3,585 matches
-
vi zi tiu și ne scai va țigan ce cu să toa re de vor fi“. La 26 ianuarie, Zoița îi anun ță că pregătirile se află în faza finală, „am cumpărat toa te cele trebuin cioa se, am și croit, unele s au și is pra vit, altele să is pra vesc“. Spe ră ca luni deja Zma ran da să plece spre casa soțului pentru ca „duminicacealal tă a săp tă mâ nii acelea, vrând Dumnezeu, să să facă și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
obligată să se re întoarcă la Ogrezeni chiar de a doua zi. Se încearcă scur ta rea ve ni rii cât mai mult posibil și totul este aglo me rat într-o zi-două. Vi zi te le la negustori, la croi tori și la bi ju tieri se fac în mare gra bă. Pro be de ro chii, mo dele de văzut, con duri de încercat, întâl niri cu alți și alținegustori pentru a lua pulsul pieței, și toate acestea numai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
con semnea ză im por tanța acordată, mai ales de mame, virginității fiicelor, ca și obiceiul expunerii „semne lor fe cio riei“ martorilor: „Les mères ont un très grand soin de la pu de ur de leurs fil les, et se croi ra ient dé sho no rées si le ma ris, ne les tro uvant plus vierges, ve na ient à les leur ren vo yer; el les sont très atten ti ves de fai re voir, après la pre miè
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sa nu le cere bani, ci doar să aibă grijă de casă și curte. Din de scrierile martorilor, mahalaua arată ca un mic cen tru ne gus to resc format din prăvălii și bă că nii, ate lie re de croi to rie, altele de pre lu crat aba le, case, o zonă con cen tra tă, cu o vecinătate activă. Con flic tul se poartă pe în tin de rea a două mahala le, pentru că cei doi ac tori principali
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de a păzi interiorul palatului domnesc. gevrea = batistă de muselină sau mătase cu broderie în fir de aur și fluturași. gherdan = șirag, colier, lanț de aur. ghermeșut = postav oriental scump de atlaz în flo rat. ghiordie = haină scurtă femeias că croi tă pe ta lie, mai largă în poa le cu mâ ne ci le strâm te, îm blă ni tă cu san geap sau sa mur. giubea = haină lungă de postav cu mâ ne ci le des pi ca te
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și alte metode, ceva mai puțin polițienești, care să ne permită apropierea de adevărul animalului. Spre exemplu, l-am putea observa în timp: nu doar în clipa când îl vedem, ci în toată densitatea sa temporală. Acest urs care își croia drum printre ferigi și care tocmai a dispărut în vegetația de la marginea pădurii, n-are nici patru ani, împliniți, cum am citit în ziar, în ziua când a fost eliberat, nici trei milioane (vârsta omului), ci douăzeci de milioane de
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
răzășesccu oameni ce descindeau ―din plăieșii care s-au luptat cu Sobieski, craiul polonilor-. Mărturie stă Cetatea Neamțului, al cărei chip se oglindește cu mâhnire de atâtea veacuri în ―Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca și cristalul-.Imaginea este croită și din perspectivele vieții de familie. Familia devine nucleul, celula de bază a satului și într-un sat ca Humulești, familia nu putea decât să fie o familie de gospodari, pentru că humuleștenii sunt oameni de ispravă, harnici și veseli, cinstiți
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
și expresii sinonimice folosite numai pentru a arăta acțiunea de ―a fugi-: ―a alerga-, ―a o lua la sănătoasa-, ―a se cărăbăni-, ―a-I scăpăra picioarele-, ―a o pârli la fugă-, ―a se duce tot într-o fugă-, ―a o croi la fugă-, ―a-și lua rămas bun de la călcâie-, ―a o șparli-. Se observă că limbajul e presărat cu numeroase exclamații și interjecții. Scrisul lui Creangă e lipsit de metafore, el fiind așa cum afirma Garabet Ibrăileanu, ―unicul prozator român care
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Distincția pe care Heidegger o făcea în Ființă și timp, între diferitele moduri de a percepe lumea își are originea în teoria intenționalității a lui Husserl: ,,eu nu percep pentru a percepe, ci pentru a mă orienta, pentru a-mi croi un drum, pentru a mă ocupa de ceva anume"262. Nefiindu-i străin propriul destin, personajul blecherian va încerca să se orienteze în dorința de a-și defini existența. În acest proces de autodefinire, văzul ocupă un loc primordial. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
cauzele sînt multiple și greu de sesizat, adeseori nefiind decît presupuse, iar presupunerea implică posibilitatea de a greși, sursa spaimei. Omul primitiv, a cărui rațiune este încă rudimentară, se înspăimîntă îi fața pericolelor vocației lui, a dificultății de a-și croi drum în lumea aceasta nouă a spiritului care i s-a deschis, în lumea cauzelor și efectelor. Din cauza acestei spaime, lumea spiritului i se pare magic animată și amenințătoare; el consideră că aceste cauze acționează sub forma spiritelor. Într-o
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
oferă o ramă în care sunt cuprinse toate piesele din inițiativa strategică și le pune față în față cu cerințele solicitate de implementarea strategiei respective. «Sarcina managementului general de implementare a strategiei este aceea de a da formă, de a croi structura managerială, 68 relațiile neoficiale și schema sarcină-autoritate-buget recompensă stimulent pe măsura specificului cerințelor planului strategic al firmei. Scopul este de a menține energiile și resursele firmei grupate în jurul obiectivelor și strategiei și de a evita capcana de a lăsa
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
ca salvatorul Sophiei, mirele divin, "glasul deșteptării în eonul nopții veșnice". El îl imploră pe Tatăl să-l trimită pentru a-și îndeplini mi-siunea izbăvitoare: "Pentru binele omenirii, trimite-mă, Tată! Mă voi pogorî cu pecețile în mînă, îmi voi croi drum prin toți eonii, voi descătușa toate Tainele, voi dezvălui înfățișările făpturilor divine și voi transmite tainele Căii sacre, cunoscută sub numele de Gnosis" (Psalmul sufletului). Un gnostic perfect nu este doar un adept al lui Hristos, el este un
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
război cu caracter popular și național de eliberare, a avut și o adâncă semnificație morală. Poporul român își 51 demonstrase sieși și Europei, tăria și curajul său, spiritul de sacrificiu și dragostea de țară, voința și hotărârea de a-și croi o viață pe măsura marilor sale calități. Spiritualitatea românească a fost adânc influențată și un proces de adevărată renaștere, de exprimare viguroasă a trăsăturilor originale, naționale, se constata după război în toate manifestările culturii românești. Războiul de independență încheiase o
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
asigura despre consecințele acestei teribile convulsiuni pentru Peninsula Balcanică; când, înainte chiar de a fi sigură că va ieși victorioasă din acest răsbel, din teribila criză politică și socială pe care o străbate, Turcia, în circulara sa către puteri, ne croiește, prin capriciul urgiei sale, o soarta care nu este conformă nici cu drepturile, nici cu dorințele noastre; când programa din acea circulară este deja pusă în executare, prin faptul tratării agentului nostru de la Constantinopol ca un simplu funcționar otoman; când
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
încât la 25 se decide să-și aștearnă peste creier giulgiul prostiei, de vreme ce cauza nefericirii lui era propria-i minte și personalitate, un lux pe care nu și-l putea permite. La 18 ani plecase de-acasă, spre a-și croi un drum propriu; devine lector universitar la Paris V, specialist în ... aramaică, gata să traducă în acest idiolect ciclul proustian. Din prea multă înțelegere și toleranță, este un asociabil, exclus de grupuri și clanuri, un apatrid în propria lui țară
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
-și desăvîrșească În catoptric vehicolul phantasmatic cugetul-oglindă capabil sa transfere emoții și gînduri teleportante. Un vers din marele poem Troilus și Cresida dă măsura acusmatică a ceea ce poate unifica imaginarul poetic și anume convergența procedeelor stilistice : “ din cuget astfel Își croi oglindă/ În care plăsmuia făptura ei/ și mult rîvnea prilej să prindă/ să-i spună tot aleanul dragostei/ și să-i slujească . Iată versul eminescian „și din oglindă luminiș/ pe trupu-i se revarsă/ pe ochii mari, bătînd Închiși/pe fața
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
război cu caracter popular și național de eliberare, a avut și o adâncă semnificație morală. Poporul român își 51 demonstrase sieși și Europei, tăria și curajul său, spiritul de sacrificiu și dragostea de țară, voința și hotărârea de a-și croi o viață pe măsura marilor sale calități. Spiritualitatea românească a fost adânc influențată și un proces de adevărată renaștere, de exprimare viguroasă a trăsăturilor originale, naționale, se constata după război în toate manifestările culturii românești. Războiul de independență încheiase o
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
asigura despre consecințele acestei teribile convulsiuni pentru Peninsula Balcanică; când, înainte chiar de a fi sigură că va ieși victorioasă din acest răsbel, din teribila criză politică și socială pe care o străbate, Turcia, în circulara sa către puteri, ne croiește, prin capriciul urgiei sale, o soarta care nu este conformă nici cu drepturile, nici cu dorințele noastre; când programa din acea circulară este deja pusă în executare, prin faptul tratării agentului nostru de la Constantinopol ca un simplu funcționar otoman; când
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
4.00141), ca și în Tractatus (4.002), se explică astfel cum deghizează limbajul gândul: „Și anume în așa fel, încât nu putem deduce din forma exterioară a îmbrăcăminții forma gândului care este îmbrăcat; căci forma exterioară a îmbrăcăminții este croită pentru cu totul alte scopuri decât acela de a permite recunoașterea formei corpului.“ Ceea ce se are în vedere este că în expresiile limbajului comun forma logică nu se prezintă adesea în mod clar. De aceea, expresii care sunt, din punctul
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
prezența la Quasimodo și Leopardi / 251 4.6. Adjectivul antico, indiciu al ascendentelor quasimodiene în Canturi / 257 5. Concluzii /265 Anexe /283 Bibliografie / 305 Résume / 325 Riassunto / 329 Cuvânt-înainte Binevenit pentru împătimiții de poezie, nu doar pentru specialiști, prezentul volum, croit în respectul canoanelor doctorale, prilejuiește o (re)întâlnire cu două nume de referință din cultura universală: sicilianul Salvatore Quasimodo și recanatezul Giacomo Leopardi. Promotor de marcă al ermetismului, nu doar virtuoz tălmăcitor din creația Eladei, primul își dezvăluie mai bine
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
U., refuzul facilitării naturalizărilor pentru străinii născuți sau crescuți în Elveția ș.a.m.d. Izolaționism total, din care guvernul declară că se va ieși pe măsură ce electoratul se va maturiza din punct de vedere politic. De altfel, ideea europeană și-a croit deja drum, opinia publică fiind polarizată. Compromisul helvet a ajuns, poate, la punctul său de contradicție maximă. Se poartă negocieri între țara cantoanelor și Uniunea Europeană, dar vor fi necesare noi referendumuri pînă la o posibilă aderare. Cetățenii Elveției sunt pregătiți
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
2/Rodica%20Marian.pdf/accesat iunie 2011. 15Ibidem, p. 126. 16Nichita Stănescu, Sandaua lui Marc Aureliu în vol. Respirări, București, Editura Sport-Turism, 1982, p. 57. 17"Acesta are, la rândul său, calitatea sentimentului transcendent, comunicat la diferite trepte de intensitate, croindu-l pe poet în ipostaza unui brav Don Quijote, anacronic, a cărui percepție depășește cu mult cunoașterea și mentalitatea vremurilor care îl găzduiesc, sau cea a unei Iude revendicate, încercate de timiditate, păstrând ideea poetică în toată naturalețea și modestia ei
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
indieni arhuaco din Nabusimaké ("acolo unde răsare soarele"). Un colț pierdut de lume, despre care vorbește cel mai bine, cu sobrietate, un prieten columbian: " Dacă ăsta nu e Paradisul, atunci e o sucursală a lui." Zărim o siluetă care-și croiește drum prin preerie, venind direct spre noi. Acum, în fiecare dimineață, are de mers mai mult de un ceas, ne explică femeia. Ceva mai puțin seara, "în celălat sens se coboară mai mult". Înainte, a fost învățătoare chiar la școala
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
la capete, nu mai are decît o singură față. (n. trad.) 11 Doctrină filosofică fondată pe acceptarea ideilor înnăscute. (n. trad.) Note și referințe 1 Marcel Conche, Anaximandre. Fragments et témoignages, PUF ("Epithémée"), 1991, p. 236. 2 "Drum prin pădure croindu-mi, ajunsei la o răscruce/ Și atunci apucai cea mai puțin bătută cărare/Și asta a înrîurit totul." Fragment din poemul The Road not taken, în engleză în original. (Robert Frost, Collected Poems, Prose&Plays, The Library of America, New York
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
La Montée de l'insignifiance, éditions du Seuil ("La couleur des idées"), 1996, p. 100. 185 Basarab Nicolescu, Nous, la particule et le monde, éditions Le Mail, 1985, p. 13. 186 Fernando Pessoa, 1989, p. 78. 187 "Tu, care-ți croiești drum, drumul e făcut din urmele tale, din nimic altceva./ Tu, care-ți croiești drum, drum nu există./ Drumul se face mergînd./ Mergînd se face drumul./ Privind peste umăr/ se vede cărarea care niciodată nu se va mai face din
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]