13,249 matches
-
unicelulară, prăbușindu-se doar la picioarele timpului. Nisipul primordial respiră un galben liniștitor, învins. În fond, toată rațiunea universalității se reduce la un fir de nisip din care odinioară a evoluat . Muntele odinioară putea fi ținut în buricul degetului. Astăzi culegem din frăgezimea pământului, istoria unei constante de sine stătătoare, ce a cutreierat alte dimensiuni ale timpului. Omul este doar bobul de nisip. El nu crește înălțimi decât foarte rar, dar adoră să culeagă rotunjimile propriilor sale margini și foarte rar
CULOAREA TIMPULUI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367295_a_368624]
-
putea fi ținut în buricul degetului. Astăzi culegem din frăgezimea pământului, istoria unei constante de sine stătătoare, ce a cutreierat alte dimensiuni ale timpului. Omul este doar bobul de nisip. El nu crește înălțimi decât foarte rar, dar adoră să culeagă rotunjimile propriilor sale margini și foarte rar, poartă cu sine amintirea unui trecut mustind de gloria trăitului, nu de faima muritului, înainte de a începe să trăiască cu adevărat. Chintesența universului rezidă în amploarea timpului culoare, ce îi permit să nu
CULOAREA TIMPULUI de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367295_a_368624]
-
Faptei Sale Niagara, magnific curcubeu De stele-stropi răsturnat Unde se îmbăiază Zeii anticei Elade Treziți de miracolul tehnologic Al noii Elade A celeilalte emisfere La multe mii de ani Mai târziu și care Se săpunesc cu pasta Verde de chihlimbar Culeasă din scorburi răscoapte De pini și sequoia Niagara - trâmbițând Adunarea duhurilor plutitoare De pe luciul lacurilor Superior Michican, Hudson și Erie Ce ferecat-au încrâncenarea “Pieilor roșii” în fața răutății “Feței palide” a omului alb În ochi de apă Și de veac
NIAGARA (POEM ÎN PROZĂ) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367306_a_368635]
-
a mai făcut încă patru copii, deci am fost opt. Eram săraci iar peste țară avea să vină cincizeci de ani de comunism. Pe mine nu mă interesa, eu deși nu aveam nici ce mânca, eram tare fericită. Număram furnicile, culegeam flori, jucam pietricele, îmi făceam păpuși din coceni de porumb cu rochițe din cârpe rămase de la mama de la războiul de țesut, priveam stelele, prindeam peștișori din râul Beica, culegeam ciuperci. Nu aveam timp să mă plictisesc. Viața mi se părea
NAŞTEREA POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367307_a_368636]
-
deși nu aveam nici ce mânca, eram tare fericită. Număram furnicile, culegeam flori, jucam pietricele, îmi făceam păpuși din coceni de porumb cu rochițe din cârpe rămase de la mama de la războiul de țesut, priveam stelele, prindeam peștișori din râul Beica, culegeam ciuperci. Nu aveam timp să mă plictisesc. Viața mi se părea minunată. Mă încântau stelele și Luna. De unde veneau ele? totul în jurul meu era plin de mister. Nu avea cine să îmi răspundă la întrebări așa că misterul era și mai
NAŞTEREA POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367307_a_368636]
-
butucul viței, făcându-ți viața amară la adunat, însă, după fierberea mustului, acest soi de strugure îi împrumuta vinului un gust deosebit de aromat, așa cum ar fi acum Busuioaca de Bohotin. Dar, raportată la suprafața de viță și cantitatea de struguri culeasă din via părintească, aroma era mult mai puternică decât a busuioacei. Despre tata se spunea că avea vinul cel mai bun din comună. El, în fiecare an, înaintea culesului strugurilor, în primul rând, curăța butoaiele confecționate din stejar, le rașcheta
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
Acasa > Versuri > Farmec > ALB Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 251 din 08 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ALB Presărați alb mult, Preluat din prezent Amintiri din trecut. --- Culegeți alb imaculat Trimiteți albul curat Priviți alb neîncetat. Puneți alb În tot ce aveți, Albul e fericire Albul e nemurire. Albul din flori, Albul din ninsori, Albul din nuferi Să nu te superi Plecăm în alb înalt Pe tărâmul celalalt
ALB de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367355_a_368684]
-
primăvara asta ce-o să vină, cu brațele întinse spre lumină și-n ochi tot Soarele iubirii. Cântă! Nu te sfii! e-n rostul firii de-a reînnoi curată, din muguri în care țipă florile speranței întru rodul ce-l vom culege mâine. În primăvara asta care vine, doar tu, iubite, poți aduna în suflet tot cerul, tot dorul și strălucirea lumii, într-un cântec, într-un zâmbet, într-o lacrimă a fericirii... a fericirii... https://www.youtube.com/watch?v=dntVHcYo lQ
HAI, CÂNTĂ, IUBITE... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367448_a_368777]
-
Fetița din livezi, dar ești bunică, Porți cu tine traista cu povești Pentru nepoțica cea mai mică. A trecut, când, atât amar de vreme? Iubito, peste noi se-aștern zăpezi, Eu sunt aici, alături, nu te teme Și-ți mai culeg cuvinte din livezi. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Cuvinte din livezi, poezie de Al.Florin ȚENE / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1505, Anul V, 13 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Al Florin Țene : Toate
CUVINTE DIN LIVEZI, POEZIE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367438_a_368767]
-
mers în târg Și am cumpărat un ghiocel Pentru mama. Mama când l-a văzut, s-a bucurat mult: - Mulțumesc fetița mea! A zis mama. După aceea am mers în parc. Am găsit într-un colț niște flori. Le-am cules și le-am dus la mama. În parc am întâlnit o fetiță. Ea veni lângă mine și amândouă am compus o poezie, cam așa: Te iubesc, mamă Tu ai grijă de mine Și mă iubești! Vladimir Banu - 9 ani, cl
8 MARTIE ÎN OCHII COPIILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367435_a_368764]
-
asune" prin "auzi", deși în poezia populară este redată o formă incompletă a imperativului plural "ashunen" - "auziți!" Fapt care confirmă ideea exprimată în prefața scrisă de Ion Rotaru, și anume că Eminescu nu a făcut decât foarte puține modificări textelor culese de la poeții populari. Presupunem că și autonimul românizat de "romei" a fost auzit de compozitorul anonim din gura romilor, care probabil că l-au românizat incorect. Dar, la fel de plauzibilă este presupunerea că românizarea autonimului țiganilor să fi fost făcută chiar
EMINESCU ȘI COȘBUC ȘTIAU CĂ ȚIGANII SE NUMESC ROM de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367486_a_368815]
-
autonimului țiganilor să fi fost făcută chiar de poeții populari care i-au auzit pe țigani numindu-se cu numele de "rom". Poezia apare în volumul Literatura populară, Editura Minerva, 1985. Site web: Puțini au observat că Mihail Eminescu a cules o poezie populară numită "Predicația țiganilor" în care apare autonimul ROM referitor la țigani. Eminescu redă în poezia mai sus menționată, expresia "" - "auziți măi", dar și autonimul "rom" în formă de plural "". Eminescu nu a alterat forma poemului popular, iar
EMINESCU ȘI COȘBUC ȘTIAU CĂ ȚIGANII SE NUMESC ROM de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367486_a_368815]
-
asune" prin "auzi", deși în poezia populară este redată o formă incompletă a imperativului plural "ashunen" - "auziți!" Fapt care confirmă ideea exprimată în prefața scrisă de Ion Rotaru, și anume că Eminescu nu a făcut decât foarte puține modificări textelor culese de la poeții populari. Presupunem că și autonimul românizat de "romei" a fost auzit de compozitorul anonim din gura romilor, care probabil că l-au românizat incorect. Dar, la fel de plauzibilă este presupunerea că românizarea autonimului țiganilor să fi fost făcută chiar
EMINESCU ȘI COȘBUC ȘTIAU CĂ ȚIGANII SE NUMESC ROM de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367486_a_368815]
-
atacanților și perioada de pușcărie au fost adunate de către unul dintre condamnați într-un jurnal - poem, numiț de unii folcloriști baladă, de alții epopee, jurnal conținând 769 de versuri, transmis pe cale orală până în anul 1965 când, profesorul Dimitrie Brabaru îl culege și îl scrie sub titlul “Verșul buciumanilor”. Pornind de la cele redate în jurnal, folcloristul Ovidiu Bârlea scrie un “roman-muzeu” cu titlul “Șteampuri fără apă”, la care se adaugă pentru a contura fresca lui februarie 1886 cărțile “Aurarii din Buciumănimea Apusenilor
EPOPEEA UNUI FEBRUARIE DE (Z)BUCIUM de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2221 din 29 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367489_a_368818]
-
la cei douăzeci și cinci de ani ai săi. La ieșirea de la program, s-au strecurat amândoi, ferindu-se de indiscreția colegilor și în drumul ce ducea spre Teșila s-au abătut spre pădure. Cunoștea Ana un loc unde mergea ea să culeagă fragi și zmeură. Era o poieniță plină cu flori, iar pe margine erau numai tufe de zmeuriș și de fragi. Dacă nu ar fi aproape de zona locuită, puteai să te întâlnești și cu moș Martin și el un iubitor al
BALUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366698_a_368027]
-
interesantă a vieții mele. Sper să nu strici poezia acestui sfârșit de zi, prin gesturi necugetate. Acest avertisment nu-i veni la îndemână croitorului, care se și vedea deja în Paradis. Doar nu l-a invitat fata în mijlocul, pădurii să culeagă fragi, ci să-i culeagă el dulceața frăguței sale. - Nu știu la ce te referi, când faci acest avertisment. - Nimic deosebit, așa, în general, când mă refer la încredere și sinceritatea sentimentelor noastre. Costi, fii sincer cu mine, mă iubești
BALUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366698_a_368027]
-
să nu strici poezia acestui sfârșit de zi, prin gesturi necugetate. Acest avertisment nu-i veni la îndemână croitorului, care se și vedea deja în Paradis. Doar nu l-a invitat fata în mijlocul, pădurii să culeagă fragi, ci să-i culeagă el dulceața frăguței sale. - Nu știu la ce te referi, când faci acest avertisment. - Nimic deosebit, așa, în general, când mă refer la încredere și sinceritatea sentimentelor noastre. Costi, fii sincer cu mine, mă iubești cu adevărat? - Te îndoiești de
BALUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366698_a_368027]
-
avem o relație intimă amândoi. - Gândești greșit. Dacă tot am ajuns până aici, mulțumește-te cu plăcerile obținute pentru efortul de a mă conduce la zmeuriș și dacă nu vrei să mai stai, poți pleca, eu tot am venit să culeg zmeură, așa că pot rămâne și singură în pădure. Nu ar fi prima data și cunosc drumul de întoarcere. - De ce să plec? Rămân cu tine. Ce mie nu-mi place zmeura? Cei doi tineri s-au apucat să adune fructele zemoase
BALUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366698_a_368027]
-
acum! Mama Mi-e dor de tine mamă și aș vrea să fi , acum, când plouă, lângă mine, s-alungi tristețea de pe fruntea mea așa cum o făceai, fiind cu tine. Să mergem după lemne amândouă, acolo, în pădurile umbroase, să culegem și ciuperci și flori și să ne-ntoarcem, seara, bucuroase. S-aprindem focul din surcele-n tindă, fierbând o mămăligă pentru lapte, eu să alerg, voioasă-ntr-un picior pe lângă focul scâteind în noapte... Dar unde ești? Te caut tot
FOTOGRAFIE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366855_a_368184]
-
Yennayer*, Anzar, Tsebyita, Taâachourt, etc. )... ... Probabil că i se făcuse foame?! Călătorea de ceva timp și dimineață , înainte de plecare, gustase doar un pic de Aghroum* cu măsline din recolta anului trecut, își strivise o ceapă...An de an, mama lui culegea măslinele împreună cu femeile satului și făceau din ele ulei (zit uzzemur*). Îl făceau manual, presând fructele direct cu mâinile lor încărcate de istorie; un adevărat ritual! Proprietățile vindecatoare ale acestui ulei erau deja cunoscute multora și femeile îl vindeau adeseori
SOŢUL SOŢIEI MELE (FRAGMENT DE ROMAN) de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366843_a_368172]
-
atât era mai căutat ca medicament! Yemmah* păstra întodeauna cu grijă un ulcior cu ulei vechi pentru când se îmbolnaveau și îi ungea pe la încheituri, pe cap sau chiar în gât ori In nas murmurând cuvinte știute doar de ea. Culegea măslinele doar cu femeile satului pentru că acum fetele ei crescuseră destul de mari și erau plecate pentru a urma cursurile facultății de filologie din Tizi*. Vor trebui apoi să se mărite cât mai bine , să arate ca niște adevărate doamne iar
SOŢUL SOŢIEI MELE (FRAGMENT DE ROMAN) de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366843_a_368172]
-
butucul viței, făcându-ți viața amară la adunat, însă, după fierberea mustului, acest soi de strugure îi împrumuta vinului un gust deosebit de aromat, așa cum ar fi acum Busuioaca de Bohotin. Dar, raportată la suprafața de viță și cantitatea de struguri culeasă din via părintească, aroma era mult mai puternică decât a busuioacei. Despre tata se spunea că avea vinul cel mai bun din comună. El, în fiecare an, înaintea culesului strugurilor, în primul rând, curăța butoaiele confecționate din stejar, le rașcheta
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
între om și Dumnezeu, ci prin ele omul se adresează lui Dumnezeu Care este de față. Prezența lui Dumnezeu copleșește totul”. Prin urmare, trecând noi prin gama aceasta de stări sufletești, la ce ajungem? Cu ce ne alegem? Ce roade culegem? Liniște aducătoare de bucurie și reconfortare sufletească, împăcare cu Dumnezeu și cu sine. Minunea rugăciunii nu constă atât în împlinirea ei, în înduplecarea lui Dumnezeu, ci în atingerea tainică ce se efectuează între sufletul nostru limitat și Duhul nemărginit al
INTERVIU CU PARINTELE IOAN CRISTINEL TESU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366827_a_368156]
-
Acolo își trecea cele mai sincere și secrete gânduri. Așa a fost și sfatul bunicului său când i-a dăruit-o la sărbătoarea majoratului. - Uite, am să ți-o citesc pe ultima scrisă chiar aseară: Cuvinte... Din pletele nopții Îmi culeg cuvintele Și cu dragoste le-aștern În buchețele de suflet Dăruindu-le mereu Cu lacrima dorului de tine Le simt unduirea În liniștea gândului frumos În care mă cufund Visând nestingherită Și veghindu-ți somnul Te-mbrățișează sufletul meu Cu
MAX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366861_a_368190]
-
să fie și poet, căci venind din interiorul acestui univers poate înțelege mai bine elementele pe care se întemeiază opera poetică. Critica de poezie, ci nu teoria ei, se mișcă și glisează în direcția evoluției poeziei fără încetare,merge înainte culegând pentru „știința”poeziei noi probleme”, căci ea este conștiința realității poeziei. Georges Poules subliniază că în timp conștiința critică este formată din conștiința inerentă a operei care este efervescentă și puternică, ocupând, evident, primul plan, și conștiința surprinsă a iubitorului
CRITICUL DE POEZIE UN PARAZIT AL SENTIMENTULUI UMAN? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366958_a_368287]