2,383 matches
-
la teatrul de la Cișmeaua Roșie (Hecuba de Euripide, în versiunea lui A. Nănescu), V. compune tabloul simbolic Saturn. Trecut în funcția de „logofăt pentru străini”, va sprijini prin traduceri teatrul, în care vedea un instrument al progresului, fiind unul din ctitorii instituției și un pasionat al artei scenice. La 19 aprilie 1818 celebrează inaugurarea primei tipografii bucureștene în versuri pline de entuziasm, izvorâte din patosul cărturarului care visează la emanciparea prin cultură a neamului său. În 1821 se refugiază cu alți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
Țara nouă”, „Revista macedoromână” (face parte și din conducerea ei), „Pământul românesc”, „Libertatea”, „Revista istorică română”, „Revista arhivelor”, „Revue des études sud-est européennes”, „Revue roumaine d’histoire” (la care a fost redactor-șef adjunct) ș.a. P. este considerat unul dintre ctitorii institutelor de studii balcanice din Peninsula Balcanică. Ca teoretician al balcanologiei, el definește principalii factori unificatori ai culturilor din acest spațiu: teritoriu de interferență și sinteză a culturilor, literaturilor și civilizațiilor, schimburi de valori spirituale între popoarele din zonă, receptarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288664_a_289993]
-
redea efigiilor noutate și prospețime. Un model pe această linie este placheta de față, dar și medalia Ștefan cel Mare și Sfânt, din anul 1988, despre care, în 2002 scriam: „Pe o medalie din 1988, Ștefan cel Mare apare în calitate de ctitor al mănăstirii Voroneț, cum ne comunica imaginea și inscripția aversului...precum și o parte din inscripția reversului, pe care voievodul este realizat în viziunea gravorului Const. Dumitrescu... După cum lesne se poate observa, gravorul folosește imaginea domnitorului de pe medalia aniversativa din anul
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
să pună în prim-plan trăsăturile personalității, doar prin imagine și nu prin exces de elemente exterioare, așa cum procedase și în cazul medaliei din 1982. Legendă circulară se rezumă la esențe: 1457 ȘTEFAN CEL MARE 1504 (în partea de sus) CTITOR (jos între două motive ornamentale)”{\cîte 46}. Pe această linie merge maestrul Constantin Dumitrescu și în cazul plachetei pe care am reprodus-o în figură 32av (imaginile redau o probă a plachetei; forma finală a aceasteia apare fără bandă lata
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
figuri heraldice). Motivați de statutul istoric și actual al instituției, în raport cu cele două culori ale scutului, dar neîndoielnic și în consens cu propria lor concepție despre rolul personalităților în istorie, aceștia au pus pe reversul primei medalii (fig. 61rv) efigia ctitorului, reprezentantul puterii suverane al cărui nume îl poartă instituția, domnitorul Al. I. Cuza, iar pe reversul celei de a doua, imaginea edificiului (fig. 62rv). Conștienți de faptul că înțelegerea reprezentărilor din simbolistică stemei Universității este anevoioasa, sau altfel spus, că
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
grâu stilizate. Întreaga reprezentare este cuprinsă în bandă, putin reliefata, mărginita de cerc liniar exterior, pe care este inscripția 90 DE ANI DE ÎNVĂTĂMÂNT AGRONOMIC UNIVERSITAR LA IAȘI 1912-2002. Pe revers este o bandă, mărginita de cercuri liniare, cu legendă CTITORII ÎNVĂȚĂMÂNTULUI AGRONOMIC UNIVERSITAR IEȘEAN, având în zona centrală trei medalioane, îmbrățișate de ramuri de lauri, cu efigiile profesorilor HARALAMB VASILIU, AGRICOLĂ CARDAȘ și NECULAI ZAMFIRESCU (fig. 50rv). Reprezentarea medalistica este realizată după machetă sculptorului Vasile Gabor, în maniera realismului clasic
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
pubicată în M.O. din 27 martie, se înființează Secția de Stiinte Agricole de la Facultatea de Stiinte a Universității din Iași, ilustrata medalistic prin prezența profesorului Haralamb Vasiliu. Prezența inegalabilului dascăl, cercetător recunoscut, biolog de mare erudiție și unul dintre ctitorii zootehniei moderne, cum este numit Agricolă Cardaș în literatura de specialitate, vom preciza că acesta ilustrează o altă etapă din istoria învățământului respectiv care începe cu anul 1933, când este promulgată Legea pentru transformarea Secției de Stiinte Agricole în Facultatea
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Universității ieșene și stabilirea sediului la Chișinău. Personalitatea lui Agricolă Cardaș este ilustrativa și pentru perioada de după reforma învățământului din 1948 când acesta și alte cadre didactice de valoare fost înlăturate de la catedră pe motive politice. Alături de cei doi mari ctitori, Neculai Zamfirescu, absolvent eminent al Secției de Stiinte Agricole, reținut ca asistent pentru disciplină fitotehnie de Haralamb Vasiliu și beneficiar al unei burse pentru perfecționarea studiilor la Școala Superioară de Agricultură din Viena, ilustrează o etapă dramatică din istoria instituției
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
decizie a Comitetului Agrar a fost îndelung contestată de membrii „Obștei Țarina Bacăului” (formată din aproximativ 800 capi de familie). O opoziție virulentă la adresa celor care „au călcat în picioare drepturile sfinte ale obștenilor și s-au arătat nerecunoscători față de ctitorii târgului Bacău, marii filantropi Grigore Ghica Vodă și Ioniță Sandu Sturdza”, a fost afirmată și prin intermediul articolelor ziarului local „Bacăul”. Dintre cei care au militat activ pentru apărarea drepturilor membrilor Obștei amintim aici pe căpitanul Ercol Rosetti (președintele Obștei) și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Sava și Sell. Linia directoare este formulată în articolul Sufletul românesc, al cărui titlu trimite la opinii exprimate anterior de Camil Petrescu. Întruchipat de „principalele personalități ale culturii”, „sufletul românesc” va fi înfățișat printr-o „galerie” (devenită mai târziu a „ctitorilor”) inaugurată chiar în primul număr cu Delegatul, articol monografic consacrat lui N. Titulescu. În esență, U.l. trebuia să reprezinte „un vehicul între cultura românească și masele de cititori”, fiind o „absurditate” ideea de „a face revistă de mare tiraj
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
părăsesc U.l., conducerea o va prelua - cum se menționează abia peste un an - Șt. Brăiloiu, care păstrează în mare aceeași structură până la 13 iulie 1930, când săptămânalul își încetează, pentru timp îndelungat, apariția. Se remarcă o atenție sporită acordată „ctitorilor” literaturii, cele mai multe articole fiind scrise de Paul I. Papodopol și de I. Foti. Cei doi dau și alte articole de istorie literară, precum și recenzii și, probabil, tot lor li se datorează și selectarea „paginilor uitate”. De teatru se ocupă același
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
oamenilor de știință din ultima vreme privind excepționala personalitate a monahului dobrogean: „Unind cultura«scitică» locală, de care el vorbește ca de o «rodire duhovnicească deosebită», cu cultura universală creștină a vremii sale, Dionisie poate fi considerat ca unul din ctitorii de seamă ai spiritualității europene. Prin ortodoxia operelor sale și prin crearea erei creștine, azi în vigoare la aproape toate popoarele lumii, Dionisie a potențat rețeaua unei unități și continuități în toată lumea creștină și necreștină.” Când se vorbește despre
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de seamă ai spiritualității europene. Prin ortodoxia operelor sale și prin crearea erei creștine, azi în vigoare la aproape toate popoarele lumii, Dionisie a potențat rețeaua unei unități și continuități în toată lumea creștină și necreștină.” Când se vorbește despre ctitorii evului mediu, se numesc trei personalități: filosoful Boețiu, Sfântul Benedict de Nursia și învățatul monah Cassiodorus, fără ca numele lui Dionisie Smeritul să fie amintit printre aceștia. De asemenea, trebuie remarcat faptul că fiecare dintre cei trei l-a cunoscut pe
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
în revistă pe scurt orientarea economică a leninismului romantic, nu pot încheia fără a reda un citat emblematic pentru paroxismul la care ajunsese cultul personalității la sfârșitul anilor '80. Autor: Ion Bodunescu. Da, noi, românii, [...] am avut mulți bărbați străluciți, ctitori de țară și de istorie, care ne-au dus pretutindeni în lume faima. Dar nici unul n-a ridicat la o asemenea strălucire numele neamului de la Dunăre și Carpați. Pentru destinul acestui neam și pentru refracția lui în lume, președintele Nicolae
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
se stabilească în RFG s-a amplificat ajungând, în 1985, la "două treimi" (Rehner în Rusan: 2003, 231-232). Ceaușescu era cu siguranță neliniștit de tendința etnicilor germani de a părăsi RSR, în mare măsură tocmai din cauza politicii PCR față de minorități. "Ctitorul României moderne" limita emigrarea, pe de o parte impunând sume de răscumpărare tot mai mari pentru guvernul de la Bonn, pe de altă parte accentuând propagandistic unicitatea RSR ca "patrie" pentru toți locuitorii ei, indiferent de naționalitate, subliniind totodată că nu
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
va domina pe Regele Ferdinand; mai mult, c? aceasta va fi un inamic redutabil. Regina a luptat permanent pentru că Rom�nia s? între �n r? zboi de partea Alia? ilor. C�teva cuvinte acum despre primul-ministru Ionel Br? tianu, fiul unuia dintre ctitorii Rom�niei moderne, ? i despre rela? iile dintre el ? i Iorga. Iorga ? i?a exprimat de nenum? rate ori p? rerile despre Br? tianu. Nutrea o ostilitate �ncr�ncenat? fă?? de acesta. Iorga gre? ea trat�ndu? l astfel pe Br
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ca acest dialog cultural să fie susținut. A început disputa tragic-comică cu un funcționar al Primăriei Capitalei care nu înțelege nici acum că rolul domniei sale este să sprijine ceea ce există, nu să distrugă din vanitate, din ambiția de a fi ctitor al instituțiilor culturale. Așa s-a ajuns la ideea comasării forțate de la TRA în proaspătul ne înființat încă Centru De Proiecte Culturale București. Ciudat e că, venind la conducerea țării, prin opțiunea majorității, Convenția Democrată, având autoritate locală și statală
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ante și postdecembriste, vezi doamne, indignată de blasfemia adusă monarhiei de aventurierul cu mustață priapic-roșcată. Asta, de fapt, ca atu perfid-comunist împotriva tradiționalului stat monarhic românesc. Impostorii uitînd însă că atipicul bărbat încoronat era, înainte de toate, un hiperinteligent și un ctitor de înaltă cultură. Din cogitațiile care au făcut epocă (locală) și care, iată, ne trezesc dulci nostalgii: "marea pictură pictată cu lupa"... Îți mai aduci aminte, Mihai Ursachi, cum ne fredona (patriotic) inubliabilul amator cultural Pahopol, la Sulina?: "Marea salută
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
programe recuperatorii cu imaginea lui Neagoe Basarab, adevăratul finanțator al construcției religioase, a dus la asimilarea acestuia din urmă în imaginarul popular (Monastirea Argeșului) cu cognomenul modelului (Negru-vodă). Confuzia se va adânci atunci când Radu I Basarab va căpăta toate atributele ctitorului mitic și astfel se va naște un nou personaj, Radu Negru, ce acoperă cu umbra sa amintirea adevăratului ziditor de la Tismana. Imaginarul puterii a absorbit în final atât modelele populare, cât și realitatea istoriei, căreia i-a conferit dimensiuni mitice
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
guvernării. De la conceptul de regimen medieval la cel de guvernare. București: Meridiane, 1998. [1995] Sergi, Giuseppe. L'idée de Moyen Âge. Entre sens commun et pratique historique. Paris: Flammarion, 2000. [1998] Sinagalia, Tereza. Mănăstirea Probota. București: Meridiane, 2000. ---. Mihai Viteazul ctitor. București: Vremea, 2001. Skinner, Quentin. Les fondements de la pensée politique moderne. Paris: Albin Michel, 2001. [1978] Smalley, Beryl. Storici nel medioevo. Napoli: Liguori, 2012. [1974] Solcanu, Ion I., Artă și societate românească. Secolele XIV-XVIII. București: Ed. Enciclopedică, 2002. Sorohan, Elvira
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
mai importante monumente istorice și de patrimoniu bisericesc național din Moldova. Suferind în timp diverse intervenții arhitectonice, dar și foarte grave deteriorări, acest sfânt locaș a fost complet restaurat și consolidat (1995-2002), fiind astăzi adus la o înfățișare fidelă viziunii ctitorului ei, Alexandru Lăpușneanu, domnul Moldovei (sec. al XVI-lea). Întreaga ambianță pe care o oferă actualmente spațiul bisericii din curtea Spitalului Socola este una de liniște și de binecuvântare, nu doar pentru bolnavi, ci și pentru salariații spitalului și alți
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
urmașul domnului, Bogdan Lăpușneanu, îi dă zapis de întărire a stăpânirii moșiilor sale "pe care le avea de la tatăl nostru" (document datat 16 februarie 1570, Suceava). Putem, pe baza celor de mai sus relatate, să-l considerăm pe Alexandru Lăpușneanu ctitorul de drept al acestei biserici, pentru că sigur i se datorează lui începuturile construirii așezământului monahal și dotării lui cu proprietăți, însă finalizarea lucrărilor aparține fiului său și Doamnei Ruxanda, în calitate de regentă. Rămânem la convingerea fermă, conform tradiției, aceea că cea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
încât Ospiciul de la Socola poate rivaliza, dacă nu întrece chiar, cu ospiciile similare din marile centre europene. Deci, în sfârșit, Spitalul Socola va fi inaugurat la 12 octombrie 1905. O placă de marmură existentă și astăzi marchează momentul și pe ctitorul ei, doctorul Alexandru Brăescu, medic primar și director. Destinul acestei plăci a avut și el tribulațiile lui, ca și bustul care avea să dispară după decenii, fără urmă. Profesorul Petre Brânzei a pus în evidență această placă comemorativă ce până
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Popovici. În anul 1984, pictorul Gheorghe Spiridon, consătean și rudă cu doctorul Brăescu, a reconstituit pe pânză chipul marelui înaintaș, iar tabloul a fost remis direcției Spitalului Socola care, în ziua de 27 februarie 1984, exact în ziua comemorării morții ctitorului Socolei, a organizat o sesiune științifică solemnă la care au participat psihiatri din aproape toate județele Moldovei, artiști, scriitori și intelectuali ieșeni. Poate nu întâmplător și poate soarta a făcut ca în anul 2007 conducerea Spitalului Socola să fie preluată
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
inaugura prima clinică de acest profil din România. Instituția a străbătut perioade de decădere sau progres, dar a persistat ca unic centru de profil clinic din Moldova. La o dată ca aceasta, aniversară, S. Blumenfeld nu poate fi omis dintre marii ctitori ai acestui spital, căruia, mult timp i-a fost și director (1953-1965). În 1953, la preluarea conducerii spitalului, dr. Blumenfeld se confrunta cu o nouă încercare de reducere a personalului sau chiar de desființare a Spitalului Socola. Se poate spune
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]