46,352 matches
-
afirmând că „dacă CSAT nu avizează privatizarea CFR Marfă“, aceasta nu va fi făcută. Deosebit de acid a fost premierul la adresa lui Traian Băsescu, referitor la fondurile europene, care cita dintr-un raport al Comisiei Europene că Executivul dă dovadă de lipsă cronică de implicare în acest domeniu. Toate cele 28 de țări se află în acest moment în procedura de negociere a viitorului acord 2014-2020 cu Comisia Europeană. Dintre acestea, doar șapte țări, printre care și România, pentru că eu i-am cerut
Ponta îl face nebun și iresponsabil pe Băsescu by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/36144_a_37469]
-
veche relație de prietenie, în pofida deosebirilor de natură intelectuală, ideologică și, mai presus de toate, de fire. Eliade și Noica erau firi pozitive și active, în permanentă ebuliție intelectuală. Cioran avea aceeași fire, dar și-o ascundea sub un pesimism cronic și cinic, de care făcea caz până pe culmile disperării. Ionesco era artistul grupului: sensibil, fantasc, prăpăstios și panicos. Politic, el s-a dovedit totuși cel mai lucid, antifascist și anticomunist de la început, în vreme ce Eliade, Noica și Cioran au cochetat cu
Cei trei din Piața Furstenberg by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3618_a_4943]
-
categorice că situația din România se îmbunătățește pe zi ce trece și că eventualitatea unui al treilea război mondial este definitiv exclusă. După un timp, când Cioran telefona din nou, lucrurile se repetau în sânul unui alt ciclu de pesimism cronic contrafăcut și de optimism de comandă cât se poate de sincer. Eliade, mult mai puțin interesat de soarta lumii și a României decât de aceea a operei proprii în lume și în România, trăgea impasibil din pipă. Cioran și Noica
Cei trei din Piața Furstenberg by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3618_a_4943]
-
se „avânta imediat la ideea poetică (nu la arta poetică), raportându-ne la peripețiile din interiorul viziunii și mișcările de tectonică a spiritului de acolo)”. Numai că, pe nesimțite, gravitatea de fond a comentariului lui Aretzu degenerează într-o incapacitate cronică de valorizare, dublată de inadecvare și supralicitare simbolică. Sigur, Cistelecan formulează diagnosticul mult mai frumos, de nu sarcastic de-a binelea: „El scoate poezia la liman general, simplificând-o la o linie de idee sau de atitudine și asigurându- ne
Critic peste noapte by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3627_a_4952]
-
tensiunea capodoperelor e frapat de discrepanța dintre precaritatea ființei și expresia culturală la care a ajuns. Omenește Wagner e un pigmeu, cultural e un uriaș, din prăpastia celor două laturi născîndu-se bizareria creatorului. Sub unghi patologic, Wagner e un bolnav cronic: mereu constipat, suferind de melancolie, insomniac cu căderi depresive și cu frecvente accese de plîns, chinuit de neputința de a lucra mai mult de două ore pe zi, din cauza oboselii ce-l doboară repede. Un anxios trăind cu certitudinea că
Ventrilocul lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3650_a_4975]
-
lui Eugen Simion 1, George Pruteanu 2 si Pavel Țugui 3 care surprind cu inteligență si acuitate itinerariul unui scriitor român aflat în exil de mai bine de o jumătate de secol. Cărțile sale, unele dintre ele adevărate capodopere, precum Cronică de familie, au fost interzise, epurate din biblioteci sau, în unele cazuri, distruse prin ardere. Numele său a fost trecut la index, ocolit cu maximă atenție de toți istoricii si criticii literari, iar biografia, deloc lineară sau comună, a continuat
O epistolă necunoscută a lui Petru Dumitriu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6001_a_7326]
-
scriitori maturi i-au dat sfaturi utile și, mai ales, multe informații despre lumea românească din prima jumătate a secolului, despre familiile boierești și declinul lor, despre fauna literară, moravurile, anecdotica, ambientalul etc. care au fost topite în materia romanului Cronică de familie. În schimb, Petru Dumitriu l-a ajutat pe Vinea să obțină un contract editorial pentru o traducere din Shakespeare (drama Hamlet, publicată în1955, la E.S.P.L.A., sub semnătura lui Petru Dumitriu). Nu-i greu să ne închipuim ce va
Ion Vinea: Un pamflet inedit by Elena Zaharia-Filipaș () [Corola-journal/Memoirs/16016_a_17341]
-
greșită, lucru care se poate demonstra. Simona Crețu, consilier general al Consililui General al Municipiului București (CGMB), a vorbit pentru despre plăcuțele de la Sinaia. Acestea din urmă au fost adunate de autorul Dan Romalo care a scos în 2003 lucrarea "Cronica getă apocrifă pe plăci de plumb?". Simona Crețu lucrează în prezent la o strategie - "Latinitate contestată", fiind vorba despre necesitatea studierii plăcuțelor în școli. Legătura cu Carol I Aceste plăci se pare că au fost găsite de regele Carol I
Istoria românilor ar putea fi rescrisă. "Nu este normal să spui un astfel de lucru" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29607_a_30932]
-
de fervoarea frecventării bibliotecilor din Londra și Berlin în vederea perfectării tezei sale de doctorat Monarhia socială. Romanul a fost premiat. Apăruse sub pseudonimul de: Mihai Villara și nu se știa că autorul este unul și același cu Mihai Fărcășanu. În urma cronicii entuziaste scrise de Virgil Ierunca, ziarul Lumea condus de G. Călinescu, a fost desființat. Din revistă nu s-a mai păstrat decât afișul de la chioșcurile de ziare: "Un mare scriitor, Mihai Fărcășanu". În timp ce el zăcea inactiv și umilit, Pia se
Exilul lui Mihai Fărcășanu by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Memoirs/15519_a_16844]
-
urmă de intuiție a fermenților sarcastici ce dospesc în creierul omenesc. Cînd vezi atîta cochetărie duioasă, nu poți să nu-ți amintești de aerul ticăit cu care își citea, plicticos pînă la răpunere, prelegerile în fața studenților. E aici o încetineală cronică însoțită de o candoare care sfîrșește prin a te indispune estetic. Rămîne întrebarea dacă aerul acesta de naivitate evocatoare e simulat grație unui act voluntar de impostație artistică, Blaga intrînd în chip deliberat în pielea unui slăvitor nevinovat al propriei
Cronicarul placid by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2875_a_4200]
-
treapta absurdităților sorții. Numai că la Mihaela Stănișor soarta nu e absurdă. Chiar pusă în condiții de huzur, cu toate înlesnirile luxului sub nas, autoarea ar suferi la fel, cauza tribulațiilor ținînd de timbrul sufletesc. Așa cum în fiziologie există dureri cronice, cărora nu numai că nu le poți găsi o etiologie, dar cărora pe deasupra nu le poți prescrie un analgezic pe măsură, tot așa la Mihaela Stănișor dăm peste un chin fără remedii în această viață. Autoarea suferă pentru că aceasta e
Patotropia by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2899_a_4224]
-
ori mai mult, și asta în cazuri fericite. „Noi nu facem cenzură”, declara candid unul dintre avocați. Numiți-o cum doriți! Alta e concluzia importantă: de când cu autoficțiunea la modă, scriitorii, numiți-i cum doriți, dovedesc o lipsă de imaginație cronică și n-au alte subiecte pentru romanele lor, numiți-le cum doriți, decât biata lor autobiografie, de obicei erotică, dacă nu de-a binelea pornografică.
Editorii apelează la avocați () [Corola-journal/Journalistic/3213_a_4538]
-
de reprezentanții asociațiilor medicilor, pe care le-am ascultat cu atenție, o vizită la medic o dată pe an pentru verificarea stării de sănătate a copiilor și efectuarea anuală a analizelor de sânge sunt esențiale în cazul copiilor, pentru prevenirea îmbolnăvirilor cronice. Sănătatea copiilor este un indicator cheie pentru sănătatea societății, în ansamblul ei’’, susține senatorul Gabriela Firea, președintele PSD Ilfov. Angajatorii vor fi obligați să acorde ziua liberă Potrivit proiectului de lege, angajatorii sunt obligați să acorde ziua liberă solicitată de
Gabriela Firea: Părinții au dreptul la cel puțin o zi liberă pe an pentru sănătatea copiilor () [Corola-journal/Journalistic/32256_a_33581]
-
Mai reușită este, însă, o altă elegie, recapitularea, cu multă milă de sine, a unei vieți de poet nerăsplătit. O reproduc aici, ca pe o amară, totuși, privind dinspre viitor, presimțire: „În cursul vieții meleatât de triste?/ Am scris atâtea cronice rimate,/ Ce dorm acum pierdute prin reviste -? Și tot nu-s încă o celebritate.// Am scris la Convorbirile Junimii/ Cu Petre Carp și Maiorescu Tit - / Dar m-au uitat așa curând sublimii/ Și nici la jubileu nu m-au poftit
Profesori și poeți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3226_a_4551]
-
va stinge. În materie de poezie convențională, spusese tot ce se putea spune: își cîntase cîntecul și inspirația îi atinsese fundul sacului. A fi continuat pe același drum era nu doar o repetiție fadă, dar și un semn de vlăguire cronică. Urmarea e că Nichita o rupe cu „poezia de cap“ și trece la „poezia de duh“, precum un solist care, sătul de vocea de cap, începe să-și exerseze corzile vocii de piept. Poetul renunță la forma sterilă a iscusinței
Patimile după Nichita by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3033_a_4358]
-
că la boemă nu sfîrșești decît dacă ești slab, în schimb prin ea treci ca printr-un purgatoriu cu efecte benigne. Nici unui artist nu-i strică un episod de abulie socială, cu condiția să fie caduc. Cînd episodul însă devine cronic, rezultatul a fi depravarea. În al doilea rînd, sunt trei condiții fără de care boema nu poate apărea. Prima e existența unui oraș cu o minimă viață culturală, din a cărei protipendadă se vor recruta viitorii boemi. O boemă rustică e
Scăpătați de geniu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3052_a_4377]
-
gratuit spirit de frondă, ci într-un acut simț al libertății. Boemul nu suferă constrîngerile, fiind un leneș căruia comoditatea i-a blocat exercițiul voinței. Tocmai de aceea boemii nu au nimic revoluționar în ei. A patra trăsătură este amnezia cronică în privința datoriilor, boemul fiind un parazit a cărui existență ar fi scurtă dacă nu ar exista mecenați susceptibili de a fi tapați periodic. Neputința de a-și plăti datoriile e o calitate de care în secret boemul face caz ca
Scăpătați de geniu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3052_a_4377]
-
am și scris despre aproape toate cărțile lui, mai bine sau mai rău, ceea ce i se părea deopotrivă de firesc. În Convorbiri există recunoașterea faptului că, într-o perioadă grea din punct de vedere politic și personal din viața lui, cronicele mele l-au consolat moralmente. Paul Georgescu a fost o personalitate polivalentă (titlul cărții sale de eseuri, Polivalența necesară, a fost semnul emancipării criticii de dogmatism!), care a iubit îndeosebi consecvența în idei și dialogul în literatură.
Un scriitor uitat: Paul Georgescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3239_a_4564]
-
tot felul. Astfel că Istoria din cutia de pantofi este, pe de-o parte, istoria unui oraș efervescent economic, dar anemic cultural. Or, identitatea istorică nu poate fi îndeajuns de mulțumitoare. Vighi urăște presimțirea anarhiei și sentimentul de anonimat, instalat cronic în orașul de pe Bega. Povestea de aici începe. De cealaltă parte, vom citi metaficțiunile unui scriitor responsabil și curios foarte, pentru care viața trecută e aur curat între etajele actualității. Grav și ludic în egală măsură, Daniel Vighi explorează memoria
Arheologii culturale by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3269_a_4594]
-
Nicolae Manolescu Întâiul nostru critic profesionist, în sensul modern, este publicistul ardelean Ilarie Chendi (1871-1913). Foiletoanele din 1904 sunt prima operă de cronicar literar de la noi, străbunic al foiletoniștilor generației 2000. Cronicele, Chendi și le numește modest „dări de seamă“. Părerea lui despre rostul cronicii literare merită a fi reținută, mai ales fiindcă nimeni n-o mai exprimase înainte: „Acest fel de critică, fără a fi științifică, își are rostul ei, căci
Centenar Ilarie Chendi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2979_a_4304]
-
copiilor, dar a semnalat și o problemă gravă care îi vizează pe cei mici. "Aș vrea să transmit un gând curat, luminos, de simpatie și compasiune pentru toți copiii aflați în dificultate. Și, din păcate, nu sunt puțini - orfani, bolnavi cronic, aflați la limita subzistenței, vulnerabili. Fiecare copil ar trebui să aibă asigurat cel mai bun start în viață, și aceasta este principala reponsabilitate a fiecăruia dintre noi, membri ai familiei sau indivizi care activăm în domenii cu impact asupra societății
Pocora: Este DEZOLANT. Trag un semnal de alarmă by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29821_a_31146]
-
foștii generali formulând cereri în instanță de întrerupere a executării pedepselor din motive medicale. Generalul Mihai Chițac a murit în 1 noiembrie 2010, în locuința sa din Capitală, el fiind externat după mai multe săptămâni de spitalizare în urma unor boli cronice.
Generalul Victor Stănculescu, eliberat condiționat din închisoare by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/29861_a_31186]
-
Popa a știut să aprecieze în profunzime datele artistice ale fiecărui interpret, oferindu-ne pagini de o rară frumusețe și sensibilitate, demne de un subtil cronicar de operă. Celelelate secțiuni ale lucrării sunt organizate prin adunarea întrun capitol a diverselor cronici de spectacole ori evenimente muzicale din București, apoi din țară, de la diverse teatre de operă, alt capitol fiind dedicat unor importante manifestări muzicale din Europa, pentru a ne oferi în final câteva aprecieri privind imprimări audiovideo de referință. În ultimele
Două cărți despre Operă by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2988_a_4313]
-
de tip balzacian), căci explicarea personajelor prin mediul lor de formare și de viețuire părea să ilustreze mulțumitor tezele teoriei literare marxiste (în variantă sovietică și autohtonă), întemeiate pe determinismul mecanic. Alcătuită din 24 de nuvele cu o întindere variabilă, Cronică de familie (apărută în versiune parțială în 1955 și republicată ca trilogie în 1957), acoperind un secol de istorie - de la Cuza la regimul comunist -, este, în fond, cronica nemelancolică a stingerii unei clase (boierimea). Scrisă în spiritul realismului balzacian, care
Redescoperirea marilor modele narative: Cronică de familie by Eugen Negrici () [Corola-journal/Imaginative/15298_a_16623]
-
spre adevăr, cum și abstracțiunea devine semnul distinctiv al adevărului. Cine nu gîndește abstract se tîrăște nevolnic în felia sensibilă a aparențelor mincinoase, departe de tainele latente și mîntuitoare ale universului. Rezultatul este că jargonul non-intuitiv, formă gravă de glosolalie cronică, devine scop în sine, ajungînd să fie cultivat de dragul lui însuși. Al doilea simptom este vraja pe care o resimțim răzbătînd dinlăuntrul cuvintelor abstracte. Există o fascinație pe care sintagmele goale le exercită asupra minții noastre. A fost o vreme
Sindromul gîndirii abstracte by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11099_a_12424]