206,013 matches
-
tot răul nostru, devine un moment al justificării existenței proprii. E o diferențiere prin negație: de la eu sunt altfel decât ei se trece la eu nu sunt ca ei. În ambele variante ale diferenței ne justificăm prin ceilalți. Poate deveni criteriu de diferențiere orice: vârsta, sexul, rasa, apartenența politică etc. Dacă nu există criterii atunci ele sunt inventate. Există o modă a acestor criterii; curentul la putere este corectitudinea politică, aceasta contestând toate criteriile de diferențiere la care a apelat până
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
prin negație: de la eu sunt altfel decât ei se trece la eu nu sunt ca ei. În ambele variante ale diferenței ne justificăm prin ceilalți. Poate deveni criteriu de diferențiere orice: vârsta, sexul, rasa, apartenența politică etc. Dacă nu există criterii atunci ele sunt inventate. Există o modă a acestor criterii; curentul la putere este corectitudinea politică, aceasta contestând toate criteriile de diferențiere la care a apelat până acum umanitatea, inventând, prin chiar existența sa, altele: celălalt este incorect politic, este
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
la eu nu sunt ca ei. În ambele variante ale diferenței ne justificăm prin ceilalți. Poate deveni criteriu de diferențiere orice: vârsta, sexul, rasa, apartenența politică etc. Dacă nu există criterii atunci ele sunt inventate. Există o modă a acestor criterii; curentul la putere este corectitudinea politică, aceasta contestând toate criteriile de diferențiere la care a apelat până acum umanitatea, inventând, prin chiar existența sa, altele: celălalt este incorect politic, este retrograd, este majoritar și deci opresiv etc. Setea de un
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
diferenței ne justificăm prin ceilalți. Poate deveni criteriu de diferențiere orice: vârsta, sexul, rasa, apartenența politică etc. Dacă nu există criterii atunci ele sunt inventate. Există o modă a acestor criterii; curentul la putere este corectitudinea politică, aceasta contestând toate criteriile de diferențiere la care a apelat până acum umanitatea, inventând, prin chiar existența sa, altele: celălalt este incorect politic, este retrograd, este majoritar și deci opresiv etc. Setea de un celălalt în care ne proiectăm temerile nu dispare, fiind satisfăcută
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
formulate explicațiile făcând pe ceilalți să vadă conexiunile cauzale pe care le indică (în orizontul posibilului, dar și dincolo de el); ușurința cu care ceilalți acceptă explicațiile date dă seama de lenea de a căuta explicații proprii, deseori plauzibilul fiind un criteriu suficient. Cum un număr considerabil de credincioși au privit de-a lungul anilor credința ca pe o asigurare pentru viața viitoare, nu este de mirare succesul pe care l-au înregistrat asigurările odată cu trecerea religiei în planurile secundare ale vieții
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
zărească. Din perspectiva unității conștiință-corp am putea spune că o "bună gândire" este condiționată și de o bună digestie? Sau dimpotrivă? (A se vedea aici exemplul afecțiunilor lui Karl Marx) Și în felul acesta ne apucăm să introducem un alt criteriu de clasificare al culturii: cel al tipului de digestie al creatorilor. Uneori trebuie să învățăm anumite cuvinte, să accedem la sensul lor, pentru a ne clarifica ceea ce simțim; lipsa conceptelor ne poate menține în ambiguitate în privința unor aspecte esențiale ale
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
prelungirea propriei vieți. Acesta este unul din motivele pentru care medicii nu sunt deosebit de prețuiți în societățile religioase sau pretins religioase. În această epocă marcată de identificarea, acumularea și consumul de resurse, a consuma a devenit o valoare și un criteriu în funcție de care se măsoară reușita individuală. Astfel, oamenii se întrec în a deveni consumatori, fiind mai apreciat cel care reușește să consume mai mult. A avea o mașină cât mai puternică, uneori un avion sau cel puțin o barcă, aer
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
am avut-o. Numai că semne există și pe fața noastră. Și pe amândoi ne-a avut timpul. Un posibil câștig al filosofiei: îți permite să-ți depășești propriile obișnuințe perceptive. Astfel, lumea se descompune și se recompune după alte criterii decât cele ale cotidianității. Lumea devine lumi; iar tu, văzându-ți posibilitățile, devii mulțime: începi să-ți zărești toate variantele pe care le-ai conturat și la care ai renunțat cu fiecare alegere. Sufletul ne minte în privința vârstei pe care
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
este plin de speranță. Ceea ce indică faptul că speranța în viitor (pe lumea aceasta, altfel fiind vorba de religie) este o dovadă a măsurii în care spiritul științific ne domină existența, constituind (sau contaminând) unul din proiectele noastre fundamentale. Un criteriu după care trebuie să ne judecăm prietenii trebuie să fie aidoma celui după care apreciem cărțile: în funcție de cât de inteligenți ne fac sau dacă prilejuiesc o relevare a inteligenței noastre. Trebuie să simțim drept o pierdere personală oamenii în prezența
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Comitetului Internațional Olimpic au fost influențate, în pofida conceptului de neutralitate declarat al sportului, de către factorii politici. Chiar în interiorul Comitetului Internațional Olimpic, deciziile adoptate sunt de multe ori consecința intereselor politice ale membrilor, iar alianțele de votare se realizează pe aceleași criterii ca și în alte organizații. Capitolul I Funcții și disfuncții social-politice ale sportului Pentru a concepe esența altor fenomene ale vieții contemporane, putem imaginar, să ne îndreptăm atenția spre trecutul îndepărtat, atunci când sportul a apărut sub influența unor circumstanțe istorice
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
au responsabilități specifice și sarcini prealabil ordonate pot primi această denumire. O colectivitate ai cărei membri nu au funcțiuni sistematic legate și activități fixate dinainte nu constituie o organizație. În literatura de specialitate, organizațiile formale se clasifică după mai multe criterii. P.M. Blau și W.R. Scott, utilizând criteriul primului beneficiar, împart organizațiile în: organizații reciproc avantajoase în care primul beneficiar este însuși membrul organizației (partide politice, sindicate etc.); concerne de afaceri în care primul beneficiar este patronul (firme industriale, comerciale
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
primi această denumire. O colectivitate ai cărei membri nu au funcțiuni sistematic legate și activități fixate dinainte nu constituie o organizație. În literatura de specialitate, organizațiile formale se clasifică după mai multe criterii. P.M. Blau și W.R. Scott, utilizând criteriul primului beneficiar, împart organizațiile în: organizații reciproc avantajoase în care primul beneficiar este însuși membrul organizației (partide politice, sindicate etc.); concerne de afaceri în care primul beneficiar este patronul (firme industriale, comerciale, bănci, etc.); organizații de tip "service" în care
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
apreciază că pentru a avea calitatea de membru al unui tratat, un stat trebuie să fie suveran. „Statele fondatoare sunt membre originare, iar statele care aderă ulterior sunt state membre admise. Admiterea, retragerea sau excluderea se supun unor proceduri și criterii precise, fixate prin actul constitutiv. Orice organizație internațională dispune, în înțelesul strict al termenului, de personalitate juridică. Aceasta îi consolidează permanența, îi oferă capacitatea de a putea îndeplini misiunile care îi sunt atribuite (principiul de specialitate) și implică o autonomie
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
politică în relațiile internaționale 89 hotărâtă ca urmare a relațiilor diplomatice stabilite de China cu marile puteri din Occident și a readmiterii în ONU. Chiar și politica de desemnare a orașului gazdă a Jocurilor Olimpice este orientată în multe cazuri pe criterii politice, nu și sportive. În perioada interbelică orașele Berlin (în 1936) și Tokyo (în 1940 - ediție nedesfășurată) au fost alese după criterii politice (CIO s-a orientat către statele Axei), după război, în 1948, a fost desemnată Londra gazdă a
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
în ONU. Chiar și politica de desemnare a orașului gazdă a Jocurilor Olimpice este orientată în multe cazuri pe criterii politice, nu și sportive. În perioada interbelică orașele Berlin (în 1936) și Tokyo (în 1940 - ediție nedesfășurată) au fost alese după criterii politice (CIO s-a orientat către statele Axei), după război, în 1948, a fost desemnată Londra gazdă a Jocurilor ca simbol al rezistenței antifasciste. Și ediția din Mexic (1968) a fost hotărâtă pe considerente politice: s-a considerat că statul
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
reușit să îmbunătățească relațiile dintre statele celor două blocuri, ci dimpotrivă, statele au profitat de situație pentru a-și exprima adversitatea din planul politic. Unele din deciziile Comitetului Internațional Olimpic sunt de neînțeles: în ciuda prezentării unor candidaturi puternic argumentate pe criterii sportive, orașul Budapesta, care și-a depus de 6 ori candidatura pentru găzduirea Jocurilor în perioada 1916-1960, a fost refuzat. Aceste decizii nu pot fi explicate decât pe considerente politice și, eventual, economice. Politica comercială adoptată și pusă în funcțiune
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
I.S.L. care a devenit agentul comercial a peste 150 de CNO-uri. Orientarea către un marketing profitabil pentru CIO și Mișcarea Olimpică în general, a făcut din evenimentele sportive internaționale și mai ales din Jocurile Olimpice un spectacol grandios în cadrul cărora criteriul economic are un rol tot mai important. Orașele candidate pentru găzduirea Jocurilor Olimpice trebuie să prezinte, după noile criterii de procedură, reale posibilități de autofinanțare din diferite surse și programe. Cu toate aceste componente, de la profiturile financiare la deciziile politice, CIO
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
CIO și Mișcarea Olimpică în general, a făcut din evenimentele sportive internaționale și mai ales din Jocurile Olimpice un spectacol grandios în cadrul cărora criteriul economic are un rol tot mai important. Orașele candidate pentru găzduirea Jocurilor Olimpice trebuie să prezinte, după noile criterii de procedură, reale posibilități de autofinanțare din diferite surse și programe. Cu toate aceste componente, de la profiturile financiare la deciziile politice, CIO, în opinia majorității, nu face decât să se îndepărteze de ideologia olimpică. Chiar și decizia de a găzdui
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
Conceptele de sferă și zonă de influență, fenomen vechi de altfel în viața internațională, este definit în maniere diferite: „Sferele de influență sunt un produs și o componentă indispensabilă a politicii puterii, a sistemului internațional întemeiat pe forță, ca principal criteriu al raporturilor dintre state.”62 Această caracteristică conferă sursa principală a durabilității sferelor de influență. V. Duculescu consideră că sferele de influență sunt „expresia politicii de putere, a încercărilor unor state de a-și asigura un rol dominant în viața
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
politică în relațiile internaționale 183 politică de deschidere către CIO, conform căreia recunoașterea olimpică a reprezentat o punte de acces spre recunoașterea de către organizațiile internaționale. politica de desemnare a orașului gazdă a Jocurilor Olimpice a fost orientată în multe cazuri pe criterii politice, nu și sportive (edițiile din 1964 la Tokyo, 1968 la Mexico, 1972 la München și Moscova, 1980). În cadrul Jocurilor Olimpice, dopingul a fost folosit fie ca politică de stat, fie pentru obținerea unor succese individuale și prin aceasta recunoașterea sportivă
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
și pusă în funcțiune de președintele actualmente în exercițiu, Juan Antonio Samaranch. Orientarea către un marketing profitabil pentru CIO și Mișcarea Olimpică în general, a făcut din evenimentele sportive internaționale și mai ales din Jocurile Olimpice un spectacol grandios în cadrul cărora criteriul economic are un rol tot mai important. Datorită acestei politici, puterea financiară a crescut foarte mult, acesta ajungând să ofere sume mari de bani organizatorilor Jocurilor Olimpice. Acest fapt, alături de beneficiile financiare majore obținute, au condus către practici de corupție în
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
mai multe aspecte referitoare la gradul de satisfacție a angajaților cu poziții medii de conducere (middle management) față de companiile în care lucrează. La acest studiu au fost invitate să participe 250 de companii dintre cele mai importante din România. Principalele criterii de selecție au fost cifra de afaceri și numărul de angajați. 150 de companii au răspuns la studiu, numărul de respondenți fiind de peste 86 000, dintre care 8 700 de subiecți având poziția de middle management. Studiul a cuprins 37
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
selecție au fost cifra de afaceri și numărul de angajați. 150 de companii au răspuns la studiu, numărul de respondenți fiind de peste 86 000, dintre care 8 700 de subiecți având poziția de middle management. Studiul a cuprins 37 de criterii de evaluare, grupate în patru categorii: condițiile de muncă; pachetul salarial, avantajele; calitatea colaborării în companie. Un alt exemplu este studiul realizat de firma Daedalus Consulting 13. Concluziile lui sunt dezbătute în fiecare an împreună cu managerii de resurse umane în cadrul
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
dezbătute în fiecare an împreună cu managerii de resurse umane în cadrul unui workshop. Printre reperele utilizate în acest studiu se numără: modul în care compania este percepută de către potențialii angajați, rezultatele pe care le-a avut o campanie de imagine derulată, criteriile care trebuie să stea la baza unei campanii de employer branding, criteriile care stau la baza alegerilor exprimate, atitudinea față de viața profesională, așteptările salariale ale candidaților și beneficiile considerate atractive. Eșantionul a fost format din 1 000 de tineri cu
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
Printre reperele utilizate în acest studiu se numără: modul în care compania este percepută de către potențialii angajați, rezultatele pe care le-a avut o campanie de imagine derulată, criteriile care trebuie să stea la baza unei campanii de employer branding, criteriile care stau la baza alegerilor exprimate, atitudinea față de viața profesională, așteptările salariale ale candidaților și beneficiile considerate atractive. Eșantionul a fost format din 1 000 de tineri cu vârste între 20 și 30 de ani și este reprezentativ la nivel
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]