3,573 matches
-
1 30 -131/2009) Titlul cărții este unul obișnuit vremurilor de altădată și sinceritatea confesiunilor, de asemenea. Autorul ne dă o lecție de patriotism, în primul rând. Românul este dintotdeauna credincios țării sale., și de aici multele sacrificii în virtutea acestui crez. Alexandru Mânăstireanu este un învățător dintr-un sat din Moldova. Apoi ostaș. Apoi călător prin Europa , in vitat de fiica sa. Prin sacrificiul său necondiționat, convi ngăt or, omenesc, ne îndeamnă la a înțelege mai bine timpurile pe care le-
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
a jurat să nu plece de la conducerea cestei țări, până nu ne mântuiește pe noi toți). Melodia mea, începe pe un ton blând cu totul și cu totul evlavios „Foaie verde lemn de cruce/ In Italia m-aș duce/ Papa crezul să mi-l spuie/ Să văd giulgiul, să văd cuie." Acum nu-i vorbă, că dacă aș dori să văd dovezi certe ale existenței lui Isus Hristos, poate nici nu a trebui să merg neapărat în Italia, fiindcă de-a lungul
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
deoarece este un leac duhovnicesc și tainic, distrugător de patimi”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariu la Psalmul 48, 1, P. G. LV, col. 513. footnote>. Sfinții ne învață cum să ne eliberăm de puterile răului, să ne întărim crezul care devine tot mai viu, devine viață, nu poate fi înăbușit să rămână doar la nivel mental, ne fortifică nădejdea, ne stimulează voința și astfel ardem de dorința de a-i imita. „După cum trupul are nevoie de hrană perceptibilă prin
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
pentru că aceasta se așteaptă ca ei să o facă în cadrul comunității." (Giddens, 2000, p. 502). Însă există acest aspect al religiozității și, anume, cel al cadrului declarativ. Deși mulți oamenii au fost prinși de influența laicizării, totuși cei mai mulți își exprimă crezul într-o anumită forță, divinitate etc. chiar dacă nu reușesc în totalitate să și-o definească. Ultimele decenii au adus o schimbare a atitudinii generale față de religie și din ce în ce mai mulți oameni se declară "religioși". Aminteam de studiul făcut de către Gallup care
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
intrinsecă, lucru destul de important în cercetarea noastră, deoarece a fost necesar să știm dacă orientarea religioasă a angajatului este una de natură indusă de anumite aspecte ale vieții sociale sau este una de natură interiorizată, un act de subiectivitate, de crez interior în valorile creștine. Chestionarul aplicat conține trei probe specifice, după cum urmează: Scala de evaluare a implicării comunitare nonformale, realizată sui-generis, alcătuită din 5 itemi, pe o scală de la 0 ("deloc") la 5 ("în foarte mare măsură") care descriu diverse
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
0.29). Foarte interesante sunt rezultatele în privința orientării religioase: faptul că orientarea religioasă intrinsecă dă un rezultat mai mare scoate în evidență o orientare religioasă la angajații DGASPC CS nealterată în sensul că ea vine din interiorul persoanei, ca un crez valorificat de starea interioară a subiectului, nicidecum de factori externi într-o formă copleșitoare care să fie cauză orientării sale religioase. În Graficul 14 redăm grafic diferențele specifice semnalate între cele două subscale, care atestă prevalența orientării religioase intrinseci pe
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
parțial. Așa cum am arătat ceva mai sus ea se confirmă datorită corelației existente între orientarea religioasă intrinsecă și implicarea comunitară nonformală, ceea ce scoate în evidență că religiozitatea la angajații DGASCP Caraș-Severin este una axată pe o practică personală, pe un crez interior, pe ceva care nu este direcționat din afară. În momentul în care vorbim de o asemenea corelație, vorbim de implicare în comunitate nu într-o formă superficială, ci de ceva ce este constructiv la nivel ontologic. Luând în calcul
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
DGASPC nu este una doar interinstituțională, ci la o asemenea legătură participă și angajații instituțiilor de protecția copilului a căror orientare religioasă este una intrinsecă, adică, am spune, una organică, ei nefiind religioși datorită unor influențe exterioare, ci datorită unui crez dezvoltat în interior. Biserica are un rol în societatea românească, iar acest aspect posibil să fie dat și de faptul că România după anul 1990 nu s-a dezvoltat preluând în societate valorile democratice, ci se pare că a rămas
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
de dezinteresare". Ecoul autobiografic al mărturisirilor de mai sus (cât se poate de evident!) semnalează totodată ponderea majoră a resorturilor morale în orice întreprindere umană sau fapt de cultură, nu mai puțin în literatura și critica literară. E de reținut crezul profund umanist al scriitorului, care atribuie "omeniei" (și, subiacent, sentimentului morții) rolul de factor de echilibru, absolut necesar în elaborarea vieții active, deoarece împiedică "dezlănțuirea voinței de putere într-o formă pasională, de lipsă de obiectivitate, de micime sufletească, de
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cuiva mai piezișă sau pentru tâlhărirea unor persoane inocente și fără apărare. Sângele nu se prezintă o economie în filmele zilelor noastre ci curge din belșug din zeci de răni arătate amănunțit pe ecrane. Și mai ales s-a răspândit crezul că dreptatea și onoarea sunt doar pentru fraieri și mai de folos este țepuirea adversarului, lăsându-l lefter decât înțeparea lui cu o lovitură de spadă în numele mai știu eu căror principii etice, care erau la modă pe timpul bunicilor lor
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
referirile la elemente tehnice. Numele comunității este adesea însoțit de un motto sau o exprimare metaforică a scopului comunității. Descrierea comunității include, într-o manieră mai mult sau mai puțin explicită, următoarele informații esențiale pentru delimitarea sa în spațiul religios: * Crez: principalele credințe ale unei comunități virtuale religioase reflectă nu numai opțiunile sale dogmatice, ci și modul în care se raportează la individ și la lume în general. * Scop: ținta fixată de membrii comunității sau de liderii acesteia dezvăluie aspecte legate
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
la comunitățile virtuale religioase (τ=0,238 p<0,01), tendința de a petrece timp în comunitățile religioase online în detrimentul celor locale (τ=0,417 p<0,01), ușurința exprimării online (τ=0,204 p<0,05) și nivelul acceptării crezului și doctrinelor bisericii din care fac parte subiecții (τ=-0,373 p=<0,01). Astfel, subiecții care accesează comunitățile virtuale religioase mai frecvent și pentru durate mai mari de timp, care se exprimă cu o mai mare ușurință online decât
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
subiecții care accesează comunitățile virtuale religioase mai frecvent și pentru durate mai mari de timp, care se exprimă cu o mai mare ușurință online decât în timp și spațiu real și care acceptă într-o măsură mai mică doctrinele și crezul bisericii din care fac parte sunt cel mai probabil cei care și-au schimbat opiniile și convingerile religioase în urma participării la activitățile unei comunități religioase online. VIII.6. Probleme ale vieții religioase în cadrul comunităților virtuale Apariția comunităților virtuale religioase a
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
cu privire la cele două forme comunitare, din spațiul virtual și din cel real. Atitudinea pe care subiecții și-o formează de-a lungul timpului cu privire la comunitatea religioasă locală din care fac parte prezintă, ca element central, acceptarea la nivel intelectual a crezului și doctrinelor care o definesc și o delimitează de alte comunități cu orientări diferite. Dintre subiecții investigați, marea majoritate (72,22%) acceptă în totalitate crezul și doctrinele bisericii din care fac parte, ceea ce implică faptul că, în mod tipic, aceia
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
religioasă locală din care fac parte prezintă, ca element central, acceptarea la nivel intelectual a crezului și doctrinelor care o definesc și o delimitează de alte comunități cu orientări diferite. Dintre subiecții investigați, marea majoritate (72,22%) acceptă în totalitate crezul și doctrinele bisericii din care fac parte, ceea ce implică faptul că, în mod tipic, aceia care accesează comunitățile virtuale religioase împărtășesc credințele și convingerile de bază ale comunității locale din care fac parte. Atitudinea pe care membrii comunității locale și-
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
ale unei astfel de comunități virtuale (τ=0,206 p<0,05). Acești subiecți prezintă, probabil, un nivel mai scăzut al atașamentului față de comunitatea locală, în timp ce păstrează convingerile religioase care stau la baza ei, considerând că există o discrepanță între crezuri, doctrine și manifestările comportamentale ale membrilor. Ei sunt în continuă căutare a unor comunități care să corespundă așteptărilor lor cu privire la o conduită pe care o consideră în conformitate cu valorile spirituale inițiale. Ideea reîntoarcerii la valorile primare (apostolice, în cazul comunităților creștine
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
grupuri cu o ideologie distinctă nu a putut fi considerată un eveniment izolat, fără consecințe. Relația dintre cele două structuri social-religioase este una de interdependență, în măsura în care membrii comunităților virtuale fac parte și din comunități locale, din care aduc obiceiurile, tradițiile, crezurile, doctrinele, raționamentele specifice cultului și orientării religioase la care aderă. În sens opus, influența comunităților virtuale se manifestă prin ideile și raționamentele pe care membrii acestora și le însușesc și le inserează în activitățile specifice comunităților locale din care fac
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
reală în comunitățile virtuale religioase. * Niciodată * Rareori * Uneori * Frecvent * Foarte frecvent 10. Motivul cel mai important pentru care fac parte dintr-o comunitate virtuală religioasă este: * Pentru a comunica cu alte persoane pe teme religioase * Pentru a mă informa cu privire la crezul și viața bisericii din care fac parte * Pentru a dezbate unele idei teologice * Pentru a găsi persoane care îmi împărtășesc opiniile și credințele religioase * Pentru a-mi îmbogăți viața spirituală (devoțiune, rugăciune etc) Alt motiv: 11. Cred că într-o
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
parte integrantă a comunității religioase locale pe care o frecventez. * Deloc * Puțin * Mediu * Mult * În totalitate 14. Comunitatea religioasă locală al(a) cărui membru(ă) sunt are scopuri și misiune clar precizate. * Deloc * Puțin * Mediu * Mult * În totalitate 15. Accept crezul și doctrinele bisericii din care fac parte. * Deloc * Puțin * Mediu * Mult * În totalitate 16. Practic ritualurile, obiceiurile sau tradițiile bisericii din care fac parte. * Deloc * Puțin * Mediu * Mult * În totalitate 17. Consider că biserica din care fac parte este singura
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
se angajeze nemijlocit de o parte sau de alta, consumându-și în afara operei energia politică. Aproape nu contează dacă unii sunt considerați simpatizanți ai puterii iar alții, ai opoziției"41. Monica Lovinescu împarte scriitorii în funcție de reproș: oportunismul, cultul personalității, nestatornicia crezului politic, servitutea și ușurința acceptării regimului dictatorial. Înțelege presiunea cu care se confruntă intelectualitatea marginalizată și aservită, dar nu poate ignora intermitența curajului, înlocuirea criteriului estetic cu cel social, atracția față de beneficiile materiale și ștergerea hotarelor între generații: Nu mai
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
a încrederii. După cum se observă, Monica Lovinescu nu este singura persoană publică înscrisă în lupta împotriva totalitarismului: numeroase denunțări ale colaboraționismului inundă presa chiar și acum, după două decenii de la prăbușirea regimului. Numeroși sunt și scriitorii care se abjură de crezul comunist. În articolul intitulat " Infinitul tupeu al lacheilor", publicat în 1990, Vladimir Tismăneanu exclamă: "Credeam că numai în Balcani se poate întâmpla așa ceva: după decenii de servilă prosternare la picioarele unor despoți sanguinari, după o pe cât de umilitoare, pe atât
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
în interpretările literare ale textelor pe care le găsește potrivite propriului gust estetic. Conceptele de cititor și scriitor sunt adesea dezbătute în cadrul cronicilor pentru a marca rezistența intelectualității în fața regimului, ori pentru a-i evidenția oportunismul, cultul personalității, servitutea, nestatornicia crezului politic, substituirea criteriului estetic cu cel social. "Involuntar, Camil Petrescu afirmă imposibilitatea evaziunii scriitorului din condiția sa"262. În felul lui Camil Petrescu, Monica Lovinescu nu folosește doar metodele vechi de analiză, ci și pe cele noi, scientiste. Autoarea nu
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
am separat discursul critic de polifonia discursului general. Cel din urmă reprezintă un amestec pertinent de cultură, politică, istorie, sociologie, emisiunile acoperind întregul areal al manifestărilor umane. Politicul rămâne întotdeauna în substratul cronicilor, întrucât el nu poate fi despărțit de crezul autoarei: "Paginile de față insistă asupra literaturii. Nedespărțind-o însă de contextul politic ce o condiționa. A-l ignora, într-un regim totalitar, ar fi însemnat să renunți a-i dezlega enigma"290. Prin interpretare, Monica Lovinescu stabilește și explică
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
fi folosite ca dovezi incriminatorii, mai mult, variantele lor falsificate devin forme ale denigrării și șantajului. În încheierea unui adevărat "pact cu istoria" stă una din cheile reînvierii unei societăți civile", precizează Monica Lovinescu pentru ceilalți, ea însăși luând drept crez acest principiu, "Trebuie subliniată mereu prioritatea absolută a acestui singular, "Memorie", față de toate planurile literare cărora le dă naștere. Cel puțin în starea de extremă urgență când măsluirea istoriei constituie una din metodele preferate ale Puterii spre a-și menține
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
există trei categorii de intelectuali: disidenții, rezistenții și obedienții. Disidenții sunt adversari incomozi care trebuie izolați și eliminați. Rezistenții, pentru că nu au convingeri politice, dar pot fi determinați să adopte convingerile comuniste, sunt mai degrabă ignorați. Obedienții susțin cu tărie crezul politic și iau parte la acțiunile propagandistice. Părerile contemporane alcătuiesc aceeași triadă, dar cu atribute diferite: disidenții luptă pentru păstrarea integrității culturale pe căi politice sau sociale, rezistenții încearcă să neutralizeze activitatea scriitorilor de serviciu și în momente de dezgheț
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]