2,987 matches
-
Rosetti a fost învelit în două exemplare din Românul, tipărite pe mătase albă și deasupra o cunună alcătuită din condeie de fier aurit. Apoi bulgării de pământ încep să cadă, huruind sinistru deasupra aceluia care - după cum a spus Bibicescu în cuvântarea sa: „Deși mort, va fi nemuritor“. La 13 mai vine știrea telegrafică care anunță moartea la Paris a marelui Victor Hugo. La Teatrul Național se face întâia încercare cu luminatul electric, dar încercarea nu izbutește. Teatrul rămâne, și mai departe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
au vorbit Petre Grădișteanu, Gheorghe Paladi și Ion Lahovary. A doua zi, în Gara de Nord, s-au petrecut scene neuitate de entuziasm; plecau surghiuniții, dar tot în seara aceea plecau și studenții universitari la Congresul studențesc din Brăila. S-au rostit cuvântări patriotice, tinerii s-au îmbrățișat. Ziarul Drepturile omului descrie astfel tot ce s-a petrecut: „Când clopotul sună pentru a treia oară, cei trei expulzați cari plecau: Secășanu, Ocășanu și Droc-Bănciulescu, erau trecuți din brațe în brațe, îmbrățișați, sărutați. Droc-Bănciulescu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Brătianu și doresc ca, după moarte, nici oasele mele să nu stea alături de ale lui“. Dar n-a trecut mult și Mihail Kogălniceanu și-a uitat jurământul. Împăcându-se cu Ion Brătianu, a rostit într-o zi la Cameră o cuvântare plăcută acestuia. Dar o voce din rândurile opoziției răsună: — Ce facem cu oasele? Se spunea că Kogălniceanu ar fi răspuns în surdină: — Oasele să le bagi... În timpul acesta, războiul sârbo-bulgar urmează și preocupă mult opinia publică generală și foarte mult
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
convoacă o întrunire în localul Societății studenților Unirea, instalată în palatul Băilor Eforiei. Un manifest este adresat cetățenilor. Întrunirea se deschide într-o atmosferă de mare agitație, atât în sală, cât și în stradă. Dumitru Brătianu, care prezidează, rostește o cuvântare fulgerătoare, apoi urmează Gheorghe Vernescu, Alexandru Lahovary și Petre Grădișteanu. Afară, lumea ocupa trotuarele și mijlocul stradei. Publicul, în număr mare, conduce pe Dumitru Brătianu acasă și-i cere să se pună în cap spre a merge la Cameră. Dar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Negruți și D.R. Rosetti (Max), revistă intitulată Zeflemelele. De la Cer cuvântul și Ai cuvântul, aceasta era întâia revistă ce se juca în București. Violențele din presă trec acum în Parlament. Nicolae Fleva este eroul opoziției la Cameră, toate interpelările și cuvântările lui provoacă furtuni spăimântătoare. Liberalii sunt furioși contra lui și-l acoperă de invective. Din cauza acestor violențe, un duel cu pistolul se face între Mihail Ferikide, ministru de Externe și Nicolae Fleva. Fleva este rănit la mâna dreaptă. Ferikide era
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Brătianu a răspuns amintind că prințul Dimitrie Ghica a voit să facă un guvern de conciliațiune, iar dânsul (Ion Brătianu) a voit să atragă pe liberalii disidenți în partid. Toate încercările și silințele au dat greș. Lascăr Catargiu rostește o cuvântare în care impută Regelui că n-a voit să satisfacă nici una din cererile opoziției. „Pe noi, spune Catargiu, ne-a trimis aci deznădejdea țării!“ Petre Carp a spus că prințul Dimitrie Ghica i s-a adresat ca să intre în minister
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
fi voit Berlinul. În ședința de la 16 martie s-au discutat evenimentele din ajun, și mai ales felul în care guvernul a făcut represiunea cu armata. Într-un discurs liniștit ca expresiune, dar agresiv în fond, Petre Carp a rostit cuvântarea unui om sigur că a doua zi va veni la putere. Recunoscând guvernelor dreptul de a reprima neorânduielile cu forța, a acuzat guvernul că la 14 și 15 martie armata a intervenit cu armele, fără să se fi făcut cele
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
martie armata a intervenit cu armele, fără să se fi făcut cele 3 somațiuni legale. Apoi a făcut un aspru rechizitoriu guvernului pentru toată politica sa și a sfârșit prevestind că ziua căderii regimului liberal este apropiată. În cursul acestei cuvântări, Carp a zis: „Îmi voi spune părerile, care sunt personale, fiindcă am rămas singur în această Cameră“. Atunci, Alexandru Marghiloman întrerupe: — Sunt și eu cu dumneata! Marghiloman știa că situația de a doua zi erea a lui Carp și-și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
fiindcă atât mulți din conservatorii bătrâni cât și toți liberalii disidenți din coaliție găseau acțiunea și tovărășia prințului prea compromițătoare. Prințul Nicolae Bibescu dimpotrivă erea liberal, iar în ședința de la 19 martie a făcut o profesie de credință foarte liberală. Cuvântarea sa a fost nepărtinitoare, a arătat că și guvernul și opoziția au săvârșit acte vinovate în zilele de 13, 14 și 15 martie, spune că focurile de armă pe care le-a auzit în curtea Mitropoliei în ziua de 15
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
reprimat gustând voluptatea acțiunii represive. În vara anului 1875, generalul Florescu, ministru de Război, plecând în concediu, a fost condus la gară de unii ofițeri și așteptat de alții spre a-l saluta. Cu acel prilej, generalul a rostit o cuvântare în care a spus celor de față că opoziția conspiră și pregătește o revoluție, că această opoziție e compusă din greci, cari vor să puie stăpânire pe țară. Apoi, adresându-se colonelului Badea Dan, care comanda pompierii, i-a spus
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
fel a apărut și în toate imaginile Vechiului Testament; așa se arată și în spiritul nou pe care ea l-a plăsmuit înainte de vreme, fapt pentru care, odată cu ea, se poate spune că încep «timpurile noi» (Gal 4,4). În cuvântarea sa expresivă, Sfântul Bernard (+1153) ne zugrăvește neamul omenesc, îngerii și pe Dumnezeu, stând în așteptare în fața Mariei și rugând-o respectuos să-și dea consimțământul. Este o ficțiune retorică, dacă vrem, dar care scoate în evidență măreția acelui moment
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Limbajul lor ne dă mărturie Cu toate acestea, limbajul și scrierile Apostolilor sunt imnul celei mai sigure credințe. Discursurile lui Petru adresate poporului din Ierusalim, discursul de apărare al lui Petru și Ioan în fața sinedriului, revendicările apologetice ale lui Ștefan, cuvântările publice ale Apostolului neamurilor în Areopagul din Atena și în sinagogile din Orient și din Occident, îndemnurile din Scrisoarea catolică a lui Iacob de a ne ruga fără încetare, admirația repetată a lui Paul pentru credința lui Abraham și apoi
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
să-l scoată din necazurile lui: «Mângâietori plictisitori sunteți cu toții» (Iov 16,2). «Nu-mi pasă de cuvintele voastre, continua el; o privire, un suspin către Dumnezeul meu, valorează foarte mult și-mi aduce mângâieri mult mai mari decât toate cuvântările și părerile voastre»”. 39. Este timpul luptei și nicidecum al unei simple apărări Nu trebuie să uităm că acțiunea Apostolilor avea caracterul cuceririi directe și, ca atare, disprețuind mișcările ocolitoare, prefera atacul frontal. Cât curaj la acei înflăcărați! Noi care
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
posesia curată a lui Dumnezeu». 43. Singurul timp furat este cel sustras rugăciunii Ar putea fi descrisă mai bine de atât acea viață interioară despre care ne vorbesc atât de mult maeștrii spiritului, și, care tocmai a fost exprimată în cuvântarea decisă a Apostolilor: Iar noi vom stărui în rugăciune»? Am putea fi preoți sau călugări fără să fi compromis și fără să fi trăit aceste adevăruri esențiale, care ni se prezintă atât de luminoase minții unui laic? Și - profesorul La
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
următorul proiect de lege: „Art. 1. Principatul României este înălțat la Regat și prințul Carol I de Hohenzollern ia titlul de Rege. Art. 2. Prințul moștenitor ia titlul de «Alteță regală», prinț moștenitor.“ C.A. Rosetti, președintele Camerei, rostește o cuvântare entuziastă și foarte aplaudată. Alexandru Lahovary, în numele partidului conservator, se asociază și declară că propunerea va fi votată în unanimitate. Apoi a vorbit Vasile Boerescu, ministrul de Externe, după care propunerea a fost votată cu unanimitate de 90 voturi. Taina
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
toarnă untdelemn peste foc. La Iași au vorbit: Nicu Ganea, membru din Comitetul statuii, Leon Negruți, primarul Iașilor, C.A. Rosetti, președintele Camerei, D. Sturdza, din partea Academiei, Nicolae Ionescu, care singur nu și citește discursul, B.P. Hasdeu, din partea tineretului oltenesc. Cuvântarea lui Leon Negruți a fost foarte apreciată; această cuvântare a început cu vorbele: „Mărirea de față salută mărirea trecută“. La banchet au vorbit mai mulți oratori, iar seria toasturilor a încheiat-o Petre Grădișteanu, care a spus că „bea pentru
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Ganea, membru din Comitetul statuii, Leon Negruți, primarul Iașilor, C.A. Rosetti, președintele Camerei, D. Sturdza, din partea Academiei, Nicolae Ionescu, care singur nu și citește discursul, B.P. Hasdeu, din partea tineretului oltenesc. Cuvântarea lui Leon Negruți a fost foarte apreciată; această cuvântare a început cu vorbele: „Mărirea de față salută mărirea trecută“. La banchet au vorbit mai mulți oratori, iar seria toasturilor a încheiat-o Petre Grădișteanu, care a spus că „bea pentru toți absenții, pentru Regina mai întâi, pentru președintele Consiliului
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Universitate, precum și un număr de studenți conservatori cari, agitând în contra profesorului Romniceanu, agitau împotriva guvernului Brătianu. Aceasta fiindcă d rul Romniceanu era deputat și corifeu liberal. întrunirile se țineau la sediul societății studențești Unirea, strada Colței no. 30; acolo rosteau cuvântări fulgerătoare studenții: Stăuceanu, Spiroiu, Inotescu, Bianu, Frunzescu, Ghica Simionescu, Costică Iliescu, Jano Iancovescu, Paul Scorțeanu, Gogu Florian, Costică Rădulescu, N. Maimarolu, autorul acestor rânduri etc. etc. Pe lângă studenții convinși și indignați erau și studenții agenți ai clubului conservator. Fiindcă trebuie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
a murit fără să ajungă doctor; Chiriac Ionescu, actualul chirurg, a fundat sanatoriul din strada Sft. Ionică. Popovici cred că a murit undeva prin Moldova. Bianu, fratele d-lui I. Bianu de la Academie, mai târziu doctor. Bianu era umoristul bandei. Cuvântările sale comice de la diferitele agape înveseleau și plăceau mult. Avea umorul fin, fără trivialitățile astăzi la modă. Nu știu pe unde se ascunde acum. Mai erau și alții mai tineri, precum Nae Bărdescu, Răuțoiu etc.; aceștia însă nu făceau parte
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Alexandru Laho vary, Gheorghe Meitani, Gheorghe Cantili, Nicolae Ionescu, D.A. Laurian, Constantin Boerescu, Ion Lahovary, Bordeanu, Al. Ciurcu, Frédéric Damé etc. etc. La sfârșitul banchetului au intrat în sală un mare număr de studenți, dintre care unul a rostit o cuvântare pentru presă, căruia i-a răspuns directorul României libere, D.A. Laurian, care a băut pentru studenți. Agitațiunea în țară crește și pentru un alt motiv. Camerele de revizuire votează instituirea unui Domeniu al Coroanei, care constituie un apanagiu Regelui. Opoziția
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
toate băncile pline. Discursul lu Tache Ionescu a fost pretențios și rece. A fost cel mai slab discurs din toată cariera sa politică, un discurs-program cu care pusese la cale, în mod sumar, toate cestiunile mari. După ce și-a sfârșit cuvântarea, Mihail Kogălniceanu a venit repede la tribuna presei - care în vechiul local al Camerei era la nivelul incintei. Kogălniceanu erea furios și, după obiceiul său, mustăcea enervat. — Ăsta nu a fost discurs demn de un tânăr. A fost un discurs
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
de mari și nenumărate manifestații publice: procesiuni la statuia lui Mihai Viteazul, ovații, discursuri. Lumea românească a cunoscut atunci cea mai mare întrecere oratorică. Sala Dacia de la București, în special, a fost tribuna de unde mari talente rosteau cele mai înflăcărate cuvîntări pentru cea mai pasionată cauză ce poate însufleți un neam: dorul întregirii lui. Citez cîteva nume care vor rămîne mari în istoria românească: Take Ionescu, Nicu Filipescu, N. Iorga, Barbu Delavrancea, Toma Stelian, Octavian Goga, N. Fleva, părintele Lucaci, toți
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
politicii pro-aliate. În anul 1915 eram student la București, înscris la Facultatea de Drept. În zilele din săptămînă frecventam conștiincios cursurile la facultate, iar duminicile mergeam adesea la întrunirile de la Sala Dacia, ca să ascult pe marii oratori ai timpului. După cuvîntări urma manifestația pe stradă. Miile de participanți se îndreptau spre palatul regal, prin strada Carol și apoi pe Calea Victoriei. Cînd coloana de manifestanți ajungea în fața Teatrului Național, era oprită de cordoanele de jandarmi și poliție. De pe balconul clubului conservator, care
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
să se îndrepte spre ieșire, strigînd că e o rușine a fi lăsat să vorbească un trădător. Marghiloman a știut să se folosească de acest incident pentru a-i răspunde că el n-a făcut trafic cu vagoane în timpul războiului. Cuvîntările de la tribuna Camerei nu erau deloc parlamentare și continuau să împiedice dezbaterile constructive. De pe banca ministerială, doctorul Aurel Vlad, ministru de finanțe, cerea desființarea Marelui Cartier General al armatei, iar doctorul Lupu, ministru de interne, ataca jandarmeria. Primul parlament al
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
El reprezenta întreaga provincie a Basarabiei în guvernul central și avea, deci, răspunderea pentru toate activitățile vieții locale. Mergeam cu el în diferitele colțuri ale județului, împreună cu toți parlamentarii, și organizam întruniri publice. Vorbeam fiecare despre problemele zilei și seria cuvîntărilor o termina el. Inculeț vorbea fără îngîmfare, fără perorație, fără atacuri violente. Știa să vorbească țăranilor pe înțelesul lor și ornamenta cuvîntarea, mai totdeauna, cu glume care plăceau și de care sătenii făceau mult haz. Pronunția lui de caldă limbă
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]