2,824 matches
-
și, dându-și prima seama despre ce era vorba, își plesni palmele. Aglaia dădu iute fuga la el, apucă să-l prindă în brațe și cu groază, cu chipul deformat de durere, auzi țipătul sălbatic al „duhului care l-a cutremurat și l-a doborât“ pe cel nenorocit. Bolnavul zăcea pe covor. Cineva apucase să-i pună o pernă sub cap. Nimeni nu se așteptase la așa ceva. Peste un sfert de oră, prințul N., Evgheni Pavlovici și bătrânelul încercară să reînvioreze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
văzu la prohodul recent, apoi în parc, apoi chiar în coridorul de aici, când se ascunsese în ungherul acela și-l aștepta cu cuțitul în mână. Își aminti acum de ochii lui, de ochii care priveau atunci din întuneric. Se cutremură: ideea care-i dădea de mult târcoale de-abia acum prinse contur în mintea lui. Ea consta în parte din faptul că, dacă Rogojin se află la Petersburg, deși s-a ascuns câtva timp, va sfârși neapărat prin a veni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
imobil. Prințul se uita și simțea că, pe măsură ce privește, în cameră se face și mai tăcere, ca într-un mormânt. Deodată începu să bâzâie o muscă, zbură pe deasupra patului și se potoli, așezându-se pe tăblia de la căpătâi. Prințul se cutremură. — Hai să ieșim de-aici, îi spuse Rogojin, trăgându-l de mână. Ieșiră, se așezară din nou pe aceleași scaune, față în față. Prințul tremura din ce în ce mai tare și nu-și cobora privirea întrebătoare de pe chipul lui Rogojin. — Bag seamă, Lev
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
fruntea civilizației, păstrează și astăzi vechile sale forme istorice, pururea reîmprospătate de spiritul {EminescuOpXII 160} modern, de munca modernă. De aceea o și vedem rămâind ca granitul, măreață și sigură în valurile adîncelor mișcări sociale de cari statele continentale se cutremură. Un stat mare și puternic ca Rusia, dar absolutist, se cutremură din temelii de o mișcare socială, tot astfel Germania, tot astfel republicana și egalitara Franță. Ba chiar membrii internaționalei de la noi, ajunși aci miniștri și membri la Curtea de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de spiritul {EminescuOpXII 160} modern, de munca modernă. De aceea o și vedem rămâind ca granitul, măreață și sigură în valurile adîncelor mișcări sociale de cari statele continentale se cutremură. Un stat mare și puternic ca Rusia, dar absolutist, se cutremură din temelii de o mișcare socială, tot astfel Germania, tot astfel republicana și egalitara Franță. Ba chiar membrii internaționalei de la noi, ajunși aci miniștri și membri la Curtea de Casație, sunt siliți a vota o lege în contra străinilor socialiști de vreme ce
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și fără a blesa monarhia austriacă! D-nii Ion Brătianu și Boerescu a da {EminescuOpXII 161} modern, de munca modernă. De aceea o și vedem rămâind ca granitul, măreață și sigură în valurile adîncelor mișcări sociale de cari statele continentale se cutremură. Un stat mare și puternic ca Rusia, dar absolutist, se cutremură din temelii de o mișcare socială, tot astfel Germania, tot astfel republicana și egalitara Franță. Ba chiar membrii internaționalei de la noi, ajunși aci miniștri și membri la Curtea de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a da {EminescuOpXII 161} modern, de munca modernă. De aceea o și vedem rămâind ca granitul, măreață și sigură în valurile adîncelor mișcări sociale de cari statele continentale se cutremură. Un stat mare și puternic ca Rusia, dar absolutist, se cutremură din temelii de o mișcare socială, tot astfel Germania, tot astfel republicana și egalitara Franță. Ba chiar membrii internaționalei de la noi, ajunși aci miniștri și membri la Curtea de Casație, sunt siliți a vota o lege în contra străinilor socialiști de vreme ce
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cosmopolite ale membrilor societăților internaționale. Această teorie a produs, ca orice adevăr, o impresie penibilă asupra celor ce cred a avea cuvinte să se simtă atinși de ea; le-a produs un fel de spaimă de ei înșii, precum se cutremură eroii lui Eschil când simt neînduplecarea fatalității; le-a produs poate salutara îndoială daca în adevăr ar fi ei aceia cărora li se cuvine misiunea naturală și înnăscută de-a reprezenta un popor din care, în definitiv, nu fac parte
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de rele, traiul cu Îngerii. Semănați mult În trupul meu, ca să secer de mai multe ori pe atâta !ă”161. Continuând, mucenicul adaugă : „«Cum voi tăgădui, dar, pe Dumnezeu meu, Căruia m‑am Închinat din copilăria mea ? Nu se va cutremura oare cerul de sus ? Nu se vor Întuneca oare din pricina mea stelele ? Mă va mai ține, oare, pământul ? Nu vă amăgiți ! Dumnezeu nu se lasă batjocorit ! (Galateni 6, 7). După gura noastră ne judecă Dumnezeu (Luca 19, 22) ; din cuvintele
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de distanța existentă între cei doi fotoni ! Acest experiment a demonstrat clar existența unei comunicații non locale existente între cele două particule - cum altfel ar fi “știut” cel de-al doilea foton starea exactă a geamănului său ? Această descoperire a cutremurat din temelii comunitatea științifică internațională. Fizicianul David Bohm (19171992Ă avea să vină cu o explicație complet diferită - ceea ce percepem noi ca fiind doi fotoni este doar o iluzie - în realitate ei alcătuind o singură entitate la un anumit nivel fizic
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
superstiției din gândirea omenirii; au curățat adevărul de rugină; au înaripat geniile viitorului, în căutarea tainelor firii. Nimeni nu a bănuit la început întreaga putere a ideii cuprinse în "De revolutionibus", nici chiar părintele Nicolau, care desigur, s-ar fi cutremurat dacă ar fi înțeles ultimele consecințe ale celor scrise de el. Chiar dacă nu se știe în ce măsură a fost Copernic astrolog, este sigur că a cunoscut îndeaproape arta sublimă. Acesta este unul dintre marile paradoxuri ale istoriei. Astrologia nu a fost
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
cel care explică numele personajului biblic Isus Cristos (Crist), apelând la tabloul lui Andrea Mantegna: Crist I. Ce lungă poveste a fost și asta!... Ce ecouri adânci, grandioase a dat legenda în vastele încăperi ale sufletului de artist. Mă gândesc cutremurat la tabloul lui Mantegna de la Brera (Milano), înfățișându-l pe Crist pe patul mortuar, vegheat de femeile sfinte, ale căror chipuri, tăiate în piatră, apa în stânga. Trupul neînsuflețit e așezat în latul tabloului și picioarele rănite apar în prim-plan
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
cu atenție, Ioana avu senzația că puținele ciori au început să zboare, că în urma lor sunt altele care vor acoperi cerul, vor umbri iarba maronie, apa verzuie a lacului, spațiul întins, sănătos sugerând liniștea și prosperitatea. "Eu oare aș striga?" Cutremurată de orbitele pustii ce o căutau peste tot ca un blestem, de noaptea ce curgea neîntrerupt din ele, Ioana se grăbi spre geam, dar jos, în curte, ca o pată neagră absurdă, M.N.S contempla clădirea [...]. Privi iarăși neliniștită în
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
pe semenul tău alături de tine, mereu prezent, și să nu te întrebi niciodată: Cine este omul aceasta?, ci să-ți spui: Nu este un străin. Este fratele meu. Este Biserica lui Hristos, ca și mine. Privește înapoi, prietene, și te cutremură! Privește înainte și te bucură!... Vino să construiești biserici alături de noi! Să reconstruim în suflet o Biserică a Enei, hristică și voievodală, vie și nemuritoare, până ce o vom vedea ridicată și aievea, pe locul ei - mărturie strașnică a credinței noastre
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
următoarele scenarii. Răspunde pe baza a ceea ce ai fi vrut să faci în realitate, nu cum crezi tu că trebuie să fie răspunsul. 1. Imaginează-ți că te afli la ora de curs și, dintr-o dată, pământul începe să se cutremure foarte puternic, cu un zgomot înspăimântător. Ce faci? a) Continui să stai liniștit în bancă și să citești lecția din manual, dând puțină atenție evenimentului, așteptând ca acesta să înceteze curând; b) Devii plin de grijă față de pericol urmărind învățătorul
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
fost lăsat să flămânzească câteva zile pentru a-l mânca pe Androcles. Ziua s-a apropiat, și lumea s-a adunat în jurul arenei. Când se auzi răcnetul leului nemâncat, se făcu o tăcere infiorăroare. Lumea aștepta cu sufletul la gură, cutremurată de ceea ce avea să vadă. Dar frica și întristarea poporului se prefăcu în câteva clipe, în uimire și mare bucurie, când văzu că leul înfometat, în loc să-l sfâșie pe sclav, se învârte pe lângă el, se culcă la picioarele lui ca
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
simțea parcă o răcoare în tot trupul, iar vâjâitul apei râului i se părea prea tare. Din îndepărtări se auzi tunetul întârziat al unei furtunii atunci i se păru că aude un glas. Era glasul conștiinței, glasul dreptății. Se sculă, cutremurându-se de o frică neînțeleasă, și porunci servitorilor s-o caute pe văduva cu cei cinci copii și s-o aducă înapoi de unde plecase. Dar ea, luându-și copiii, plecase în pădure și nu putea fi găsită nicăieri. A doua
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
cu lacrimi în ochi: „Sărmana Marta e bolnava” Adeseori Marta întreba pe mama ei: „Ce am eu, mamă dragă?” Și doamna care povestea, întreba pe cei din jur: Ce credeți că se va întâmpla cu fetița aceasta? Eu am tăcut, cutremurat de un fior de milă. Am simțit atunci că iubesc cu adâncă putere pe fetița aceea necunoscută mie. Când am plecat se înnoptase; cerul era plin de stele și eu simții nevoia, dintr-o dată, de o singurătate desăvârșită, ca pentru
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
cu glas de dojană: Tot asemenea faci și tu! Cum vrei să guste Dumnezeu din rugăciunea ta, dacă tu îi dai dintr-un vas atât de murdar?! Și tânărul se făcu nevăzut. Deșteptându-se din somn, omul acela se simți cutremurat în adâncul ființei lui și din clipa aceea a început să ducă o viață plăcută lui Dumnezeu și oamenilor. 104. Chiar dacă nu-L vedem, Dumnezeu există La o școală, un inspector ateu intră la ora de religie la clasa a
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
alte povestiri scrise de I. Al. Brătescu Voinești Citește cu atenție textul următor, pentru a rezolva corect exercițiile de mai jos: Și-a mers gândăcelul, a mers. Se uită în jos și-l prinse amețeala. Privi în sus și se cutremură. Nu făcuse nici un sfert din sfertul drumului. Puterile îi cam slăbiseră, dar nu se lăsă. Deasupra se vedea o frunzișoară lătăreață, ca o prispă. Acolo o să se odihnească. Porni voinicul iar la drum. Și umblă, și umblă, băiete; de-abia
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
lui Horea și Cloșca; simțiți în sânge clocotul de viață ardelenească a lui Avram Iancu și imnul de redeșteptare națională a lui Mureșan; Plecați urechea la brazda strămoșească și păstrați în cuget icoana gândurilor lui Lazăr, Șincai și Șaguna și cutremurați-vă de biruința măreață și veșnică a lui Mihai Viteazul. Ne-am născut aici, suntem cei dintâi așezați aici și vom pleca cei din urmă. Vom muri aici, frați ardeleni, fiindcă nu putem părăsi ceea ce nu se poate părăsi. Nici
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
ar fi avut avere nu și-ar fi sacrificat dragostea cea adevărată.Iubirea nu este înțeleasă doar ca o simplă funcție biologică căci, dincolo de brutala materialitate, evidentă prin caracterul ei plin de mister, Rebreanu o învăluie într-un nimb. “ Se cutremură parcă deșteptat dintr-un vis. Își aduse aminte cât i-a fost de dragă Florica și nu pricepea de ce vrea dânsa să se mărite cu altul, când el e aici și o iubește ca și atunci?”. Dragostea dintre Ion și
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
Warum?” „...weiss nicht”. Încet, rusul a trecut de cei pe care îi avea în grijă și s-a apropiat de cuplu. Ușor, un zâmbet i-a acoperit fața. El a bătut-o domol pe femeie pe spate. Ea s-a cutremurat. Neîncredere rigidă s-a răspândit pe fețele privitorilor, dar rusul a spus grijuliu: „Keine Angst. Keine Angst” („Nu vă fie frică. Nu vă fie frică”). Apoi a ridicat țeava mitralierei Thompson înspre prizonier, care s-a retras cu un pas
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
animale, păsări etc.) pot detecta sunete și mișcări ale scoarței terestre și chiar ale “măruntaielor” pământului care nu pot fi percepute de cea mai modernă aparatură seismologică, simțind și auzind un huruit subteran cu mult înainte ca pământul să se cutremure. înainte de anul 1835, înainte ca orașul chilian Talcuhuana să fie distrus de cutremur, cîinii fugiseră din zonă, iar când Riviera franceză a fost zguduită de un seism catastrofal, în 1837, toți caii din împrejurimi au refuzat să mănânce și încercau
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]
-
și vase de pe polițele de prin casele oamenilor. Spuneau oamenii bătrâni că n-au apucat cutremur așa de strașnic ca acela și huietul venea dinspre miază-noapte” (Letopisețul Țării Moldovei, Nicolae Costin). * 8 august 1861: “Să se știe când s-au cutremurat pământul, de au fost cutremur mare, cât n-au mai pomenit altădată nimenea, luni noaptea spre marți, la ceasurile 7 și un sfert, în Postul Sânteimării Mari, în zilele luminatului nostrum Io Șerban Voievod (Șerban Cantacuzino), august 8 din leat
Animalele prevestesc cutremurele! by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/825_a_1572]