3,596 matches
-
spus, Al: toate se întâmplă dintr-un anumit motiv, a asigurat-o Jake cu un zâmbet blând. —Draga mea! Ușa de la rezerva privată s-a deschis larg. În cameră au intrat părinții lui Alice. O nanosecundă mai târziu, Alice era cufundată în îmbrățișarea parfumată a mamei ei. Draga mea, ai primit trandafirii de la mine? a întrebat-o doamna Duffield, după ce scosese diverse exclamații încântate cu privire la nepoata ei. Și Frances ți-a trimis niște trandafiri. Alice era surprinsă. Nu primise nici un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
că de obicei îl auzea. În trecut, de fiecare dată când Theo o luase razna, așa cum descria Hugo situația, plânsetele încetaseră aproape imediat în mijlocul sunetelor înfundate, dar eficiente ale ușilor deschise și închise. Dar poate că acum asistenta Harris era cufundată într-un somn deosebit de profund. Fir-ar al dracului! 2:38 a.m. era o oră îngrozitoare ca să te ridici din pat. Și cum era limpede că Amanda nu avea să facă așa ceva, evident că Hugo trebuia să se scoale. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
sexuală sănătoasă, gemuse el către Amanda cu câteva seri înainte. A, da? Cu cine? îi dăduse ea replica. —UAAAAHHHHHH!!! În timp ce Amanda, sigilată auricular împotriva lumii, adormise la loc, Hugo și-a coborât picioarele din pat. Era ca și cum te-ai fi cufundat într-o mare agonizant de rece. Îmbrățișându-și pieptul ca să se încălzească, Hugo s-a prăvălit afară din dormitor și a început să urce scările către etajul al treilea. La ușa camerei copilului, a pus mâna pe clanță, a deschis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Ro, da? Nu pot să fac nimic dacă se învârte pe-aici. Alice a plecat în căutarea fiică-sii. — A cam venit timpul să tragă un pui de somn, a zis ea legănând fetița în brațe. — Bine. Jake, care era cufundat în paginile revistei, nici măcar n-a ridicat privirea. Alice a dus-o pe Rosa în dormitor și a așezat-o în pat. Deși, din fericire, copilul era acum mult prea mare ca să mai încapă în hamac, Alice nu era prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
dat bine: să fie luat de la spital cu un copil în brațe, oprind apoi, cu prima ocazie, ca să-și refacă stocul de băutură. Odată ajuns în camera copilului, Hugo l-a așezat pe Theo confortabil în pătuț. Băiețelul s-a cufundat în somn cu un suspin fericit - un sunet șoptit care l-a umplut pe tată cu sentimente de tandrețe și ușurare. Hugo a rămas lângă pătuț, preț de-o clipă, mângâind căpșorul inconștient. Momentul în care Theo era culcat și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
imaginase. În plus, curentul era mult mai puternic decât i se păruse. Urmărindu-l agitată din amonte, Alice a țipat la rândul ei când a văzut, îngrozită, cum silueta în fugă a lui Hugo își schimbă brusc direcția și se cufundă în apă. Dintr-odată, a simțit că-i vine să vomite. Ea fusese cea care-l împinsese la asta. Hugo nu plecase în căutarea ursulețului decât ca să fie iertat. Ca să-i demonstreze că-i părea rău fiindcă întârziase. Și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
ai să-mi onorezi invitația la cină? Răspunsul n-a mai reușit să-l înțeleagă. Zâmbetul larg al lui Alice, întregul ei chip începuseră să se răsucească precum apa din acele adâncimi necruțătoare, de-a dreptul mortale, în care fusese cufundat cu atât de puțin timp în urmă. Și-apoi, așa cum se spune în popor, Hugo a văzut negru în fața ochilor. Capitolul 24tc " Capitolul 24" În barul de la Allingham House, Hugo s-a simțit invadat de un sentiment de ușoară familiaritate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
întors către el, întinzându-se către sticlele de pe etajera de deasupra. —Uită-te la denumirile astea, chicotea ea. Poțiunea dragostei numărul nouă, Apă erotică... Când Hugo i-a îmbrățișat talia, a simțit-o încordându-se. —Of, Alice, a zis el cufundându-și nasul în părul femeii care mirosea superb. Sfârcurile lui Alice i-au atins mâinile când aceasta s-a întors în îmbrățișarea lui. —Hugo! Alice i-a luat fața în mâini și i-a tras gura către a ei. Mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
a replicat el sarcastic. Se întreba ce voia nevastă-sa. Fără îndoială că voia să-l atragă în cursă, pentru ca Hugo să mai spună ceva ce putea fi folosit ulterior, la proces. Amanda s-a învârtit prin cameră, cu mâinile cufundate în buzunarele hainei. Hugo n-a invitat-o să se dezbrace. Bărbatul a sesizat machiajul fără cusur și felul în care-i strălucea părul. Evident, în urma atenției acordate recent de cineva care costa scump. Pe lângă ea, și el, și Theo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
mai mare legătură. Când Jake și-a scuturat nervos părul, un damf de aftershave i-a izbit nările lui Alice. Când l-am întâlnit pe Tarquin pentru prima oară, mi-am dat seama ce se putea întâmpla. Așa că m-am cufundat în muncă. Nu mi-am dat voie să mă gândesc la nimic altceva. Am devenit complet obsedat de toată chestia cu reciclările... Dar cine e Tarquin? a întrebat Alice. Unde l-ai cunoscut? —Tarquin e un arhitect. A venit la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
în acel moment că pe pagina albă a wordului se așterneau deja cuvintele, unul după altul... Râse și ridică pumnul în aer: - Ploaie tembelă, poate că dacă nu erai tu nu se întâmpla nimic! Se trânti pe burtă și își cufundă fața în apa care mustea și îneca firele de iarbă. În casa aflată în partea stângă a curții sale, Vecinul dădu din cap nedumerit. Bănuise de multă vreme că scriitorii nu sunt chiar întregi la minte, dar de data aceasta
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
și apăsă butonul veiozei. Partea a doua Trezirea la realitate 1 Se trezi brusc, scuturat de un frison. Cearceafuri jilave, o (altă) durere de cap îngrozitoare - Orchestra Filarmonică din Creier își acordează instrumentele, sunt lovite alămuri, tobele duduie fericite -, camera cufundată în penumbră, geamuri mari pe care se preling neobosite picăturile unei ploi interminabile. Lacrimi pe obraji de sticlă, își spuse, începând să se dezmeticească, partea cea mai bună dintre toate este că astfel de obraji nu vor face niciodată riduri
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
socială, morală, istorică, chiar și creștină. 2. Regândirea bazelor antropologice 2.1 Omul ființă istorică și morală Recunoaștem că istoricitatea face parte din însăși structura ființei noastre și a o nega înseamnă a se nega pe sine. Orice om este cufundat în istorie, are o istorie și face istorie. Memoria sa istorică îl ajută să privească la momentul prezent din perspectiva trecutului din care izvorăște, și în responsabilitatea conștientă față de viitorul despre care vorbește. Creșterea în umanitate a persoanei este atribuită
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
veneau în minte... dar nu putea... Îi era dor... îi era tare dor de Vasilica si fiecare părticică a corpului său tânjea s-o aibă aproape. I se părea că pereții se strâng în jurul lui... I se părea că se cufundă într-un vis fără sfârsit... Tot ce ținea de această ființă, de la glasul ei cu timbru grav, până la comportamentul ei de regină, trăda autoritatea... Iorgu fugea din calea destinului pentru că nu putea să-l lase să moară. Lumea pe care
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
să ardă... Arsura lăuntrică era dulce și bună, ca o mângâiere de sobă caldă când intri iarna în casă. Dezgustat de gânduri rele, s-a întors în sinea lui, hotorât s-o rupă cu toate din afară, și să se cufunde într-o meditație adâncă. Întins pe spate, cu un efort aproape dureros, Iorgu începu să se cufunde într-o meditație trancendentală, combinată cu practicile ioghinetibetane. Avea, însă, și practicile lui, proprii, spre a-și înlesni concentrarea până la exaltare. Un ritm
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
în casă. Dezgustat de gânduri rele, s-a întors în sinea lui, hotorât s-o rupă cu toate din afară, și să se cufunde într-o meditație adâncă. Întins pe spate, cu un efort aproape dureros, Iorgu începu să se cufunde într-o meditație trancendentală, combinată cu practicile ioghinetibetane. Avea, însă, și practicile lui, proprii, spre a-și înlesni concentrarea până la exaltare. Un ritm al spiritului vital, un fel de stăpânire, o frână asupra respiratiei până la oprire, un fel de luciditate
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
erau tratați, Dumnezeu cu mila. Unii erau forțați să muncească de la șapte ani. În Salluit Adina Dabija 208 sunt alte probleme, deși cu predatul e cam la fel. mare parte din comunitate, inclusiv copiii care trec de doisprezece ani, e cufundată În droguri și alcool. — Binefacerile omului alb, se băgĂ În vorbă un tip care stătea pe partea cealaltă a intervalului dintre scaune și care părea să moțăie cu ziarul pe cap până În clipa precedentă. Tipul, căruia nu i s-ar
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
abuzați și cum erau tratați, Dumnezeu cu mila. Unii erau forțați să muncească de la șapte ani. În Salluit sunt alte probleme, deși cu predatul e cam la fel. Mare parte din comunitate, inclusiv copiii care trec de doisprezece ani, e cufundată în droguri și alcool. — Binefacerile omului alb, se băgă în vorbă un tip care stătea pe partea cealaltă a intervalului dintre scaune și care părea să moțăie cu ziarul pe cap până în clipa precedentă. Tipul, căruia nu i s-ar
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
ea. De observat capul masculului care este mai ferm decât al femelei, iar ciocul său mai mare și mai robust, că meningele cerebelului are o cută dublă, fără îndoială, pentru a suporta ciocul de ciocănit, în timp ce la femelă capul se cufundă în piept lăsându-i un cioculeț de piuit și meningele are o simplă cută, mai puțin complicată, ceea ce corespunde creierului feminin. Convin că studiosul nu se limitează la a contempla aceste figuri; el ia o hârtie, o pliază și investighează
Însemnări pentru un tratat de cocotologie by Miguel de Unamuno () [Corola-publishinghouse/Science/1089_a_2597]
-
Pârjol a avut chef de un scăldat pe cinste. Și, nici una, nici două, s-a dezbrăcat, a urcat pe trambulină și, cu o voinicitate nenaturală, parcă, s-a azvârlit În apa, limpede și rece, a piscinei proprietate personală. S-a cufundat și n-a mai ieșit. N-a mai apărut la suprafață decât, Într-un târziu, dar, umflat, ca o cine știe ce arătare. S-a dus vestea, de Îndată, de-a lungul și de-a latul domeniilor sale Întinse. Crăpase inima, În
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
zilele și nopțile unul În brațele celuilalt, ea, străduindu-se să se mențină cu moralul permanent ridicat; el, la rându-i, făcând tot ce-l ducea capul, să o determine să-și mute gândul de la propria suferință, spre a se cufunda, ca mai Înainte, În binefacerile și bucuriile și În dulcile valuri ale vieții de zi cu zi. Zadarnice, toate aceste unite eforturi! Zadarnice, și iar zadarnice! Până la un moment dat. Până, Într-o imens de lungă și de neagră noapte
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
descoperi, cu o uimire care aproape l-a făcut să Înnebunească, de durere, superba floare, fără viață, În somtuosul salon situat cu fața spre lumina, care, În alte zile, umplea, totul, În preajmă, cu fluturi de bucurie, dar, care, acum, cufundase, totul, dar, absolut totul, Într-o nemaipomenită atmosferă de tristețe! Sfâșietorul plâns de mierlă Prin urmare, te-ai hotărât. Da. Definitiv? Absolut! Vrei, cu orice preț, să te măriți cu el. Da. Cu el. De ce Îl preferi, În defavoarea mea? Îl
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
cum era, că după cel plătisem, tot devenise proprietatea mea, iar capătul de deget l-am Înfășurat În batistă și m-am dus acasă, și acolo, mai Întâi, l-am spălat, bine de tot, l-am spălat, apoi, l-am cufundat În borcanul cu formol, În care este și acum, la un loc de cinste, Între alte trofee, În vitrina cu rarități, domnule. Unde stai, unde ți-e casa, vreau să zic, domnule? Aici, nu tare departe de colțul acela de
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
știu de pe timpul când au făcut, ambii, armata, În Bârlad. De la liberare s-au Întâlnit rar. Cu totul Întâmplător. Ca acum, de pildă, când, Badea Vasile primul a venit În stație mai de dinainte. Sta pe o băncușoară. Cu totul cufundat În gânduri. A sosit și celălalt bade Vasile. Da’ce faci, bre, așa Îngândurat? Ia, ce fac, mă gândesc. Văd. Și mă-ntreb: la ce te vei fi gândind, oare? La de-ale mele. Că doar nu la deale mele
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
care Îmi puteam găsi mireasa, zburînd de pe degetul meu imediat după ce le spuneam În gînd așa cum știam de la mama «buburuză, ruză, Încotro-i zbura, acolo m-oi Însura» și după ce mîncam pe săturate măcriș, mure, secărică și mălăieș, mă tolăneam cufundat În iarba grasă sub copacul meu, ca un stăpîn, făcîndu-mi cu seriozitate planuri de viitor din care nu lipseau visurile de a schimba lumea. Dintr-un asemenea moment de plăcută visare m-a trezit Dragoș. Se vedea o stare de
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]