6,583 matches
-
speriată, amintindu-și repede de problemele pe care ni le făcuse -Am să-ți scriu să vii la noi în vacanță! mi-a spus Matei. -Nu am scris nicio scrisoare până acum, i-am răspuns emoționată mai ales de privirea curioasă a Cameluței. Când ne-am ridicat să intrăm în sală, pentru că începeau premierile, aceasta mi-a șoptit: -Matei te iubește! Am roșit de plăcere și spre mirarea ei, de data aceasta i-am răspuns: -Cred că și eu! În ziua
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
zi când una dintre întâmplările povestite a concis cu una dintre “Poveștile lui Păcală” pe care mama Cameluiței i-o citise cu o seară înainte. -Esti o mincinoasă cu Matei al tău! mi-a spus Cameluța supărată. Nuța ne privea curioasă, pentru că ei nu-i citea nimeni și în afară de poveștile pe care le auzea de la mine, nu știa nimic. -Ai dreptate, i-am spus cu jumătate de gură. Din ziua aceea am fost pedepsită de ele. Trebuia să le citesc câte
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
Dar o pietricică-n cale Mă cam șicană un pic. Au genunchiul, cotul au! Nu e mare tragedie! Asta e fir-ar să fie Viața de vitezoman. Fănuș De sub deal un fir de apă Curge pe vale, curată. Mona fire curioasă Vrea izvorul să-i găsească. Să va spun drept nici nu-i greu Fiindcă ieri l-am găsit eu. Fără lanț și fără ciuturi Beau din el păsări și fluturi. Apa limpede și rece, Pentru lumea care trece, Din pumnul
VREAU ŞI EU O BICICLETĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357268_a_358597]
-
se aude surd, fundalul vieții noastre. “Madame, ești acasă?” mă interogheză grăbit Alin, la telefon. “Da, sunt!” “Vin de la gară direct la tine, ok?” “Ok!” îi răspund. Alin e un student la arhitectură, foarte talentat, cu care am “o înțelegere...curioasă”. Eu îi țin mâncarea ce și-o aduce de la Severin, de la părinți, la mine, la frigider/congelator, el îmi bate covoarele de sărbători sau „când mă taie pe mine de-o curățenie generală”. Altfel, într-o săptămână, ar rămâne fără
O “FAMILIE” MODERNĂ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357301_a_358630]
-
în serie. Inventatorul Justin Capră a primit pe data de 20 mai 2008 Premiul Dan Voiculescu, în valoare de 300.000 RON. Probabil că dacă ar fi emigrat, invențiile lui ar fi fost mult mai bine puse în valoare. Sunt curioasă cât va mai dura până când vor începe americanii, germanii sau japonezii să fabrice mașinile inventatorului român sub propriul nume și patent. În anul 1924, la Sorbona, Ștefania Mărăcineanu și-a susținut teza de doctorat cu o temă inedită “Radioacativitatea artificială
DE LA CINE AU FURAT IDEILE MARII INVENTATORI AI LUMII? de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 305 din 01 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357321_a_358650]
-
lucrul cum trebuie. Deși am absolvit Universitatea din București, Facultatea de Științele Educației, acum 4 ani, aș putea spune, cu mâna pe inimă, că adevăratele examene au început abia când am ajuns în clasă, poate la fel de timidă ca și ei, curioasă să le descopăr reacțiile, gesturile, privirile, zâmbetele. Am intrat în sistemul de învățământ cu o mare bucurie, motivată de ideea că voi fi utilă, că voi fi mereu înconjurată de cea mai frumoasă vârstă a vieții: Copilăria! Încerc, de fiecare
LUMEA COPILĂRIEI, PROFUND MARCATĂ DE LUMEA ADULŢILOR de MIHAI MARIN în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357357_a_358686]
-
în dezvoltare, în devenire. Noi, cadrele didactice, puteam descoperi toate aceste frumuseți, prin strădania noastră de a ne mobiliza, de a-i înțelege și a le dezlega tainele vieții, ale școlii, porțile către bucurie și succes. Am constatat un lucru curios: fiind la mare depărtare, oamenii se înțeleg, de cele mai multe ori, mult mai bine decât atunci când se află mai aproape. Se spune că distanța apropie oamenii. Ce crudă ironie! Mă gândesc la faptul că oamenii care se află fizic foarte aproape
LUMEA COPILĂRIEI, PROFUND MARCATĂ DE LUMEA ADULŢILOR de MIHAI MARIN în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357357_a_358686]
-
Descartes, această conștiință individuală nu e moarte, dar e ucigătoare. Și dacă e ucigătoare, decide singur să schimbe sensul evoluției pe “scara creaturală”. Pentru Descartes, conștiința individuală se naște doar între învingători ca să-i răzbune pe învinși. Și astfel, acest curios filozof francez, reușește să-și redescopere singurătatea și să decidă singur pentru următorii 400 de ani cine sunt învingătorii și cine învinșii, în toate războaiele care au urmat în Europei și în lumea întreagă. Descartes, însoțit de fantoma propriei lui
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
Nu aveam bani destui să mergem cu RATA. Am mers, am mers, am mers, trecând printr-un pâlc de pădure, am trecut prin Mădulari, Gușuieni, Sutești... Se făcuse aproape amiaza, și deodată am văzut ... minunea! - Ce minune?! săriră ceilalți copii, curioși. -De cum am trecut linia ferată pe la barieră, taicu a zis să mă încalț că nu e frumos să mergem pe șosea desculț. Așa că mi-am pus opincile în picioare legându-le zdravăn cu nojițele. De fapt, nu puteam să
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
orice pot muncii pentru a nu întinde mâna să cerșesc ajutor de la semeni. Că poet nu sunt un risipitor al închipuiri mele. Nu sunt un nabab și risipitor al lucrurilor mărunte. Știu Doamne că poezia a devenit o curiozitate fără curioși. Nu se mai citește, nici macar poeții între ei nu se mai citesc. Eu, Doamne, mă bucur că mă citesc soția și copii. Însă ea, Poezia, a rămas „doamna artelor”. Îți mulțumesc și pentru acest fapt. Romain Rolland afirmă: „Când ordinea
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A PATRA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357293_a_358622]
-
întuneric și de sunet, în funcție de aceste “ cuvinte de cod “ pe care le inregistraza instantaneu. Iar cand organismul noastru acumulează și înregistrează eroari de program genetic, el se îmbolnăvește, îmbătrânește, degenerează și moare. Există totuși în organismul nostru niște celule foarte curioase care comunică între ele printr-o rețea specială care nu este afectată de factorul timp sau distanță, iar acestea pot intra în rezonanță cu niste “Holograme energetice” , la care ne putem conecta fiecare dintre noi, acum. Bineînțeles, se pot conecta
VA DORESC CER INALT SI IDEALURI PE MASURA de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357366_a_358695]
-
mai mult ca orice, ne-a tulburat un fenomen, pe care nu putem să-l punem decât pe seama miracolelor. Lângă biserică era un dâmb cu o cruce mare albă în vârf. Andaluza, fiica mea, si Tibi, soțul ei, au urcat curioși pe dâmb. Nu mică le-a fost surpriza să găsească o grota în munte cu o împrejmuire cu gard, si o statuie a Fecioarei Maria, replică a celei aflate la Lourdes, Franța. Dealul oferea o frumoasă panoramă a complexului bisericesc
O LUME IVITA IN MIJLOCUL DESERTULUI de ELENA BUICĂ, TORONTO, CANADA în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357377_a_358706]
-
Acasa > Manuscris > Povestiri > ORAȘUL AMESTECAT Autor: Suzana Deac Publicat în: Ediția nr. 366 din 01 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Undeva pe pământ există un oraș, în care, casele sunt numite într-un fel curios. Pe o stradă se află casele culorilor: casa galbenă, casa gri, roșie, albastră, verde și alte culori, pe altă stradă locuințele timpurilor: ieri, azi, mâine, luni, marți, miercuri... pe strada următoare stau casele cifrelor: unu, doi, trei... iar mai încolo
ORAŞUL AMESTECAT de SUZANA DEAC în ediţia nr. 366 din 01 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357415_a_358744]
-
putere istorică de a asculta glasul pământului viu, al apei tremurânde, al păsării trecute de orizont, al ursului, care nu vrea să hiberneze singur... Era un dialog în desfășurare, o poezie în izbucnire... petalele se deschideau încet în buchetul mâinilor curioase, insistente, exploratoare... totul era o melodie sfioasă, un lung preludiu pentru anii care urmau, un documentar cinematografic despre ce poate urma, un lied cântat la pian, care se va spune cândva cu siguranță. Și-a modelat vocea să-și revină
GÂNDĂCEII MICI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357413_a_358742]
-
pe această planetă. Foarte interesantă, la George Roca, este mobilitatea cu care schimbă unghiurile de vedere, imaginația copilăroasă sau năstrușnică, și care îl duce drept la Adevăr, semn al unei inteligenței vii: „Individul uitându-se la mine cu o privire curioasă,/ îmi puse întrebarea:/ - De unde ești?/ - Din România, răspunsei eu cu o jumătate de voce./ - Rumeniaaa! pronunța el, corectându-mă./ - !?/ - Lăsa-mă sa ghicesc, spuse el.../ - !?/ - Aaa ... America de Sud! exclamă el mândru/ - Nu! Europa, replicai eu abia șoptit ... / - Europa? Europa! strigă luminându
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
replicai eu abia șoptit ... / - Europa? Europa! strigă luminându-se la față ... !?/ - Evrika! Rusia ... Cortina de Fier!// Intrigat, supărat, cu un oftat,/ încep sa-i zic și să-i explic:/ „Pe-un picior de plai,/ Pe-o gură de rai..."/ Omul curios, puțin mai serios, mă măsoară tot,/ uitându-se la mine ca la un animal ciudat:/ - Nastasi, Comaneci, Drachiula!/ - Da, da, da! spun eu ușurat,/ dar totuși foarte deprimat, / căci dezinteresat,/ omul mi-a întors dosul și a plecat ... // Cu unsprezece
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
la un pictor care lucra într-o piață, când mă plimbam cu Sabina pe la muzee. În acest timp Adriana așezase coletul pe măsuța din hol, încercând să-i distragă atenția logodnicului de la el, dar ți-ai găsit. - Și, nu ești curioasă să-l vezi? Dacă nu este cel pe care i l-ai comandat? - Ba, da, dar... credeam că-ți este foame și mă grăbeam să așez masa, că și mie îmi este foame. - Bine. Atunci cât rezolvi problema cinei, pot
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357762_a_359091]
-
strângere de mână rămâneți amici și colaboratori și pentru viitoarele lucrări daca va mai investi. - Bine ar fi. Cât zici să-i cer? - Asta tu știi. Eu pot să-ți spun doar cât i-aș cere eu. - Spune atunci. Sunt curioasă. Nu am mai avut o lucrare atât de mare. Radu îi indică o cifră cu vreo cinci zerouri. - Atât de mult? - Ce-i mult? - Așa mi se pare. Păi din banii aceștia mi-aș lua salariul vreo doi ani de
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357762_a_359091]
-
afară zece minute pe lună. Vă dați seama, erai cu totul suspendat de tot ce-i materie! În asemenea condiții, toți creștinii aceștia se rugau. Dar care era intensitatea rugăciunii, asta e greu de apreciat - ca să satisfacem noi acum lumea curioasă de astăzi. Vă mai spun încă o dată: eu recomand o stare de veselie care înseamnă rugăciune neîncetată. - În altă ordine de idei, Preacuvioase Părinte Duhovnic, de ce Sfânta Liturghie este considerată de către toți Părinții ca fiind cerul coborât pe pământ? - Sfânta
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/357704_a_359033]
-
Și eu sunt îndrăgostit de tine dar... - Dar..., nu poți continua relația decât dacă am face-o eventual ca și acum, discret prin atelierele tale. Asta vrei să-mi spui? De fapt cine ești tu Giacomo? Sunt femeie și sunt curioasă. Vreau să știu câte ceva despre cel care mi-a făcut plăcerea de a-l avea partener, pentru câteva clipe de extaz. Marți părăsesc Torino și aș dori să pot lua cu mine minimum de informații despre tine. În afară de faptul că
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357797_a_359126]
-
frunzele de porumb ori floarea soarelui care-i atingeau brațele cu frunzele lor mari. Odată intrat în curte, s-a dus sub șopron să caute toporișca. Câteva păsări au venit de-ndată aproape de el, privind cu lăcomia lor nevinovată și curioasă verdeața din mâinile băiatului. Încă nervos, le-a alungat cu înjurături și cu surcelele din jurul butucului pe care se spărgeau lemnele, fără să-i pese că le poate lovi și răni. - Da’ ce-ai, maică? Lasă-le naiba de păsări
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
Ar fi vrut să treacă în camera în care bărbații nu terminaseră de vorbit și din care uneori se auzeau cuvinte răzlețe, tot mai greu de înțeles din cauza împleticirii limbilor, mai cu seamă a șefului de post. Era prea puțin curioasă din fire, dar o interesa dacă poate el aranja în mod sigur amânarea executării serviciului militar pentru Gabriel. Știa că toți flăcăii au obligația asta și era de acord că „armata îi face bărbați”, așa cum l-a cunoscut pe Vasile
EPISODUL 9, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357748_a_359077]
-
De fapt suma din plic era simbolică dar tot avea medicul dreptate. Își poate cumpăra o pâine caldă și puțin unt că parcă dorea din inimă o felie de pâine cu unt ca în copilăria revenită în minte printr-o curioasă asociație de idei. Mai știi, o fi într-adevăr foamea pe care nu o mai simțise de mulți ani deși nu se prea scula de la masă cu burta plină. Resemnat pacientul pleacă spre sala de așteptare iar doctorul a făcut
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
i-a acordat o scurtă privire când cobora din mașina abia șifonată și nimic nu i-a atras atenția. Și vinovații au în fond dreptul la sănătate. Erau așteptate celelalte ambulanțe când un zgomot de sirene mai deosebite a îndepărtat curioșii adunați. În plină zi tot se vedeau sclipirile albastre ale grupului de mașini care se apropia vertiginos. Din prima, oprită lângă fiarele contorsionate, sare un om vânjos dar puțin straniu. Parcă înghițise un băț și părea un general în fața armatei
UN ACCIDENT ACCIDENTAL de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357765_a_359094]
-
a urmărilor ei. Să săruți o fată, al dracului păcat!!! De neiertat! Și nici o spovedanie, nici”cădelnițat de popă”nu-l poate dezlega. Frumoase versuri! Luna personificată vine când nu vrei și pleacă tot așa; un pic rea, mai degrabă curioasă, șireată, ” Vine, pleacă;” ne luminează răsfoind timpul, dar ”se coboară, iarba-mi calcă”. Asta-mi place. O și văd călcând pe vârfuri, să nu-și ude tălpile cu rouă pământeană. E ,,Luceferița”întruchipată. Și... Luna își pune mâna streașină la
RECENZIE VOLUMULUI DE POEZII ,ARC DE CURCUBEU”- AUTOR VASILE POPOVICI, REALIZATĂ DE PROF. MARIA VASILIU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357927_a_359256]