2,852 matches
-
este a uni pe cel ce iubește cu cel iubit”63. Iubirea produce În inima celui ce o Îmbrățișează un adevărat reviriment și un festin spiritual. Referindu‑se la iubire ca putere de a schimba inimi și de a converti cugete la Dumnezeu‑Iubire, Sfântul Ioan Gură de Aur, ale cărui opere au fost fie citite cu plăcere de milioane și milioane de oameni, remarcă : „Iubi‑ rea este un mare Învățător și poate să‑i Întoarcă pe oameni de la rătăcire, să
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
reduce la căile de cunoaștere umană, Dumnezeu spune: "Că sfaturile Mele nu sunt ca sfaturile voastre, / nici căile Mele precum căile voastre.../ Ci pe cât e de departe cerul de pământ, / într'atât de departe calea Mea de căile voastre / și cugetele voastre de cugetul Meu"241. Așadar, conchide J. J. Fanella, "Dumnezeu Însuși susține transmodernismul bazat pe perfecțiunea Lui infinită". Fiind dincolo de paradigmele culturale, transmodernismul este transculturalism. Faptul ridică o problemă capitală: putem, în acest context, să vorbim de transmodernism în
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de cunoaștere umană, Dumnezeu spune: "Că sfaturile Mele nu sunt ca sfaturile voastre, / nici căile Mele precum căile voastre.../ Ci pe cât e de departe cerul de pământ, / într'atât de departe calea Mea de căile voastre / și cugetele voastre de cugetul Meu"241. Așadar, conchide J. J. Fanella, "Dumnezeu Însuși susține transmodernismul bazat pe perfecțiunea Lui infinită". Fiind dincolo de paradigmele culturale, transmodernismul este transculturalism. Faptul ridică o problemă capitală: putem, în acest context, să vorbim de transmodernism în cultură? Deocamdată, lăsăm
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de Vasile Preda, Nicolae Boghian, Paul Damian, Nicolae Baboi, cronica muzicală de Viorel Cosma, cronica teatrală de Cristina Dumitrescu, „Vitrina literară” de Aurel Martin, „Lumea artelor” de Laurențiu Sfințeș și Dan Ozeranschi. Alte rubrici sunt „Bloc-notes”, susținută de Radu Theodoru, „Cuget și credință”, „Pictură”, „Cărți din Basarabia”, „Orizont editorial”, „Propaganda și armata”, „Noi apariții la Editura Militară”, „Scriitori militari contemporani”. Din 1999 informațiile literare și literatura propriu-zisă aproape dispar. L. Cr.
VIAŢA ARMATEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290515_a_291844]
-
colegiul redacțional mai fac parte Florin Dumitrache și Radu Boroianu. În articolul-program intitulat La început de drum, Florin Dumitrache precizează orientarea publicației către „liniște și pace”, „dialog în loc de confruntare”, „democrația reală, care să aducă la putere voința poporului”, „libertate în cuget și-n simțiri, vorbă și faptă, gândire și acțiune”. Rubrici: „Ultima oră”, „Viața internațională”, „Sport”, „Puncte de vedere”, „Politica”, „Economice”, „Sociale”, „Arte”, „Externe”. Din 22 septembrie 1990 V. editează suplimentul „Caleidoscop cultural-artistic și de divertisment”, iar din 7 decembrie 1990
VIITORUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290570_a_291899]
-
identității de idealuri și comunității de interese. În 24 de scrisori, În condițiile unei discreții lesne de Înțeles, ea figurează În șase ocurențe, conturând, dacă nu un clișeu verbal, cel puțin o idee general acceptată: „nutrim aceleași sentimente, năzuințe și cugete”, „năzuințele noastre sunt mereu aceleași”, „fie ca soarta să ne hărăzească Împlinirea năzuințelor noastre comune (i nostri comuni desiderii)” etc. Formulările colegilor lui Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" (A. Petri sau A. Policretti) probează faptul că la Padova
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
succintelor referiri de aici - absolvent la rându-i la Alma Mater Iassiensis, îndrăznește a rosti cu emoție pentru venerabila instituție și savanții ei: Admiratio Stelele-n cer clipi-vor boltind nemărginire „Per aspera ad astra” se crede-n Alma Mater, Se-avântă-nvățăcei de cuget cu gândul în eter, Cercând a prinde totul ce-i mai presus de fire Magiștrii ninși de vreme-știința lumii toată Surâd cu bonomie la judecăți pripite, Îmbie la prudență-n oceanul de ispite, Rostind în adevăruri ce fi-va să
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Basarabia. În alte cercuri ale intelectualilor moldoveni, pe care Ion Răutu Îi numește ostași pentru cultura națională, identifică și bune intenții, pe care Înțelege să le valorifice, de aceea se adresează acestora solicitîndu-le să și asume sarcina de a trezi cugetul național al țărănimiii noastre, explicînd că lupta Împotriva țarismului e o datorie nu numai față de neamul nostru, dar și față de civilizația omenirii (5, 380). Se fondează astfel primul cerc cultural moldovenesc din Basarabia, cu scopul de a răspîndi Învățătura, de
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
a părut, la un moment dat, violentă. Evenimentele care s-au desfășurat, agravate de criza europeană și amenințări anarhice, Îi aduc Însă o verificare neîndoioasă și o confirmare care se generalizează În Întreaga națiune conștientă. Unirea totală și desăvîrșită În cuget și simțire devine postulatul generației care se ridică. Poetul răsfrîngea odinioară sentimentul obștesc, Înturnîndu-l către ai săi Într-o formă divină. Astăzi cugetătorul face neamului său același serviciu interpretîndu-i instinctul de conservare, mai mult interpretîndu-i legea vieții. N. Iorga realiza
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
deoarece se înfățișează ca lege a iubirii, fiindcă iubirea este motivul, cuprinsul și plinirea ei (Rom. 13, 10; Cor. 13, 4 5). Legea creștină este legea iubirii. În iubirea lui Dumnezeu din toată inima, din tot sufletul și din tot cugetul și din iubirea aproapelui ca pe tine însuți, se cuprinde toată legea și proorocii (Matei 22, 37-39). Legea este redusă astfel la principiul ei unitar: iubirea de Dumnezeu și de aproapele. Această iubire care se îndreaptă spre Dumnezeu și spre
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Mitropolit Dr. N. Mladin., Teologia morală ortodoxă, p. 152<footnote>, pe de altă parte, ca mijloc sau cale pentru înaintarea în iubire. Iubirea devine izvor și țintă a poruncilor legii. Iar ținta poruncii este dragostea din inimă curată și din cuget bun” (Tim. 1,39), zice Sfântul Apostol Pavel. Ținta spre care se îndreaptă viața noastră creștină este desăvârșita dragoste de Dumnezeu și de aproapele. “Fiți desăvârșiți precum și Tatăl vostru cel din ceruri desăvârșit este” (Matei 5,48), aceasta este ținta
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
tot ce este lasciv, plăcut, mirositor, este venusian (cuprul, smaraldul, porumbelul, verbina...). Cele opt ramuri enumerate mai sus, ne oferă o idee despre viabilitatea, forța de penetrare și importanța pe care a luat-o în cursul veacurilor superstiția planetară în cugetul antic, medieval și modern. Dacă atâția potentați din Asia, Africa și Europa; atâția regi, faraoni, khani, sultani și împărați, atâtea păpuși încoronate și credule nu au făcut nimic sau aproape nimic fără avizul și aprobarea astrologilor, înseamnă că astrologii au
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
că și-a făcut datoria, că a respectat întru totul exigențele normelor morale ale societății; eventuala abatere de la aceste norme și principii morale el o sancționează imediat, din interior, neașteptând oprobiul social( această sancționare este rezultatul firesc al “mustrării de cuget” avute ca urmare a faptului că a comis un lucru interzis de normele morale). Când, dimpotrivă, sentimental moral este puțin dezvoltat, omul nu se mai pune în mod spontan și liber în armonie cu interesele sociale, sporind în acest caz
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
94 p. Convorbiri critice (1907-1910). Indice bibliografic adnotat de Silvia Mosneguțu-Tomescu. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1983, 177 p. + XV. Convorbiri literare (1972-1989); PAGINI bucovinene (19821989), vol. I III. Indice bibliografic de Dorina Mercheș. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1999, 1914 p. Cugetul românesc (1922-1924). Indice bibliografic de Georgeta Oniscu. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1975, 72 p. Curentul nou. Galați (15 nov. 1905 martie 1906). Curentul nou. București (1 febr. 28 sept. 1920). Indice bibliografic de Mariana Stescu. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1972
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
său vine în întâmpinarea celei mai profunde aspirații românești: propășirea, regenerarea rapidă pe toate planurile, recuperarea lungului somn medieval, alungat ca un vis urât. Maghiarii și ei, după I. Codru-Drăgușanu: parcă făcură un pas mare spre înaintare și au de cuget să se scuture de datinele Evului mediu, ce și așa au trecut departe marginile timpului. Aceste margini istorice demonstrează că istoria tuturor popoarelor este ireversibilă, că veacul nu mai îngăduie nici un fel de rămășițe medievale într-această epocă de întrecere
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
ei, într-adevăr Dumnezeu cu ziduri de apărare ne-a înconjurat”. Și... tânărul de lume nouă, înfumurat de învățături deșarte și necredincios până acum, deveni un alt om, sărută cu lacrimi mâna bătrânei sale bunici, îngenunche în locul ei și... din cuget smerit se rugă lui Dumnezeu, pentru întâia oară. 15. Ispita (Să nu furi) „Doamne, nu mă lăsa să mă abat de la poruncile Tale” ăPs. 119:10) Vasile este un om cumsecade. Lui îi place Biserica, învățăturile Evangheliei, rugăciunea și cărțile
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
profețit pieirea Bisericii lui Hristos, dar în realitate și-a profețit pieirea lui; Biserica a rămas și va dăinui până la sfârșitul veacurilor. Doctorul care l-a îngrijit până în clipa morții, mărturisește înspăimântat, că muribundul era chinuit de groaznice mustrări de cuget, din care cauză aiura. Abia atunci și-a dat el seama cum ar fi trebuit să trăiască și ce-l așteaptă după moarte, căci îi zise doctorului: Dacă-mi prelungești 24 viața cu 6 luni, îți dau jumătate din averea
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
îi apăru un bărbat strălucitor și mândru, care-i zise: Eu te voi mângâia... Dar cine ești tu? Eu sunt știința lumii acesteia. Omul însă răspunse: Nu, nu mă poți mângâia, căci adeseori te-am urmat și mi-ai otrăvit cugetul și sufletul. Veni atunci o femeie orgolioasă și atrăgătoare și-i zise: Eu îți voi putea aduce mângâierea. Dar, cine ești tu?, întrebă omul. Eu sunt slava oamenilor... Omul își acoperi fața să n-o mai vadă și zise: O
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
învățat astfel Domnul Hristos, niciodată, ci El ne-a arătat că numai duhul în care cineva își poartă sărăcia sau bogăția prețuiește înaintea lui Dumnezeu și poate hotărî de intrarea cuiva în împărăția cerului. Și, ca să risipească orice îndoială din cugetul ascultătorilor, el continuă: Dacă bogatul are duh de sărăcie întru cele pe care el le stăpânește, simțindu-se numai un administrator ăbun chivernisitor) al lor, folosindu-se spre binele tuturor și dacă săracul are duh de îmbogățire în cele plăcute
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
se desprinse aproape singură, încet, omul păși pe treptele Bisericii și intră înăuntru. Nu mai era nimeni; doar omul de serviciu care făcea curățenie. Privi cu teamă catapeteasma nemișcată și măreață. Se îndreptă spre un loc. Puse pălăria. Simți în cugetul lui o ușurare caldă și luminoasă. I se păru că icoana și Crucea de pe iconostas se mișcă în lumină; omul își plecă fruntea, cerând și primind iertarea. Paracliserul se uită nedumerit după un om care pleca din biserică cu capul
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
simții nevoia, dintr-o dată, de o singurătate desăvârșită, ca pentru a da cu ochii de Dumnezeu. Cum vremea era frumoasă am ieșit spre câmp. Călcând pe iarbă, mi se părea că plutesc și gândindumă la fetița bolnavă, auzii limpede în cugetul meu: „Ce pot face eu pentru ea?” Privii către cer. Deodată simții o răcoare binefăcătoare și parcă puterea nevăzută a lui Dumnezeu îmi șoptea: Să te rogi cu putere și căldură pentru ea! Așa am auzit, rar și clar, fiecare
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
bolnavului: Ia acești bani și îngrijește-te; voi mai veni pe aici! Când ieși îi zise lui Nicu: Îți mulțumesc, prietene, căci mi-ai dăruit astăzi o BUCURIE ADEVĂRATĂ! 113. De ce sufăr eu, Doamne?! Un om cuprins de suferințe, înălță cugetul către Dumnezeu și zise: De ce sufăr atâta, Doamne?! Atunci auzi în cugetul său glasul lui Dumnezeu zicându-i: Tu suferi, ca să se poată desprinde sufletul tău din tina aceasta. Dacă n-ai suferi, ai iubi tina (pământul) și ai putrezi
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Când ieși îi zise lui Nicu: Îți mulțumesc, prietene, căci mi-ai dăruit astăzi o BUCURIE ADEVĂRATĂ! 113. De ce sufăr eu, Doamne?! Un om cuprins de suferințe, înălță cugetul către Dumnezeu și zise: De ce sufăr atâta, Doamne?! Atunci auzi în cugetul său glasul lui Dumnezeu zicându-i: Tu suferi, ca să se poată desprinde sufletul tău din tina aceasta. Dacă n-ai suferi, ai iubi tina (pământul) și ai putrezi și tu. Și Eu nu vreau aceasta! Tu suferi ca să deprinzi UMILINȚA
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
vreau să priveghezi, ca să nu te pierd! Tu suferi ca să te contopești cu Fiul Meu, Care este Mântuitorul tău, pe Care L-am trimis în lume pentru mântuirea tuturor celor ce-i vor păzi poruncile. Așa a grăit Dumnezeu în cugetul omului, iar omul care suferea a zis: Mă voi strădui, Doamne, să trec prin toate suferințele mele împreună cu Tine. 114. Floarea sufletului Cineva a dat prietenului său o floare rară, spunându-i să aibă totdeauna grijă de ea. Și acesta
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
și să ne rugăm! 117. Participarea la Sfânta Liturghie Creștinii din vremea Apostolilor participau la Sfânta Liturghie nu numai duminica și sărbătoarea, ci în toate zilele. Iată ce ne spune Sfânta Scriptură: „Și în fiecare zi ei stăruiau într-un cuget în templu” (Faptele Apostolilor 11, 46). Ne emoționează adânc, până la lacrimi, când citim despre credința și evlavia cu care se adunau creștinii zilnic la Sfânta Liturghie în vremea aceea. Orice muncă era subordonată datoriei de a fi prezent la slujbele
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]