4,292 matches
-
pe episcop l-a bucurat venirea oamenilor la biserică, oficierea liturghiei și faptul că 124 de persoane au primit taina mirului, căci până acum, numele acestui sacrament, scria el, nu era cunoscut de catolicii din Huși. Ca orice înalt arhiereu cultivat, Bandini încearcă să privească lucrurile în profunzime: se interesează de originea oamenilor și a numelui locurilor pe care le vizitează, și este de părere că numele Hușilor provine de la „faimosul șef eretic”, Jan Hus. Este foarte posibil ca el să
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în "Jurnal", Cuba este menționată când "Colba", conform in-formațiilor indienilor, când "Cuba", când "Juana". Părerile specialiștilor sunt împărțite în privința etimologiei denumirilor "in-diene" de "Colba", "Coaba", "Cubanacan", majoritatea convergând către "coa" loc și "bana" mare, respectiv coaba loc mare, câmp, pământ cultivat. Columb a numit Cuba și Juana, în cinstea principelui moștenitor Don Juan al Castiliei. Juana era și numele fiicei regelui Castiliei, care, rămasă văduvă, a intrat în istorie sub numele de "Juana la Loca" Ioana nebuna! În urma unui decret regal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Am lăsat tutunul și nu-mi dau seama că-mi lipsește"! Pe aceeași temă, a tutunului, Fidel preciza (p.455-456): "Este cunoscut că noi suntem, istoric, producători de tutun de mai bine de 5 se-cole. Era un produs autohton, cultivat și consumat în această insulă când a venit Columb și "ne-a descoperit împreună cu tutunul". Nu putem să renunțăm la el, cu atât mai mult având în vedere blocada eco-nomică. Ar fi un "autogol idilic" Dar când facem cadou o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
cheltuiala pe jumătate din înlocuirea coroanei cu leul. De la Brașov, pe fugă, spre Sibiu, trecând de-a lungul munților albaștri ai Făgărașului, care se lasă pe muchii perpendiculare din șirul Carpaților până la frumosul șes al Văii Oltului, așa de bine cultivat. Scurtă oprire în Făgăraș, cu cetatea-i pitorească și biserica lui Brâncoveanu, și, în fine, ajungem la Sibiu. Aici, numai grație intervenției Consiliului Dirigent, domnul Petrescu capătă odaie într unul din hotelurile ticsite de călători, armată și autorități, iar Pia
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
reprezintă chintesența vorbirii noastre populare din aceeași epoca. Nu există pagina care să nu pună un numar de probleme, nu există pasaj, oricât de redus că întindere, în fața căruia să nu te intrebi prin ce minune acest țăran relativ puțin cultivat a izbutit să creeze, cu mijloacele cele mai simple , modele strălucite nu numai de limbă, ci și de măestrie artistică. Când citești poveștile lui Creangă, remarci cum sunt introduse în ele personaje ce par vii, acțiunea care este reală, spațiul
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
Vratsch", nume sub care a ajuns să câștige în puțini ani o avere importantă. * UN CAZ SPECIAL, ISTORIC, se înscrie, în capitolul acesta plin de personalități dubioase și implicate, deseori, în politică: este celebrul caz DESPOT VODĂ, un personaj foarte cultivat, care frecventase universități celebre, precum Padova, Leyda, Bologna, Montpellier și altele, unde asistase ca student înscris sau neînscris. (Am publicat acest caz, care a avut repercusiuni importante în istoria Moldovei, în Orvosi Szemle, 1969, XV, 1.) Numitul Despot Vodă, domn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
fi închipuit. Dar să răsfoim această cronică în care amintirile și datele culese din arhive sunt amestecate cu nostalgice reflexii. Iată câteva selecții: Într-un oraș care trăia în special prin viața universitară, studenții formau o categorie socială bine individualizată, cultivată, sensibilă la progres ca și la injustiții. Din datele de arhivă rezultă că între 1890-1920 majoritatea studenților mediciniști provenea din familii de condiții materiale modeste, mici slujbași, modești intelectuali, meseriași cu puțină dare de mână; erau foarte mulți evrei și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Iași), una dintre puținele cărți medicale "de durată", lucrare cerută și astăzi la anticari de medici și studenți; ea singură de-ar fi fost, i-ar fi păstrat numele printre marii medici contemporani. Dar docentul dr. George Russu, un om cultivat, un om cald, a fost mai mult decât un nume rămas pe o carte; a fost una dintre personalitățile cele mai reprezentative ale medicinii ieșene contemporane. Dincolo de apartenența la multe societăți medicale românești și străine, numele său, un nume care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
și prin elementele reale de înnoire estetică aduse de proza lui N. Velea, lesne de remarcat pe fondul cenușiu de contrast. Preocupate să redescopere omul interior, individualizat în reacții, narațiunile lui Velea se opuneau clișeelor monumentaliste și eroizărilor forțate, intens cultivate anterior, și înfățișau nu eroi, ci oameni, oameni de toată mână, însă „netipici“. Aici era, de fapt, principala particularitate și notă polemică, în subsidiar, a prozei lui Velea, polemică față de canoanele realismului socialist, care decretaseră supremația tipicului. Personajele sale erau
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
politică" naționalismul (în sensul etimologic al termenului) lui Gane, volumul, în întregul său, reprezentând un fel de portret în oglindă, al unui om și al unei epoci. Personajul-narator ne apare așa cum l-au cunoscut contemporanii săi: "om delicat și fin, cultivat și bonom, sentimental și înțelept, visător și romantic paseist" (Cf. Ilie Dan, Pașii memoriei, București, 2001, p. 75). Și rămâne în toate mândru de orașul natal Fălticeni și de cel care l-a adoptat pentru totdeauna: Iași. Într-un cuvânt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
și cultivată pe pământul patriei, roadă care va fi cu atât mai bună în calitate și mai abundentă în cantitate, cu cât va fi mai mult căutată. Să ne uităm puțin la vecinii noștri unguri. În orice casă de om cultivat te vei duce, vei găsi pe masă cărțile poeților și romanțierilor lor frumos legate, expuse la locul de onoare. Nu-i ungur care să nu le cunoască, să nu se fălească cu ele. Această dragoste pentru scriitorii lor a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
aceste deșeuri ar trebui să fie poluante, dar faptul cunoscut conform căruia substanțele minerale degradează un eventual mediu acvatic, prin eutrofizare, nu are În acest caz nici o relevanță, Întrucât aceste deșeuri mineralizante sunt folosite ca Îngrășământ pe ogor. Aici, plantele cultivate le folosesc ca nutrienți, realizând În același timp un proces specific reductiv, deci depoluant. Cu alte cuvinte, circuitul substanței se Închide. Dejecțiile umane sunt tratate asemănător: În groapa latrinei are loc un proces de fermentare, de asemenea oxidativ, deci mineralizant
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
pentru 6 miliarde de oameni, revine și la ocupațiile sale primordiale, din vremea vârstei de aur: vânătoarea, pescuitul și culesul. Despre cules voi vorbi astăzi. Ce culege omul? În nici un caz pădurețe, cu mult inferioare, măcar ca gust, suratelor lor cultivate. Fructele de pădure au mai mult valoare terapeutică; valoare alimentară, adică energetică, fructele nu prea au În general. Omul culege mai ales ciuperci. Adică, carnea vegetală, pentru că, Într’adevăr, așa este: În substanță uscată, ciupercile conțin cam 35% proteine, 20
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
maniocul, Australia eucaliptul, iar Franța sfecla de zahăr. Toate Însă necesită tehnologii integrate precum, pentru sfecla de zahăr, prelucrarea la zahăr, etanol din melasă și furaj. Este indiscutabil faptul că aplicarea unei astfel de tehnologii energetice va necesita creșterea suprafețelor cultivate, față de cele 9 procente din suprafața uscatului. Iar În acest caz intervin mai puternic condițiile pedoclimatice, de așteptat improprii; o speranță este, totuși: În principiu, orice biomasă poate fi folosită; În fond, celuloza, ubiquitară În regnul vegetal, nu-i altceva
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
el, anume descompunătorii. Adică, Încă, concret, șoareci, gândaci etc., respectiv tăciune, mălură etc. Cu alte cuvinte, natura reface o biocenoză, iar agroecosistemul devine un ecosistem. Asta, cât timp omul stă pe margine. Dar el intervine În două direcții: stimularea plantei cultivate, căutând să-i asigure condițiile optime de trai, respectiv eliminarea consumatorilor și descompunătorilor. În paranteză fie spus, el realizează pe această cale o inhibiție indirectă: o plantă, singură fiind, reduce solul până și-l face incompatibil. Și, este bine știut
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
România se complac în situația actuală și nu vor să o schimbe, vor mai departe mocirla în care se pot îmbogăți mai departe necontrolați și nepedepsiți. Nu trebuie să disperăm însă, în România există o mulțime de tineri instruiți și cultivați, minți luminate și suflete curate, cu dragoste de neam și țară, cu iubire de Dumnezeu, care pot redresa starea de lucruri deplorabilă de astăzi. Trebuie doar să fie lăsați să facă ceva pentru neam și țară. Datoria noastră sfântă este
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
credeam fără rezerve ca în mine însumi. Se spune că prietenii sunt ca stelele, pe care uneori nu le vezi, dar știi că ele sunt mereu acolo. Și trebuie știut că prietenia, această floare rară dar sensibilă și fragilă, trebuie cultivată și păstrată cu grijă, cu iubire, iertare și înțelegere, ca să ne putem bucura de ea o viață întreagă. Nu căutați defecte la prieteni căci veți rămâne singuri. Doamne-ajută. Badea Gheorghe Memoria Pe drept cuvânt se spune că „memoria este aceea
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
va fi pedepsit, dosarul va fi îngropat ca toate marile dosare de crimă și corupție, în sertarele întunecate ale Puterii. Urmările se vor vedea la următoarele ploi mai substanțiale, când dealurile despădurite vor aluneca la vale distrugând așezări omenești, suprafețe cultivate, drumuri și poduri. Atunci toți vor striga după ajutor, dar acesta nu are de unde să mai vină. În același timp, întreaga presă, televiziunea și toate „Mediile” de informare ne inundă cu reportaje și amănunte despre divorțul Doamnei Columbeanu și divorțul
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
cu multe ordonanțe la ușă și cu mașină la scară. AM GĂSIT ÎN COLONELUL GR. COSTANDACHE, CEL PREA mic de stat - ca adaos mersului său crăcănat și chipului său de mo miță -, o inteligență, o inimă aleasă și un spirit cultivat greu de aflat printre ceilalți ofițeri superiori - [fiind] singurul, aproape, cu care am putut sta de vorbă despre lucruri clare, de o permanentă actualitate și folos amândurora. Agoniseala lui din cărți nu te incomoda prin asprimea și lipsa ei de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cunoscut prostituate care se refuzau să meargă cu clienți prea antipatici, cum și din cele care, când le plăceai și nu aveai parale, se lepădau cu indignare de orișice venalitate. Dar am cu noscut și fete frumoase, tinere, educate și cultivate, măritân du-se, și nu chiar de nevoie, cu indivizi res pinși după fizic și moral, și chiar cu taxa dublă, de orop sitele bordelului. Les femmes n’ont ni goût, ni dégoût, spune În amintirile ei și cu glorioasa
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
celui tânăr și locuiesc și ei, de-a valma, Într-același menaj comun, Înțeleg totul din jurul lor, deși le vine greu a crede ochilor prea inocenți?... [...] Prietenul meu X era și a rămas până acum un bărbat fru mos, chipeș, cultivat, mult talentat și de bună spiță de inte lectuali ardeleni, dar pe care o nevastă frumușică și prea ispi ti toare, de care cu greu s-a putut descotorosi, Îl adusese În halul să-mi spună, când l-am Însoțit
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ai mei, am decli nat grațioasa ofertă de a-mi deveni neapărat nevastă (așa calic cum mă știți și mă vedeți), primită din partea unei femei mai tânără cu peste patruzeci și cinci de ani și, pe lângă asta, frumu șică, inteligentă, cultivată, talentată, suflet artist, bună gospo dină, tot ce poftiți și Încă mai mult decât aș pofti. Biologii cunosc și ei pe femeia cocostârcului care aleargă ea după masculi; sau pe cea a pescărelului, corla de baltă, care e tot atât de activă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
l-au convins: la primul nivel îl plăcuse, îl considera un bărbat chipeș, apoi se și dovedise în pat un iubit extraordinar, se potrivea cu el, o ajuta să-și descopere corpul, apoi i se părea și un tip deștept, cultivat, cu totul altfel decât majoritatea inșilor cu care avea de-a face ea la cabinet, iar diferența de vârstă nu o deranja, dimpotrivă, găsea că îi sporește farmecul etc. etc... Tata era sigur de-acum că Irina avea o personalitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
necazurilor - fiindcă există și o astfel de orânduială în ce-i mai rău -, pierderea picioarelor pare o dramă mai mică decât pierderea rațiunii. Mai ales că insul care zice toată ziua „Ascultă aici!“ a avut, se vede, o judecată cândva cultivată. Elucubrațiile lui conțin frecvent și fraze cu sens. Mai bine zis, care ar avea sens în alte contexte. În fapt, infirmul nici nu citește articolele pe care le arată trecătorilor. În memoria lui s-au adunat fraze din tot ce-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
clar ce vroia să spună Dinu cu ele. Totuși, deși nu-mi e clar, îi dau tot mai des dreptate. Cele două vorbe erau: „Căcarea lumii“. Bătrâni cu pantofii bine lustruiți În lumile bogate, bătrânețea, în cazul unui vârstnic activ, cultivat și cu o prezență îngrijită, e ultimul lucru pe care-l iei în seamă. Bătrâni frumoși ajung îndeobște doar cei care au fost chipeși de tineri. Sau atât de mintoși, încât nimic nu mai vine înaintea inteligenței. În lumile paupere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]