3,668 matches
-
primei părți 1. Predispozițiile comportamentale ale celeilalte părti 2. Presiunea sociala asupra primei părți 2. Presiunea socială asupra celeilalte părți 3. Structura motivațional-stimulatorie Stadiul 1: conflictul latent Nu există un conflict total, dar există un potențial datorat anumitor factori Surse conflictuale: 1. interdependența 2. diferențele de scopuri și priorități 3. factorii birocratici 4. incompatibilitatea criteriilor de performanță 5. competiția pentru resurse Stadiul 2: conflictul perceput Subgrupurile devin conștiente de conflict și încep să-l analizeze. Conflictul se amplifică pe măsura ce
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
anume. Metode de îmbunătățire a comunicării A. Limbajul responsabilității este o formă de comunicare prin care îți exprimi propriile opinii și emoții fără să ataci interlocutorul, fiind o modalitate de deschidere a comunicării chiar și pentru subiectele care sunt potențial conflictuale. Se focalizează conversația asupra comportamentului și nu asupra persoanei, se evită critica, etichetarea, moralizarea. B. Exprimarea emoțională. Una din cauzele care provoacă dificultăți în comunicare este reprezentată de inabilitatea de recunoaștere și exprimare a emoțiilor, de teama de autodezvăluire. Cea
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
logodnici ori în cuplurile de căsătoriți. Cei care conviețuiesc fără să fie căsătoriți se apropie ca expectații și comportament de cuplurile de tip camaraderie, iar relațiile din astfel de cupluri pot fi similare, uneori cu alte conduite de tip agresiv, conflictual. Tiparele de conduită în cupluri sunt de asemenea foarte dinamice, observându-se o evoluție spre nou, deschidere și inițiativă personală în detrimentul altor conduite, după anii 1950. Bărbații care atrag datorită aspectului fizic sunt mai insistenți și cu abilități sociale. Femeile
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
Într-o identitate „non-antagonică”, și pe cel al unui „canadian francez”, adică al unui „francofon”, ale cărui identități etnice, două la număr ă una care ține de Canada și alta care ține de Québecă se inserează Într-o identitate „globală conflictuală” (Abou, 1995, p.40). Și mai adaugă că „dacă identitatea etnică depinde În parte de modul În care grupul Își interpretează istoria, În schimb identitatea culturală scapă În mare parte conștiinței sale și luărilor sale de poziție ideologice” (ibidem, p.
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
anumite trăsături care țin de cultural (Blanchet, 2000). În ansamblu, „identitatea socială nu este simpla reflectare sau juxtapunerea În conștiința individului a apartenențelor și rolurilor sale: ea este o totalitate dinamică, În cadrul căreia aceste elemente diferite interacționează, fiind complementare sau conflictuale” (Lipiansky, 1998b, pp. 144-145). Sentimentele de apartenență și relațiile interculturale Caracteristicile sentimentului de apartenență fac posibile relațiile interculturale și sunt confirmate de existența acestor relații, precum și de procesele care se observă În cadrul lor. Într-adevăr, faptul că aceste apartenențe sunt
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de către fiecare individ și de către fiecare grup a existenței altor apartenențe decât ale sale, precum și cunoașterea acestora, deschiderea Înspre ele și transformarea reciprocă, deși contactele Între culturi ă prin intermediul unor indivizi sau al unor grupuri diferite ă se dovedesc uneori conflictuale sau chiar distructive, și nu (doar) complementare și constructive. Identificarea printr-o astfel de apartenență este mai acută În situație de interculturalitate, tocmai fiindcă Întâlnirea, Împreună, a diferenței și a similarității este un factor-cheie În procesul de identificare și pentru că
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a lui Duncan, se remarcă faptul că atribuirea unui simplu brânci dat, Într-un cadru experimental, de către un individ (complice la experiment și simulând un rol precis, cu scop științific) altuia (și el complice la experiment) În situație de discuție conflictuală este interpretată diferit În funcție de originea etnică a subiectului aflat la originea acestui act echivoc: În cazul În care „agresorul” era negru, 70% dintre evaluatori/observatori (studenți americani albi) au interpretat comportamentul ca fiind unul violent. În cazul „agresorului” alb, brânciul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
arată că societățile moderne nu au eradicat apartenențele comunitare. Tot ea ne arată și dificultatea de a desface legăturile dintre cetățenie și naționalitate. Forța acestui model rezidă În bună măsură În faptul că reprezintă conjugarea a două tradiții totuși puternic conflictuale, cea catolică și cea republicană, care converg aici „Într-o reprezentare a cetățeanului ca membru al unui tot, al unei națiuni, Înscris Într-o istorie, Între trecut, prezent și viitor, evoluând Într-o lume caracterizată prin frontierele care servesc drepte
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau politică, autoritatea, influența și hegemonia se află la originea marilor inegalități care marchează colectivitățile umane. Mijloacele Și totuși, societatea nu este un câmp de bătălie: deși se bazează pe dominație și generează inegalități, relațiile sociale nu Înseamnă doar interacțiuni conflictuale și contradictorii. Cei care domină nu au nevoie să facă În permanență apel la forță pentru a se impune În fața celor dominați, care, de altfel, nu le contestă tot timpul supremația. Există Între cele două părți și relații consensuale și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de disonanță În raport cu Însușirea unei noi limbi și a unei noi culturi. Și În acest caz, demersul didactic Încearcă să utilizeze disonanța Însăși pentru a o reduce și a ajunge astfel să producă o schimbare care să nu mai fie conflictuală pentru subiect, ci, dimpotrivă, pozitivă. Pentru aceasta, trebuie să Începem prin valorizarea culturii și limbii celuilalt, astfel Încât să ne putem servi de ele ca de niște instrumente de dezvoltare lingvistică și vectori de recunoaștere identitară. Punctul de vedere antropologic Văzută
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
societăți date, modul său de a se prezenta În interacțiune, În raport cu un anumit număr de valori Împărtășite. Așa se va face distincție Între societăți cu un „etos” mai mult sau mai puțin distant sau apropiat, egalitar sau ierarhic, consensual sau conflictual, caracteristici ce se bazează pe un anumit număr de marcatori pertinenți. Până la urmă, aceste descrieri ar trebui să permită degajarea părții relative a universaliilor, precum și a variațiilor culturale În funcționarea unor astfel interacțiuni (Kerbrat-Orecchioni, 1994). Metoda de Învățare aplicată de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
un cetățean californian, Michael Newdow, medic la un modest spital de urgență din Sacramento, se vede nevoit să trăiască acum sub protecția permanentă a poliției. Lucrurile se desfășoară ca și cum atenuarea spiritului laic În reflecția politică lasă locul unei Întoarceri imediat conflictuale a religiosului, dornic să acapareze puterea civilă slăbită de ceea ce unii nu ezită să numească o lipsă de ideologie. O astfel de Întoarcere ne invită să examinăm mai multe ipoteze cu privire la relațiile dintre puterea civilă și cea religioasă, ipoteze care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Pe măsură ce urcăm pe scara socială, etnicitatea face din ce În ce mai puțin parte din identitatea de bază. În plus, există și un melting pot urban, din cauza migrării dinspre zonele rurale Înspre cele urbane. Integrarea națională de după dobândirea independențelor depășește treptat tot ceea ce era conflictual În reunirea unor etnii diferite pe același teritoriu și sub aceeași guvernare. Printre procesele de ștergere treptată a diferențelor, trebuie să semnalăm: 1) creuzetul educației, al funcționariatului, al industrializării, al șederilor În străinătate; 2) căsătoriile interetnice pe criterii de omogamie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu o sursă a dreptului. Așa cum remarcă juristul Fernand de Varennes (Varennes, 1999), nu este necesar să invocăm drepturi colective pentru a apăra sau defini drepturile minorităților. Spre gestionarea diversității Diversitatea etnică, lingvistică și culturală are particularitatea că este simultan conflictuală și amenințată. Conflictuală, deoarece confruntarea cu alteritatea (și Împărțirea puterii materiale și simbolice pe care o presupune) este dificilă; amenințată, pentru că forțele economice, politice și sociale au ca efect erodarea diversității obiective: se estimează astfel că, dintre cele circa șase
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a dreptului. Așa cum remarcă juristul Fernand de Varennes (Varennes, 1999), nu este necesar să invocăm drepturi colective pentru a apăra sau defini drepturile minorităților. Spre gestionarea diversității Diversitatea etnică, lingvistică și culturală are particularitatea că este simultan conflictuală și amenințată. Conflictuală, deoarece confruntarea cu alteritatea (și Împărțirea puterii materiale și simbolice pe care o presupune) este dificilă; amenințată, pentru că forțele economice, politice și sociale au ca efect erodarea diversității obiective: se estimează astfel că, dintre cele circa șase mii de limbi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prin această atitudine nu este conformitatea cu imaginea mediatică, cu grupul sau cu societatea, ci mai curând diferențierea, opoziția față de dominația lor. Asistăm astfel la o răsturnare a perspectivei. Dezirabilul a trecut de partea minoritarului, a deviantului, a nonconformului, a conflictualului. Această structură de comportament circumscrie zona de naștere a inovațiilor și a creativității sociale sau artistice. Cum se desfășoară Însă acest fenomen? „Să faci tu Însuți”: obsesia underground Problema oricărui consumator de produs cultural este teama de a nu cădea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În alte cazuri, sunt În uniformă și nu-i vedem decât În grup” (Canetti, 1966, p. 76). Putem defini mulțimea ca o majoritate anomică. Cu alte cuvinte, ea este caracterizată de norme, coduri și „reguli de compromis precare Între interese conflictuale” (Moscovici, 1979). Ceea ce Înseamnă că nu este sudată decât prin emoții ori extaze comune ori prin conducătorii carismatici pe care și-i alege. Este opusul majorităților nomice, „care se caracterizează prin reguli sau coduri comune puternic interiorizate (Biserici, partide, mișcări
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prin intermediul naționalismului. Este posibilă și inversarea perspectivei, caz În care consideră că aceste relații se stabilesc În mod autonom, naționalismul fiind doar unul dintre produsele lor. Naționalismul ca produs al relațiilor interculturale Autorii menționați aici nu neagă existența unor logici conflictuale. Confruntarea provoacă, În opinia lor, neliniști identitare pe care naționalismul să străduiește să le calmeze. Pot fi reținute Încă două definiții ale culturii. În funcție de ce anume dorim să accentuăm, atributele permanente sau tehnicile de modelare, procesul duce la o ciocnire
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
vorba de studierea atitudinilor și ideologiilor americanilor, mai ales ale celor cu prejudecăți despre grupurile minoritare. Autorii presupuneau că oamenii care au mai multe prejudecăți decât media au și o personalitate mai rigidă, conform ipotezei lui Sigmund Freud despre originea conflictuală și familială a nevrozelor. O primă anchetă a fost realizată pe două mii de subiecți din toate păturile sociale, dar care Îndeplineau condiția de a fi albi și de a nu proveni din rândurile evreilor, pe baza unei scale a antisemitismului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
banii, nebunia, abilitatea, naivitatea, sînt ilustrate de zeci de cuvinte și expresii care se diferențiază nu prin referent, ci prin nuanțe afective și conotații sociale. La nivel pragmatic, argoul se caracterizează prin acte de vorbire specifice, mai ales din sfera conflictuală: insulte, imprecații, amenințări. Atitudinea dialogală este, în general, necooperativă, de suspiciune generalizată. Dialogul necooperativ se manifestră prin replici care exprimă neîncrederea față de interlocutor și față de ceea ce susține acesta, prin refuzul de a răspunde la întrebare, prin exprimarea dezacordului, prin mulțimea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
indivizi (sex, vîrstă, prezență fizică, statut socio-economic, apartenență la o cultură determinată; particularități individuale privind producția verbală); j) abilități de ascultare; k) tipul de activitate comunicativă (formulele de adresare, formularea de întrebări, ranforsările, reflectarea, autodezvăluirea, susținerea comunicativă a celuilalt, comunicarea conflictuală, exprimarea aluzivă, eufemismele, ironia, jocurile de limbaj, politețea). Pe lîngă acești parametri, interacțiunea orală este guvernată de diverse tipuri de reguli: reguli ale inițiativei verbale, reguli ale accesului la cuvînt (lungimea intervenției, întreruperea interlocutorilor, suprapunerile dintre interlocutori, modalități de menținere
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de materializare, respectiv de asimilare a lui de către conceptul de "dialogism", precum și de către conceptul de "discurs raportat" al unui locutor colectiv. Marie-Anne Paveau consideră aceste procese drept responsabile pentru pierderea specificului inițial al noțiunii, cel reprezentat de dimensiunile inconștientă și conflictuală, prin implicarea unui subiect care gestionează alte discursuri, și a opiniei publice sub o formă omogenă, mai mult retorică decît materială. J.-J. Courtine, în 1982, oferă o definiție operațională a interdiscursului, drept instanță organizatoare a formațiunilor discursive, gîndit în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
POVESTIRE v. NARATIVITATE POZIȚIONARE. Termenul poziționare semnifică faptul că, pe parcursul întrebuințării unui cuvînt al vocabularului, într-un registru al limbii, cu anumite turnuri, într-un anumit gen de discurs, un locutor indică modul în care se situează într-un spațiu conflictual; folosind sintagma "luptă de clasă", de exemplu, cineva se poziționează ca fiind de stînga, iar, vorbind pe un ton didactic și cu un vocabular tehnic, se poziționează ca specialist etc. Într-un cîmp discursiv, poziționarea definește o identitate enunțiativă, un
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
presupunînd că "regulile jocului" sînt respectate. Aparent, aceste maxime reprezintă condițiile a priori ale oricărei situații de comunicare, însă majoritatea analiștilor le consideră a fi un cod al bunelor maniere. Doar în situații ideale nerespectarea acestor maxime constituie comportamente non-cooperative, conflictuale, iar încălcarea voită a maximelor duce la apariția implicaturilor conversaționale, plecînd de la ipoteza că interlocutorii cunosc normele. Acest principiu de cooperare, în accepțiunea dată de H. P. Grice, nu trebuie văzut ca unul idealist și normativ, întrucît aceste maxime nu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de Saussure, ca ceva produs și tratat ca atare. Adoptînd o perspectivă contrară, praxematica analizează procesul semantic în cadrul codării și decodării și încearcă să explice dinamica lui pe principiile realismului. În această concepție, producerea sensului are loc într-o manieră conflictuală care implică reglarea socială ce presupune o percepere prin consens a realității și ține cont de creativitatea individuală. Reglarea praxemului se realizează într-o manieră restrictivă pe fondul desfășurării practicii sociale, societatea impunîndu-și ordinea ei lingvistică. În acest mod, se
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]