J. Cole, H. Lantz etc., care s-a finalizat cu cooperări bilaterale, cu proiecte de cercetare În comun, cu volume publicate; ,,momentul francez”, concretizat În proiecte de cooperare, doctorate (T. Rotariu), publicarea unor texte sociologice franceze. Lista de cooperări Est-Vest poate continua cu menționarea proiectelor de cercetare desfășurate sub egida Centrului European pentru Științe Sociale de la Viena, al cărui secretar științific a fost, În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
violuri, tâlhării etc. (figura 11). Fig. 11. Dinamica victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de tipul delictului, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității) Pe tipuri de delicte, ponderea cea mai ridicată o dețin victimele violenței intrafamiliale concretizată sub forma delictelor de lovire și alte violențe (33,4%), urmată de cea a victimelor unor vătămări corporale simple și grave (31,5%). Surprind Însă ponderea destul de mare a victimelor unor delicte de omor comise În mediul familial (15,7
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ale minorilor victime ale unor delicte deosebit de grave, cum sunt cele de vătămări corporale (15,7% dintre victimele minore) și omor (13,1% dintre victime), ceea ce relevă că, În momentul de față, În multe familii există o puternică Încărcătură criminogenă, concretizată prin acte deosebit de grave și violente comise de părinți sau rude asupra propriilor lor copii. Pe categorii de vârstă și tipuri de delicte, minorii victime ale delictelor cu violență sub vârsta de 14 ani sunt, Într-o proporție alarmantă de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sau a fiicelor lor” (2000, 665). Mai mult, ajutoarele părintești se Înscriu Într-o anumită continuitate familială, frecvența acestora crescând pe măsură ce Înșiși părinții primesc ajutoare financiare de la părinții lor (de la generația vârstnică). Ajutoarele materiale - În ceea ce privește darurile materiale părintești, acestea se concretizează atât În bunuri private, directe, Între părinți și copii, cât și În prestații sociale oferite tinerilor (burse de studiu, indemnizații de șomaj etc.). În mod paradoxal, cercetările empirice arată că, oricare ar fi veniturile lor, părinții tind să le acorde
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și În special fetele - pentru a-și realiza o carieră profesională (sprijinul principal vine de la bunică, aceasta solidarizându-se cu tânăra mamă). În mod surprinzător, rezultatele anchetei trigeneraționale arată o creștere continuă a investiției din partea bunicului din generația intermediară: ajutorul concretizat În Îngrijirea nepoților acordat tânărului cuplu este mult superior celui constatat prin compararea generațiilor anterioare. După cum subliniază Thierry Blöss, aceste schimbări se Înscriu În modificarea actuală a traiectoriilor școlare și/sau profesionale ale tinerilor. „Intrarea În carieră este delimitată de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
oferă generația pentru reconstrucția cronologiei și continuității vieții, ci și de Înseși mecanismele de reconstrucție a duratei, așa cum au fost ele folosite de una sau alta. Efectiv, generația este o totalizare, o Însumare secundară, realizată prea târziu a unei durate concretizate prin evenimente, fapte sociale, realizări, Între care a fost stabilită o continuitate prin discursuri sociale, reprezentări sociale, ideologii. Ca urmare, ea are rezonanțe puternice și regăsiri parțiale În viețile individuale. Generația este simbolizată de grupuri, persoane, reprezentând tot atâtea repere-mediatoare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de specialitate. Dumitru Sandu Adrian Neculau (coord.) Viața cotidiană În comunism, Iași, Editura Polirom, 2004 (367 p.) Reperarea unei identități, prezente sau imediate, constituie semnul unei normalități individuale sau sociale. Ea ține de o nevoie reflexivă, constitutivă omului, ce se concretizează la mai multe niveluri de asumare teoretică (prin simț comun, simplă opinie, reflecții, conceptualizări, teoretizări, metateoretizări etc.). Este bine să știm cine am fost, ce suntem la un moment dat ca să știm ce putem deveni. Normalitatea reflexivă poate scruta și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Înțeleasă ca prima forma de organizare socială cunoscută de către individ, capabilă și disponibilă să-și propună modele comportamentale pentru toți membrii ei atât În manifestările În interior, cât și În cele din exteriorul său; la nivelul familiei modelul cultural se concretizează În modele comportamentale prin care membrii săi adoptă și internalizează normele, tradițiile, formele de organizare ale activitățiilor, raporturile interpersonale și de autoritate În exercitarea rolurilor specifice vizând realizarea finalităților propuse. Cartea este structurată pe opt capitole. Primul capitol, intitulat „Cultura
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
primă formă de organizare socială cunoscută de către individ, familia este capabilă și disponibilă să-și propună modele comportamentale pentru toți membrii săi atât În manifestările În interior, cât și În cele din exteriorul său. La nivelul familiei modelul cultural se concretizează În modele comportamentale prin care membrii săi adoptă și internalizează normele, tradițiile, formele de organizare ale activităților, raporturile interpersonale și de autoritate În exercitarea rolurilor specifice vizând realizarea finalităților propuse. Autorul Își propune să surprindă instrumentalizarea modelului cultural În plan
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
J. Mucha) și, mai ales, Rusia, cu cele peste 300 de echipe de cercetare ale Institutului de Etnografie din Moscova (cf. S. Sokolovski). În comunism, acest interes (adeseori exclusiv) pentru istoria, folclorul sau ,,cultura materială” a propriei țări s-a concretizat În numeroase cataloage, atlase, sau colecții muzeale; abordarea empirică, descriptivă nu a favorizat Însă și dezvoltări teoretice, dat fiind ,,controlul partidului asupra interpretării” (S. Sokolovski). La nivel universitar, predarea etnologiei este mai timpurie (de exemplu, la Universitatea din Ljubljana În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]