27,663 matches
-
nici senzațională. N-am să pomenesc despre pățaniile sau aventurile sau întîmplările vieții mele decît întrucît acestea au avut vreo legătură cu opera... Ei bine, Ion, își trage originea dintr-o scenă pe care am văzut-o acum vreo trei decenii. Era o zi de început de primăvară. Pămîntul jilav, lipicios. Ieșisem cu o pușcă la porumbei sălbatici. Hoinărind pe coastele dimprejurul satului, am zărit un țăran, îmbrăcat în straie de sărbătoare. El nu mă vedea... Deodată s-a aplecat și
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]
-
o formă de transcendență) vine din aceeași perspectivă a unui raționalism ce nu se îndură a-și recunoaște limitele. Sînt efectele unei dramatice inadecvări între mentalitatea d-sale abstractizantă, pozitivă, materialistă și obiectul asupra căruia s-a aplecat timp de decenii, cu o, să recunoaștem noi, strălucită osîrdie și cu rezultate demne de respect, însă nu mai puțin cu un gust de farsă, de fals, pe care și-l recunoaște d-sa: "Pînă în 1989, am circulat, ca să zic așa, foarte
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]
-
marele critic, scrie dl Marian Chirculescu un articol foarte util. * Revista 22 reia în numărul 44 de la începutul lui noiembrie un sugestiv text semnat în Journal of Democracy din 1999 de mai vechea noastră cunoștință G.M. Tamás, Europa de Est, după un deceniu. Înfrângerea victoriei și victoria unei înfrângeri, care se încheie așa: "Democrația liberală din Europa de Est este în suferință. Nu există nici o alternativă radicală la orizont [...] Într-un interviu acordat unui post de radio maghiar, am fost întrebat dacă eu, fost disident
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15756_a_17081]
-
un scriitor de primă mînă, autor a peste zece cărți, și totodată un excelent jurnalist (a fost redactor-șef al revistei "22", acum editează revista de analiză "Sfera Politicii"), are experiența directă a acțiunii politice, dobîndită în primii ani ai deceniului trecut, cînd a fost deopotrivă agitator de stradă și parlamentar. Dar nu-i lipsește nici capacitatea de abstractizare și conceptualizare - în această privință, este suficient să amintesc faptul că a obținut un doctorat în științe politice și că a susținut
Frica de normalitate by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Journalistic/15760_a_17085]
-
alte două anotologii: Tablou de familie și Ferestre '98. Tot după '90, mai ales Editura Paralela 45 a propus modelul antologiilor "recuperatoare". Și în acest caz, avem de-a face cu o ideologie, s-o numim "generaționistă". Constantă, în ultimul deceniu, a fost și credința că poți face un act de critică literară întocmindu-ți o listă de preferințe. De altfel, o ipoteză foarte valabilă. însă, după ce citești o astfel de "istorie literară", realizezi că lipsește esențialul - argumentul, justificarea alegerii. Pe
Cele mai frumoase poezii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15762_a_17087]
-
să spun prin asta că politica înaltă nu mai stîrnește interes, dar, prin comparație, e mai important ce pui azi în farfurie sau ce vei face la iarnă, decît cea mai tăioasă luptă parlamentară avînd alt subiect. E aproape un deceniu de cînd iarna a ajuns cea mai importantă forță de opoziție din România. Ea acumulează resentimente împotriva Puterii și tot ea verifică rezultatele politicilor economice din restul anului. În timpul iernii alegătorul își pune întrebarea dacă a votat cu cine trebuia
Interesul național și interesele zilnice by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15777_a_17102]
-
Virgil Mihaiu , cu invidiabilul său palmares extins peste trei decenii de existență, rămâne un reper cultural de talie internațională. Prima ediție a noului mileniu a fost realizată grație abilității manageriale a lui H.J.K. Schmidt. Acesta a reușit să obțină până și înaltul patronaj al guvernului Adrian Năstase, spre a promova
Festivalul de Jazz de la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/15774_a_17099]
-
ghitaristul american de blues Rennie Trossman, susținuți de profesioniști precum Vladimir Kulhanek/bas și Jan Knop/pian. Prin contrast, Harold Rubin Quartet din Israel preferă fluxul improvizatoric liber, preponderent atonal, coordonat de un venerabil om de cultură. La aproape șapte decenii de viață clarinetistul/ poetul/ arhitectul Rubin cooperează cu trei tinere talente ale scenei alternative din Tel Aviv: pianistul Daniel Sarid, contrabasistul Adam Scheflan și Haggai Freshtmann, un percuționist pe cât de ingenios, pe atât de cultivat. Cea mai reușită dintre cele
Festivalul de Jazz de la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/15774_a_17099]
-
de prețuit, care, chiar dacă admitem că pornește de la un sîmbure minim al realității, este mult exagerată, transformată într-un laitmotiv lamentuos-incriminator al personalității. Împrejurarea indiscutabil dureroasă că dl Marino a avut parte de o întrerupere a activității de aproximativ două decenii, că nu s-a bucurat nici ulterior de condiții foarte favorabile, pare a-i fi inspirat ideea, de alură transpersonală, a unei "desconsiderări" sau chiar absențe a "ideii literare" în cultura românească. D-sa se simte un singularizat, un mal-aimé
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
subit? Merită interes numai cei ce sînt de strictă "actualitate", vedetele de ultimă oră? Oare dl Marino nu meditează în orele d-sale mai puțin radioase că însăși opera pe care o săvîrșește s-ar putea vedea tratată peste două-trei decenii ca "depășită", emisă de un autor care "nimănui nu putea să îi placă"? În legătură cu Mircea Eliade, sînt așezate în prim plan cîteva aspecte jenante ("Am descoperit cu stupoare șapte articole de Eliade, printre care și faimosul text, care îi aparține
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
a literaturii noastre. în sfîrșit, G. Călinescu a fixat canonul - de la origini pînă în prezent - cu care au operat toți, scriitori, critici, profesori, de la al doilea război încoace, un fel de sinteză a maiorescianismului și lovinescianismului, în pofida colapsului realist-socialist din deceniul 6, a cenzurii și a ideologizării forțate. Ca și Maiorescu, și spre deosebire de Călinescu, E. Lovinescu nu și-a legat numele exclusiv de activitatea de critic literar. N-a făcut propriu vorbind politică, dar a avut o gîndire politică. A fost
Lecția lui Lovinescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15793_a_17118]
-
Aceea a sincronismului a făcut epocă. La fel ca și liberalismul politic, sincronismul literar lovinescian e departe de a-și fi pierdut actualitatea. Nici chiar epuizarea modernismului (pentru care autorul Istoriei literaturii române contemporane s-a bătut vreme de cîteva decenii), într-un moment în care postmodernismul vine cu perspective și soluții noi, nu înseamnă cu adevărat o despărțire de lovinescianism, căci evoluția cu pricina ne apare firească tocmai în virtutea tezei sincroniste. Oricît se va schimba literatura în anii ce vin
Lecția lui Lovinescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15793_a_17118]
-
vine cu ipoteza surprinzătoare că RAF, care își declara o ideologie antifascistă, a preluat moduri de gîndire și metode de tip nazist. Foarte interesantă este situarea acțiunilor lui Andreas Bauder și compania în contextul extrem de violent - în toată lumea - de la sfîrșitul deceniului 7: războiul din Vietnam, asasinarea lui Martin Luther King, atentatul contra lui Rudi Dutschke, împușcarea a sute de demonstranți în Mexico City, invadarea Cehoslovaciei de către trupele Pactului de la Varșovia, debutul conflictului din Irlanda, dictatura militară din Grecia ș.a. Un alt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15776_a_17101]
-
texte literare merită a fi consemnate în același număr din L.I. Unul are valoare de document și anume raportul pe care Isaiah Berlin (în toamna lui 1945, ca reprezentant oficial al Ministerului de Externe britanic, Berlin vizita Rusia după două decenii și jumătate de la emigrarea lui) l-a intitulat modest Artele în Rusia sub Stalin. Textul este una din cele mai temeinice analize pe care o cunosc a funcționării sistemului comunist în materie de cultură. Prima lui parte, generală, este perfect
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15776_a_17101]
-
existat el, altul, la fel de harnic, ar fi fost inventat de regimul instaurat în urma tancurilor rusești. Că, slavă domnului, nu de "harnici" duce lipsă țara asta levantin-leneșă. Și mai e ceva, încerc eu să dau consistență propriului demers persuasiv: după un deceniu de la înlăturarea (de iure) a dictaturii, începe să se cuibărească în noi un soi de amnezie periculoasă. Amețit de "hărmălaia publică" - vorba lui Pavese - uităm rădăcina răului. Uităm că dacă România se află acum în situația în care se află
"...M-am prefăcut că sînt prezent" by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/15795_a_17120]
-
acea dureroasă încercare se pare că nu a fost suficientă. În pragul vîrstei de patruzeci de ani, m-am pomenit azvîrlit din funcția de redactor ce-o îndeplineam la revista Familia, silit să părăsesc Oradea în care viețuisem aproape trei decenii, lipsit timp de șaisprezece ani de dreptul de-a mai avea un serviciu ori de-a mă stabili într-un centru cultural. Pedepsit astfel pentru un anume spirit de independență și consecvență, pentru că nu am acceptat a cînta în struna
Reflecțiile unui premiat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15798_a_17123]
-
rafturile bibliotecilor. Destule dintre operele sale mai vechi n-au fost niciodată retipărite. Puținele articole și studii care i s-au consacrat s-au mărginit să repete clișeele școlare de toți știute. A trebuit să treacă mai bine de un deceniu spre a se retrezi interesul noilor generații de critici pentru opera lui. încet, încet, un alt fel de a fi citit s-a impus, o dată cu destule remarcabile contribuții bio-bibliografice. Prima ediție critică, datorată lui Cornel Simionescu, a părut să facă
Sadoveanu, azi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15808_a_17133]
-
însă haotic, piratate deseori, nimănui cunoscută integral. Din nefericire, după 1989, ediția s-a oprit la volumul al optulea, nedepășind anul 1912, al nuvelei Bordeenii, din lipsă de fonduri și chiar de interes. Lipsa interesului e vădită, încă o dată, în deceniul al patrulea scurs de la moartea lui Sadoveanu. Considerat colaboraționist și reproșîndu-i-se pasivitatea cu care, aflat pentru o vreme în Consiliul de Stat al R.P.R. și în capul altor instituții comuniste, a primit abuzurile, crimele, chiar, ale regimului, mai mult, că
Sadoveanu, azi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15808_a_17133]
-
Z. Ornea Pînă în decembrie 1989, în deceniile șaptezeci și optzeci viețile noastre, grele, erau înseninate de emisiunile �Europei libere�, care ne mai răcoreau sufletele. Pentru noi, literații, și un public intelectual mai larg, emisiunile culturale ale doamnei Monica Lovinescu și ale d-lui Virgil Ierunca ne întrețineau
Memorii răscolitoare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16115_a_17440]
-
expresia unui bovarism: n-ar fi exclus ca Pompiliu Constantinescu să-și fi refuzat cu acel prilej, singura dată în întreaga lui viață, menirea de cronicar și să fi crezut că poate fi și altceva. Pompiliu Constantinescu a fost, două decenii, farul care a indicat țărmul tuturor navigatorilor pe apele literaturii. Nu mai mult, dar nici mai puțin decît atît. Relativa uitare de care are parte astăzi e nedreaptă. Nimeni din cei care vor să scrie despre autorii interbelici nu-l
Criticul fără însușiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16153_a_17478]
-
cărei rod e volumul intitulat Bacovia după Bacovia. E încă o dovadă a marii vitalități estetice, a actualității frapante de care se bucură această creație al cărui astru, spre mirarea, de pildă, a lui Mircea Eliade, a urcat în ultimele decenii alături de cele ale lui Arghezi, Blaga, Ion Barbu. Care să fie explicația fenomenului? Credem, spre deosebire de G. Călinescu, care punea accentul pe poza poetului, că e vorba tocmai de depășirea unor atitudini mecanice, ale unor stereotipii proprii simbolismului, de o evoluție
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]
-
cel mai cunoscut dintre toate) sau Walker in the City vor păli, cu timpul, în fața acestor jurnale care înregistrează, uneori cu o concizie dureroasă, frustrantă pentru cititor, cîteva dintre cele mai importante și mai interesante evenimente sau momente ale ultimelor decenii. Însă înregistrează și o dramă identitară (ce jurnal nu o face?), care la Kazin s-a consumat în contextul identității sale evreiști. Fiu de emigranți polonezi, Kazin era un bărbat foarte tînăr în preajma celui de-al doilea război mondial, cînd
Jurnalul unei singurătăți by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16150_a_17475]
-
realizat de mine. Fanstastică stabilitate... E o consecvență. În sală, mă întîlnesc cu melomani care ating acuși suta de ani. Sper să-i egalez. Mă rog, e aici și o servitute: sentimentul, jenant, că mă culturalizez cu obstinație... După atîtea decenii cred că ești deja cultivat... Mai e însă și altceva. Cu simțul muzical, cu urechea muzicală pe care le am aș fi putut face muzică. Asta voiam să spun, există și muza asta în tine. Cam multe muze în același
Val Gheorghiu : "Mă bucur de această flanare benevolă, în spirit, pe trotuar" by Liviu Antonesei () [Corola-journal/Journalistic/16101_a_17426]
-
căror fețe încă o obsedează, și o dorință aproape la fel de puternică, de a uita totul și a o lua de la capăt, femeia începe, poate paradoxal, să-și amintească, oferind astfel o cronică răscolitoare a nenorocirilor petrecute în primii anii ai deceniului 90 în Bosnia. Scena din spital deschide cel mai recent roman tradus în engleză al Slavenkăi Drakulic, o autoare deja notorie peste ocean. S. A Novel About the Balkans (S. Un roman despre Balcani) este o carte cutremurătoare prin forța
Războiul din Bosnia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16165_a_17490]
-
Grigurcu, Gabriela Adameșteanu, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, Eugen Uricaru, Ileana Mălăncioiu, Dorin Tudoran, Emil Hurezeanu, Vladimir Tismăneanu, Nicolae Prelipceanu, Liviu Antonesei, Toma Roman, Alina Mungiu-Pippidi, Horia-Roman Patapievici, Andrei Cornea, Vitalie Ciobanu, iată numai o parte dintre autorii care în ultimul deceniu au ridicat publicistica românească la nivelul celei dinaintea instaurării comunismului. Lor li se adaugă Mircea Mihăieș și Adrian Cioroianu, ale căror recente culegeri de articole fac obiectul cronicii de față. Cartea lui Mircea Mihăieș, Masca de fiere, cuprinde texte publicate
PUBLICISTICĂ DE CINCI STELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16171_a_17496]