2,466 matches
-
duminica, la biserică, parcă mă ia mămăica în brațe. Așa că vezi tu, băiatu’ mamii, bucură-te că mai ai pe cineva să-ți spună așa, să stea între tine și moarte... Ia cu pâine, băiatu’ mamii, că satură... — A murit croitorul, spuse Petrache, rămânând la subiect. — Care din ei ? Avem patru în cartier. — Neamțul... Steiner... Am văzut când îl duceau la cimitir... Puțină lume... Brusc, Petrache își dădu seama că făcuse o greșeală. Imposibil s-o dreagă. — Când îți zic eu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cârciumarul, întorcând halba cu toarta spre el. Nici nu trebuie să ascult, eu citesc de pe buze. Că tare vezi tu buzele pe lumina asta chioară, bodogăni Petrache ca pentru sine. Și apoi spre cumătru : Ai auzit că a murit Steiner, croitorul ? — Am auzit. Azi-noapte. — Și de ce s-au grăbit așa să-l îngroape ? Unde mai pui că înmormântarea a fost după căderea serii. N-am mai pomenit... Înmormântările se fac la prânz... — Nu știi... Cumătrul se aplecă spre el : L-au
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
alelalte vorbesc fără știrea ta. Lași pagini necitite. N-avea tu grijă, spuse Șofronică, depărtându-se. Unde nu vede ochiul, aude urechea. Fandarac dădu din mână a lehamite. — Ai văzut ? zise către Petrache. E o boală și asta, ca a croitorului. Începi, brusc, să tai strâmb. Chestia e că ție ți se pare că dai drept cu foarfeca și că restul lumii s-a strâmbat. Uite, și iarna... — Ce-i cu iarna ? Întrebase cam fără curiozitate, căci, în loc să fie atent la
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
creangă, nu lătra niciun câine. Pașii scârțâiau pe pietre, în așteptarea chiciurii ce avea să vie. Privi după stolurile de păsări, dar și ele se risipiseră. Pe cerul plumburiu nu se vedea nicio stea. Se gândi o clipă la Steiner, croitorul, dacă ar fi trăit, ar fi avut o noapte mai împăcată, fără spaima stelelor care ard, dacă nu cumva ele ardeau altminteri. Intră pe bâjbâite în cămăruța lui. Răsturnă vreo două teancuri de cărți, până nimeri muchia patului. Rămase așa
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
te mai duci la femei. — Uite, până și asta. Ca s-o iau în brațe pe Aurica, a trebuit să mă sui până la cer. Dar ai avut dreptate, stelele sunt parcă mai mari și ard mai tare. Poate că știa croitorul ceva, cade cerul pe noi... Cumătrul mai ceru un rând. Șofronică veni încet printre mese, încercând să prindă frânturi de cuvinte. Fandarac îi făcu semn să se aplece și-i șopti la ureche : — Spune-le din partea mea să se ducă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
după felul în care se îmbracă, iar acum a venit vremea să-mi folosesc cunoștințele. Aceia care dețin poziții înalte poartă robe din catifea împodobite cu bijuterii fine și sunt serviți de ucenici. Ei își au propriii preparatori de ceai, croitori, mesageri, contabili, soții și concubine simbolice. Ei adoptă copii care să le ducă mai departe numele de familie și cumpără proprietăți în afara Orașului Interzis. Devin bogați și își conduc gospodăriile precum împărații. Când un eunuc faimos a descoperit că soția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
și, chiar dacă oficial eu luam deciziile, nu reușeam să mă concentrez. La prânz am șters-o, să-mi fac o manichiură. La trei am anunțat că mă duc să-mi iau o cafea, dar m-am repezit de fapt la croitor, să ridic rochia aia de cocteil sexy pe care mi-o luasem În weekend, care era acum proaspăt scurtată. Când s-a făcut șase, am Început să mormăi minciuni și să Încropesc povești ininteligibile despre părinții mei, unchiul Will, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
în perioada 1866-1899 și-au desfășurat activitatea 4 fierari, 23 tinichigii, 4 zugravi, 3 geamgii și 1 tâmplar-evrei.. În concordanță cu modele și preferințele epocii privitoare la port, la o populație tot mai numeroasă și-au mai desfășurat activitatea 26 croitori, 6 cismari, 1 pălărier, 1 ceaprazar și 1 curelar.-evrei. În domeniul meșteșugurilor de lux, sau al meseriilor ce necesită o pregătire specială au lucrat în aceeași perioadă 3 giuvaergii, 1 arămar (căldărar), 1 argintar, 5 orologieri (ceasornicari) și 1
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
lucrat în aceeași perioadă 3 giuvaergii, 1 arămar (căldărar), 1 argintar, 5 orologieri (ceasornicari) și 1 fotograf. Instructura pe etnii a meșteșugarilor din oraș (în perioada 1866-1899) meseriașii evrei dețineau următoarea pondere: 5 % tâmplari, 25 % fierari, 30 % cismari, 50 % zugravi, croitori, 75 % tinichigii, 100 % giuvaergii, cesornicari, ceaprazari, pălărieri și fotografi. Caracteristic pentru valorificarea produselor meșteșugărești în a doua jumătatate a secolului al XIX-lea și începutul celui de al XX-lea, inclusiv pentru meseriașii evrei, era faptul că o mare parte
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
parte a produselor și serviciilor erau vândute consumatorilor direct de către producători (~80 %), iar cealaltă parte era valorificata prin intermediul unor comercianți sau prin magazine proprii că cele ale tinichigiilor Ciffer Mendel, Ciffer Iosif, Itig Ungar, tâmplarului Time H..Al. sau al croitorului Zissu Herman. În lipsa unor date complete referitoare la acest aspect al activității meseriașilor evrei, presupunem că pe langă meseriașii patroni, posesori ai unor magazine proprii, existau și comercianți patroni ai unor ateliere de productie meșteșugăreasca. Având în vedere puterea economică
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
de comercianți, cu o paletă largă de activități comerciale, inclusiv în desfacerea confecțiilor de damă și bărbătești, a noutăților în materie de modă, e posibil ca ei să fi avut ateliere proprii în care lucra numîrul relativ mare de meseriași croitori existenți în oraș(~ 30) sau chiar meseriași autohtoni. Este cazul lui Kamerling Mendel, Kessler L.David, Neuman Leibu, Herman Sabetai ș.a. Dintre evreii oltenițeni meseriași din ultimele decenii ale secolului al XIX -lea și începutul celui de al XX-lea
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
introductiv al lucrării lui Thomas Carlyle, că, în acest spectacol zilnic al simbolurilor vestimentare și al ordinii sociale pe care acestea o instalează, individul este expus presiunilor cărora trebuie să le facă față permanent: uniformizarea și "îmbătrânirea" simbolurilor. Deși filosofia "croitorului peticit" (sartor resartus) prezintă astăzi numai un interes istoric, reflecțiile istoricului englez au fost reformulate și testate în experimentele psihosociologice ulterioare dedicate funcțiilor îmbrăcămintei, uneori fără să se specifice acest lucru. Sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
cafeaua, și a unui mic număr de articole pe care familiile țăranilor nu le puteau confecționa în gospodăriile lor. Meșteșugarii asigurau și ei servicii care necesitau îndemînare sau unelte pe care țăranii nu le aveau; din acest grup făceau parte croitorii, dulgherii, zidarii și fierarii. Casele erau construite din materialele disponibile în zonă. Ele nu puteau fi construite din bușteni sau piatră, ci erau de obicei făcute din lut sau chirpici uscat la soare și apoi, eventual, văruit. Acoperișurile erau din
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
tradițional, hainele fuseseră confecționate în gospodării. Torsul și țesutul lînii, al bumbacului sau al cînepii constituiseră o ocupație majoră a femeilor din fiecare familie; materialele erau apoi croite și cusute de mînă, deși unele din hainele bărbătești erau făcute de croitorul satului. Sandalele erau cumpărate din piață. Stilurile vestimentare erau tradiționale, dar pe măsură ce ața și stofele produse de manufacturi deveneau tot mai ușor de procurat și oamenii veneau tot mai mult în contact cu stilurile europene, îmbrăcămintea sătenilor s-a schimbat
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
avuți care, în cea mai mare parte, adoptaseră deja moda europeană. Specializarea în acest meșteșug este mai strictă decât în alte ramuri. În catagrafiile de la jumătatea veacului trecut se face o distincție clară între meșterii abageri (care prelucrează abaua), băibărăcarii (croitori de baibara), șăpcari, ceaprăzari, găitănari, pălărieri, sucmănari, plăpomari, mindirigii, tulpangii, potcapcieri, șlicari etc. Totodată, ca urmare a transformărilor prin care trecea societatea moldovenească, a pătrunderii și răspândirii portului european, numărul meșteșugarilor de modă orientală, ca de pildă șlicarii, descreștea, în timp ce
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
baibara), șăpcari, ceaprăzari, găitănari, pălărieri, sucmănari, plăpomari, mindirigii, tulpangii, potcapcieri, șlicari etc. Totodată, ca urmare a transformărilor prin care trecea societatea moldovenească, a pătrunderii și răspândirii portului european, numărul meșteșugarilor de modă orientală, ca de pildă șlicarii, descreștea, în timp ce numărul croitorilor de „haine nemțești” sporea. Avea loc un larg și dureros proces de recalificare. Într-o anafora a Sfatului Administrativ din 31 mai 1838 se arăta că „isnaful croitorilor creștini [...], după schimbarea portului în forma evropenească, meșteșugul lor fiind scăzut cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
numărul meșteșugarilor de modă orientală, ca de pildă șlicarii, descreștea, în timp ce numărul croitorilor de „haine nemțești” sporea. Avea loc un larg și dureros proces de recalificare. Într-o anafora a Sfatului Administrativ din 31 mai 1838 se arăta că „isnaful croitorilor creștini [...], după schimbarea portului în forma evropenească, meșteșugul lor fiind scăzut cu totul, au vroit a se desprinde în meșteșugul lucrării straielor evropene”. În perioada care face obiectul studiului nostru, acest proces de recalificare intră în faza de încheiere. Dezvoltarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
recalificare intră în faza de încheiere. Dezvoltarea pe care a luat-o meșteșugul croitoriei ne este dovedită cu prisosință de creșterea numărului meșteșugarilor. În unul din cele mai mari centre textile din Moldova, orașul Botoșani, în 1831 existau 136 de croitori iar în 1845 numărul lor se ridica la 389. În 1845, la Roman lucrau 175 de croitori, în Focșani 121, în Târgul Neamț 105 croitori, în Tecuci, 70 croitori etc. Raportând numărul meșterilor din această ramură industrială la populația totală
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu prisosință de creșterea numărului meșteșugarilor. În unul din cele mai mari centre textile din Moldova, orașul Botoșani, în 1831 existau 136 de croitori iar în 1845 numărul lor se ridica la 389. În 1845, la Roman lucrau 175 de croitori, în Focșani 121, în Târgul Neamț 105 croitori, în Tecuci, 70 croitori etc. Raportând numărul meșterilor din această ramură industrială la populația totală a acelor târguri, care era, exceptând Botoșanii (5.336 familii), sub 3.000 de familii, rezultă că
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din cele mai mari centre textile din Moldova, orașul Botoșani, în 1831 existau 136 de croitori iar în 1845 numărul lor se ridica la 389. În 1845, la Roman lucrau 175 de croitori, în Focșani 121, în Târgul Neamț 105 croitori, în Tecuci, 70 croitori etc. Raportând numărul meșterilor din această ramură industrială la populația totală a acelor târguri, care era, exceptând Botoșanii (5.336 familii), sub 3.000 de familii, rezultă că ei erau destul de numeroși. Majoritatea meșterilor care lucrau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
centre textile din Moldova, orașul Botoșani, în 1831 existau 136 de croitori iar în 1845 numărul lor se ridica la 389. În 1845, la Roman lucrau 175 de croitori, în Focșani 121, în Târgul Neamț 105 croitori, în Tecuci, 70 croitori etc. Raportând numărul meșterilor din această ramură industrială la populația totală a acelor târguri, care era, exceptând Botoșanii (5.336 familii), sub 3.000 de familii, rezultă că ei erau destul de numeroși. Majoritatea meșterilor care lucrau, în primul rând, pentru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sub 3.000 de familii, rezultă că ei erau destul de numeroși. Majoritatea meșterilor care lucrau, în primul rând, pentru nevoile târgurilor și ale orașelor și, în al doilea rând, pentru sate, se încadrează în mica producție. Sunt foarte puțini meșteri croitori de treapta întâia și a doua și aceștia, în marea lor majoritate, erau sudiți: Botoșani n-avea nici un meșter croitor de treapta întâia sau a doua, la fel Târgul Neamț, Piatra, Bacăul etc. Cei mai mulți meșteri croitori sunt de treapta a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
târgurilor și ale orașelor și, în al doilea rând, pentru sate, se încadrează în mica producție. Sunt foarte puțini meșteri croitori de treapta întâia și a doua și aceștia, în marea lor majoritate, erau sudiți: Botoșani n-avea nici un meșter croitor de treapta întâia sau a doua, la fel Târgul Neamț, Piatra, Bacăul etc. Cei mai mulți meșteri croitori sunt de treapta a treia. Ei lucrează singuri sau au una, două până la cinci calfe, lucrători care, adeseori, sunt chiar membri ai familiei meșteșugarului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Sunt foarte puțini meșteri croitori de treapta întâia și a doua și aceștia, în marea lor majoritate, erau sudiți: Botoșani n-avea nici un meșter croitor de treapta întâia sau a doua, la fel Târgul Neamț, Piatra, Bacăul etc. Cei mai mulți meșteri croitori sunt de treapta a treia. Ei lucrează singuri sau au una, două până la cinci calfe, lucrători care, adeseori, sunt chiar membri ai familiei meșteșugarului, ceea ce înseamnă că majoritatea lor se plasează în forma micii producții de mărfuri. În anii1860-1862, funcționau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care urmare apoi ei jăluitorii nu-și pot desface pe a lor marfă, încât din aceste toate să văd în pericol de o gre îngenunchiere, haznaua păgubită de dările lor și numiții pieritori de foame”. La 1 martie 1850, breasla croitorilor de haine bărbătești din Iași reclama că „de la o vreme încoace pre lângă că nu numai ucenicii, calfii, lipsind de la stăpân își deschid dughenile încât noi am rămas pieritori de foame...”, dar acum și străinii „cu fel de fel de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]