20,237 matches
-
căzut 1 + a căzut 2>} Același operator star implicat în formarea de sume cumulative în domeniul nominal ar acționa și în domeniul verbal, formând sume cumulative ale evenimentelor. Astfel, și nominalul plural, și verbul plural sunt concepute ca având referință cumulativă, ca la Krifka (cf. principiul universal al lui Krifka: "În limbile naturale, predicatele simple sunt, în general, cumulative")9. Conform analizei lui Kratzer pentru limbi ca engleza (care s-ar putea extinde și la română), există cel puțin două mecanisme
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
acționa și în domeniul verbal, formând sume cumulative ale evenimentelor. Astfel, și nominalul plural, și verbul plural sunt concepute ca având referință cumulativă, ca la Krifka (cf. principiul universal al lui Krifka: "În limbile naturale, predicatele simple sunt, în general, cumulative")9. Conform analizei lui Kratzer pentru limbi ca engleza (care s-ar putea extinde și la română), există cel puțin două mecanisme de pluralizare. Unul este cumulativitatea lexicală, care pare a fi universal. Celălalt este reprezentat de trăsătura flexionară [plural
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
formă de plural (substantive pluralia tantum). (iii) substantivele care au doar formă de singular (substantive singularia tantum) sunt masive și abstracte (abstractele pot fi și masive): lapte, unt, curaj, bunăstare etc. Entitățile pe care le denotă ele sunt divizibile și cumulative. Determinanții și adjectivalele se acordă în număr formal în limba standard, exemplele cu acord semantic fiind agramaticale: (38) a.*acești (/*aceste) echipă / guvern / colectiv / mulțime / grămadă / cuplu etc. b. *echipă înalți, *guvern capabili c. *un ochelari, *un pantaloni d. *ochelari
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
grup, ci o sumă (vezi cap. 4. Acordul sintagmelor binominale, pentru mai multe detalii referitoare la cuantificarea partitivă). Substantivul cu o denotație de tip grup are un caracter atomic, singular, iar substantivul cu o denotație de tip sumă are caracter cumulativ, plural. În mod obișnuit, un substantiv colectiv denotă un grup, deci o entitate atomică, de tip +singular. Prin combinarea cu un cuantificator partitiv, denotația substantivului colectiv se schimbă într-una de tip sumă, +plural (denotația specifică substantivelor numărabile la plural
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
marcarea formală a numărului la GD subiect este confirmată de contextele cu substantive care nu marchează formal numărul. În română, există substantive proprii de origine străină - nume de formații artistice sau de echipe sportive - care oscilează între sensul de plural, cumulativ, și cel de singular, atomic (la fel ca substantivele colective) și nu marchează formal numărul: Depeche Mode, Limp Bizkit (formații muzicale) etc. Aceste substantive permit acordul la plural: (43) a. Din 8 iunie, Depeche Mode reiau turneul mondial [...] Depeche Mode
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
se pot combina cu substantivele masive și care poate fi extinsă la sintagmele din (29) și (30). Conform aceste constrângeri, predicatele care se combină cu substantivele masive trebuie să fie omogene. Un predicat este omogen dacă este și distributiv, și cumulativ. Aceste două caracteristici se definesc astfel: (i) un predicat este distributiv dacă se aplică părților entității la care se aplică; (ii) un predicat este cumulativ dacă, aplicat fiind la două entități, se aplică și sumei acestora. De pildă, predicatul poluat
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
substantivele masive trebuie să fie omogene. Un predicat este omogen dacă este și distributiv, și cumulativ. Aceste două caracteristici se definesc astfel: (i) un predicat este distributiv dacă se aplică părților entității la care se aplică; (ii) un predicat este cumulativ dacă, aplicat fiind la două entități, se aplică și sumei acestora. De pildă, predicatul poluat este omogen, deoarece este și distributiv, și cumulativ: (31) a. Apa e poluată - înseamnă că O parte din apă e poluată (distributivitate) b. Apa asta
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
un predicat este distributiv dacă se aplică părților entității la care se aplică; (ii) un predicat este cumulativ dacă, aplicat fiind la două entități, se aplică și sumei acestora. De pildă, predicatul poluat este omogen, deoarece este și distributiv, și cumulativ: (31) a. Apa e poluată - înseamnă că O parte din apă e poluată (distributivitate) b. Apa asta e poluată și apa asta e poluată - Toată apa este poluată (cumulativitate) Sintagmele partitive se pot combina doar cu predicate omogene (predicate distributive
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
a. Apa e poluată - înseamnă că O parte din apă e poluată (distributivitate) b. Apa asta e poluată și apa asta e poluată - Toată apa este poluată (cumulativitate) Sintagmele partitive se pot combina doar cu predicate omogene (predicate distributive și cumulative în același timp), deci doar cu predicate care se pot aplica doar unei părți din entitatea cuantificată. Predicatele roșu, corupt, interesant, poluat sunt astfel de predicate, iar enunțurile de la (29) sunt corecte. Predicatele vândut, învestit, capitala României, a fi un
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
din (30) să fie agramaticale. Întrucât aceste predicate trebuie să se aplice întregului, le putem numi predicate integrale. Aceeași constrângere de omogenitate se aplică și sintagmelor cu cuantificatorul tot. Enunțurile de mai jos sunt agramaticale pentru că predicatele nu sunt omogene (cumulative și distributive): (32) a. *Toată fata este înaltă / blondă. (enunțul este agramatical dacă presupunem că scaunul nu este vândut pe bucăți, ca lemn de foc)64 b. *Toată echipa de fotbal a câștigat campionatul. c. *Tot Bucureștiul este capitala României
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Scaunul a fost vândut. b. Guvernul a fost învestit. c. Bucureștiul este capitala României. d. Apa este un lichid. Restricția sintagmelor partitive de a se combina doar cu predicate omogene se datorează semanticii cuantificatorului partitiv. Sintagma partitivă are o referință cumulativă, indiferent ce tip de nominal se află pe poziția a doua. Atunci când cuantificatorul partitiv se combină cu nominale care nu au în sine o referință cumulativă (de exemplu, substantivele numărabile la singular 65), ele schimbă tipul de referință a nominalului
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
doar cu predicate omogene se datorează semanticii cuantificatorului partitiv. Sintagma partitivă are o referință cumulativă, indiferent ce tip de nominal se află pe poziția a doua. Atunci când cuantificatorul partitiv se combină cu nominale care nu au în sine o referință cumulativă (de exemplu, substantivele numărabile la singular 65), ele schimbă tipul de referință a nominalului: aceasta devine cumulativă, obținută prin suma părților minimale din denotația substantivului. Sintagmele partitive tot scaunul, tot guvernul, tot Bucureștiul, toată apa denotă suma părților din care
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
tip de nominal se află pe poziția a doua. Atunci când cuantificatorul partitiv se combină cu nominale care nu au în sine o referință cumulativă (de exemplu, substantivele numărabile la singular 65), ele schimbă tipul de referință a nominalului: aceasta devine cumulativă, obținută prin suma părților minimale din denotația substantivului. Sintagmele partitive tot scaunul, tot guvernul, tot Bucureștiul, toată apa denotă suma părților din care sunt alcătuite scaunul, guvernul, Bucureștiul, respectiv apa. Dintre aceste patru entități, doar entitatea colectivă guvern are unități
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
nu o să găsiți un medic veterinar care să aibă "cazierul" curat. (http://chow.ro/forums/) Trebuie să facem distincția între două tipuri semantice de oricare: unul inclusiv și celălalt exclusiv. Când este utilizat oricare inclusiv, predicatul se aplică în mod cumulativ tuturor entităților denotate de sintagma partitivă, ca în exemplele de mai sus. Acest tip semantic permite acordul la plural. Propozițiile din (50) sunt sinonime cu propozițiile cu cuantificatorul universal tot din (51): (51) a. Toți au responsabilități diferite. (cf. Oricare
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ci, unele structuri cu dar; probabil și structurile cu nu numai..., ci și... (vezi infra, 2.4.): (13) A venit nu Ion, ci Gheorghe. < A venit nu Ion, ci Gheorghe a venit. - în favoarea interpretării propoziționale pledează și exemplele cu acord cumulativ 97: (14) a. Au furat Ion vinul și Dan țuica. În (14), Ion vinul și Dan țuica nu formează o sintagmă coordonată, un constituent. Verbul se distribuie fiecărui conjunct, în interiorul căruia nominalul subiect este la singular (Ion, Dan). Acordul se
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
denumind materia (masivele) sau calitatea (abstractele). Ele se caracterizează prin divizibilitate, omogenitate, cumulativitate (dacă adăugăm o cantitate de lapte la altă cantitate de lapte, ceea ce rezultă este tot lapte), spre deosebire de substantivele numărabile. Cu alte cuvinte, aceste substantive au o referință cumulativă (Quine, apud Dogaru 2007: 26). Nearticulate, ele denumesc o proprietate. Coordonarea a două substantive care denumesc materia, neavând plural, nu declanșează acordul la plural. Sintagma coordonată reunește două proprietăți, enunțul (29) având sensul: (30) " Proprietatea de a fi lapte și
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
aceluiași întreg, ci proprietăți distincte. Mai simplu spus, dacă adăugăm lapte la unt, nu obținem o cantitate mai mare de lapte sau o cantitate mai mare de unt, ci două entități având caracteristici distincte, fiecare dintre ele fiind divizibilă, non-numărabilă, cumulativă etc., dar distincte când sunt luate laolaltă. În frigider sunt două materii diferite, nu una singură, ceea ce ar justifica acordul la plural. Putem admite că substantivele fără determinanți (GN) sunt predicate, spre deosebire de cele cu determinanți (GDet), care sunt argumente; proiecțiile
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
trăsăturile interpretabile asociate nominalelor. De vreme ce nominalele [-Animat] nu au trăsături de gen interpretabile, acest centru INDEX nu poate fi folosit pentru acord. Prin urmare, se folosește o formă nemarcată (engl. default). 2.2. Alte tipuri de coordonare copulativă Coordonarea copulativă (cumulativă sau aditivă) se poate realiza și prin alte elemente decât conjuncția și: conjuncțiile și locuțiunile ca și, precum și, cât și, împreună cu, și cu, prepoziția cu sau elemente corelative: și... și..., nici... nici..., atât... cât și... În timp ce și este o conjuncție
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Ion, ca și Maria, nu a fost invitat la premieră. b. Numirea Noricăi Nicolai, ca și cea a lui Adrian Cioroianu, a fost respinsă de președinte. În structurile cu sintagmă coordonată, sensul comparativ se păstrează, dar este dublat de unul cumulativ. Elementul coordonator ca și realizează o cumulare a elementelor seriei, dar stabilește și o relație comparativă între ele. Diferența dintre structurile cu subiect multiplu și cele cu adjunct circumstanțial comparativ este reliefată de acord: la singular în enunțurile cu adjunct
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
pot fi folosite cu predicate colective și reciproce și nu pot avea o lectură monoreferențială. 2.2.4. Elemente corelative copulative (și... și..., nici... nici..., atât... cât și...) Și N1, și N2 Structura și N1, și N2 este de tip cumulativ, aditiv, copulativ. Coordonarea termenilor se realizează prin adverbele corelative și..., și... Acordul se face la plural: (104) Și Ion, și Gheorghe au plecat la mare. Pentru analiza ca adverbe a elementelor și..., și... există argumentul că înaintea celui de-al
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
mare. Structurile cu și corelativ pot avea mai mulți termeni (sunt multiple, nu binare): (106) Și Ion, și Gheorghe, și Maria au plecat la mare. Nici N1... nici N2 Structura copulativă nici N1, nici N2 poate fi considerată de tip cumulativ, aditiv, deoarece cumulează termenii unei excluderi: (107) Nici Ion, nici Maria nu au fost primiți în audiență. În unele gramatici românești se recomandă sau se dă ca regulă acordul la singular. În GA2 (II: 107) acordul la singular este indicat
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
indică acordul la singular ca o excepție de la regula acordului la plural când subiectul este multiplu. Avram (2001: 340) arată că acordul la singular este "după înțeles", iar cel la plural este formal. De vreme ce sensul corelativelor nici... nici... este unul cumulativ, acordul la singular nu se justifică nici din punct de vedere semantic, nu doar formal. Termenii coordonați nu se exclud unul pe altul, așa cum se exclud termenii unei disjuncții exclusive (A sau B; fie A, fie B), ci sunt excluși
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ar fi trebuit să stea aici, ci la sfârșitul frazei. b. *Nici punctul și nici virgula nu ar fi trebuit să stea aici, ci la sfârșitul frazei. Atât N1, cât și N2 Atât..., cât și... este o grupare corelativă copulativă, cumulativă, binară. Ea impune predicatului acordul la plural, iar regulile compunerii trăsăturilor de gen, număr și persoană sunt aceleași ca la coordonarea copulativă prin și: (113) a. Atât Ion, cât și Maria au fost primiți în audiență. b. *Atât Ion, cât
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
are și un sens adversativ; pe lângă sensul de cumul, există o negare a unei restricții, exprimată de numai (cf. GALR, I: 634). Pentru încadrarea la coordonarea copulativă se pot aduce următoarele argumente: (i) sensul global, general, al structurii este unul cumulativ (sensul adversativ fiind secundar). Ambii termeni participă la evenimentul denotat de verb, în egală măsură; (ii) spre deosebire de conjuncțiile adversative ci și dar, această grupare admite coordonarea în GN: (127) a. Nu numai Ion, ci / dar și Vasile a venit. b
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
dar Vasile a venit. Acest argument este discutabil, întrucât structurile pot fi analizate ca eliptice, bipropoziționale, la fel ca structurile cu ci (structura Nu Ion, ci Vasile a venit este eliptică de predicat în prima parte, deci bipropozițională). În ciuda sensului cumulativ, acordul cel mai frecvent este cu cel mai apropiat conjunct: (128) Nu numai Steaua, ci și Rapid a pierdut pe "mâna" lui Bunică. (www.suceavasport.ro) Acordul la singular este singura posibilitate menționată de Gruiță (1981: 96) și în GALR
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]