4,493 matches
-
se preocupa de starea de sănătate a indivizilor și nu doar de capabilitatea acestora de a atinge o stare de sănătate bună dacă doresc acest lucru. La fel, din perspectiva acestei teorii, statul are obligația de a garanta o educație decentă tuturor și nu doar să creeze acele condiții care fac posibil pentru un individ să aleagă nivelul de educație pe care îl dorește. În spatele acestei propuneri de focusare a suficientismului pe funcționările efective și nu doar pe capabilitățile indivizilor se
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
inadecvat, susțin Powers și Faden, pentru a surprinde exigențele dreptății sociale în cazul copiilor. Pentru a avea șanse reale de a deveni adulți capabili să se bucure de autonomie, copiii trebuie să posede funcționări efective precum sănătatea, educația, mediul familial decent, etc. Altfel spus, cel puțin în cazul copiilor, dreptatea ne cere să fim preocupați nu atât de capabilitățile sau oportunitățile lor de alegere, ci de faptul că ei posedă în mod efectiv cele șase dimensiuni ale bunăstării menționate. Mai mult
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
este să arate că inclusiv libertarianismul implică, de fapt, existența unui drept individual la îngrijire medicală. Spre deosebire de ce cred egalitarienii, suficientiștii nu cred că acest drept este unul la acces egal la serviciile medicale, ci un drept la un "minim decent" sau "adecvat" de îngrijire medicală. Aceasta face ca, spre deosebire de egalitarianism, suficientismul să legitimeze în numele dreptății sistemul de sănătate mixt: atât public (a cărui misiune trebuie să fie garantarea minimului decent de servicii medicale pentru toți cetățenii), cât și privat (care
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
egal la serviciile medicale, ci un drept la un "minim decent" sau "adecvat" de îngrijire medicală. Aceasta face ca, spre deosebire de egalitarianism, suficientismul să legitimeze în numele dreptății sistemul de sănătate mixt: atât public (a cărui misiune trebuie să fie garantarea minimului decent de servicii medicale pentru toți cetățenii), cât și privat (care să ofere libertatea cumpărării unor servicii medicale neacoperite de sistemul public). În cele ce urmează, voi prezenta principalele tentative de a legitima această teză, așa cum au fost ele efectuate de
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
inacceptabil 22. Drept urmare, sarcina reală a celor preocupați de această problemă, credea Fried, este aceea de a determina, în funcție de cele mai stabile convingeri etice și cu grija de a nu afecta valori sau exigențe precum libertatea, varietatea și flexibilitatea, "minimul decent" de sănătate sau de servicii medicale la care trebuie să aibă acces chiar și cei mai defavorizați membri ai societății. Cei care trebuie să determine acest minim decent, sugerează Fried, nu sunt, însă, filosofii, ci oamenii politici. Procesul de definire
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
a nu afecta valori sau exigențe precum libertatea, varietatea și flexibilitatea, "minimul decent" de sănătate sau de servicii medicale la care trebuie să aibă acces chiar și cei mai defavorizați membri ai societății. Cei care trebuie să determine acest minim decent, sugerează Fried, nu sunt, însă, filosofii, ci oamenii politici. Procesul de definire a standardului minim de asistență medicală nu poate fi decât unul inerent politic, de vreme ce acest proces trebuie să țină seama de nivelul de bunăstare al fiecărei societăți (altfel
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
acest proces trebuie să țină seama de nivelul de bunăstare al fiecărei societăți (altfel spus, el trebuie să fie un minim pe care societatea, oricare ar fi aceasta, să-și poată permită să-l furnizeze tuturor). Drept urmare, noțiunea de "minim decent", crede Fried, nu poate fi decât una relativă, instabilă și schimbătoare. Cu toate acestea, limitele financiare nu sunt singurele de care politicienii trebuie să țină seama în deliberările și deciziile lor în această privință. Minimul decent de servicii medicale oferit
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Drept urmare, noțiunea de "minim decent", crede Fried, nu poate fi decât una relativă, instabilă și schimbătoare. Cu toate acestea, limitele financiare nu sunt singurele de care politicienii trebuie să țină seama în deliberările și deciziile lor în această privință. Minimul decent de servicii medicale oferit cetățenilor nu trebuie să fie numai unul fezabil și sustenabil economic, ci și unul acceptabil din punct de vedere moral și uman. În esență, pare să creadă Fried, el trebuie definit astfel încât să garanteze tuturor, pe cât
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
limitele stabilite de considerațiile cost-eficacitate"26. Contractualismul lui Gauthier are și o evidentă componentă utilitaristă. O astfel de componentă există și în argumentarea oferită de un alt suficientist în distribuția serviciilor medicale: Allan Gibbard. Gibbard a argumentat în favoarea unui minim decent universal de servicii medicale în numele unei versiuni ușor modificate a principiului Pareto. Conform acestui principiu simplu și necontroversat, dacă o politică nu are drept rezultat înrăutățirea situației nimănui și îmbunătățește situația unora mai mult decât orice altă politică alternativă, înseamnă
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
astfel încât să nu existe o politică de distribuție care să fie mai bună în sens paretian: o distribuție care să nu înrăutățească prospectele nimănui și care să îmbunătățească situația unora mai mult decât politica aleasă. Argumentul lui Gibbard în favoarea minimului decent este, în esență, acela că principiul Pareto ex-ante confirmă ideea conform căreia echitatea cere accesul universal la un "minim decent" de servicii medicale. Pe de o parte, argumentează Gibbard, principiul invalidează idealul accesului egal. Din perspectiva acestui principiu, echitatea cere
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
nu înrăutățească prospectele nimănui și care să îmbunătățească situația unora mai mult decât politica aleasă. Argumentul lui Gibbard în favoarea minimului decent este, în esență, acela că principiul Pareto ex-ante confirmă ideea conform căreia echitatea cere accesul universal la un "minim decent" de servicii medicale. Pe de o parte, argumentează Gibbard, principiul invalidează idealul accesului egal. Din perspectiva acestui principiu, echitatea cere o egalitate deplină de acces numai în anumite circumstanțe: mai precis, numai dacă, sub aranjamente economice echitabile, același pachet de
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
argumentat, mai întâi, că el are trei trăsături atractive fundamentale. Prima este aceea că suficiența poate fi înțeleasă într-un mod relativ, putând fi ajustată în funcție de ce aceasta își poate permite la un moment dat să ofere cetățenilor ca minim decent de servicii medicale. A doua este aceea că idealul suficientist evită excesele idealului accesului egal la serviciile medicale. A treia este aceea că limitează dreptul de acces la accesul la serviciile medicale fundamentale în asigurarea unei vieți umane tolerabile sau
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
de servicii medicale. A doua este aceea că idealul suficientist evită excesele idealului accesului egal la serviciile medicale. A treia este aceea că limitează dreptul de acces la accesul la serviciile medicale fundamentale în asigurarea unei vieți umane tolerabile sau decente, atrăgând astfel atenția asupra faptului că nevoile de îngrijiri medicale sunt heterogene și nu pot fi satisfăcute în totalitate, dată fiind cantitatea de resurse de care dispunem. Aceste trei trăsături atractive, recunoaște însă Buchanan, nu probează faptul că indivizii au
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
nevoile de îngrijiri medicale sunt heterogene și nu pot fi satisfăcute în totalitate, dată fiind cantitatea de resurse de care dispunem. Aceste trei trăsături atractive, recunoaște însă Buchanan, nu probează faptul că indivizii au, într-adevăr, dreptul la un minim decent de servicii medicale. Ceea ce susțin ele este doar o teză condițională mult mai slabă: și anume, aceea că, dacă există un drept la servicii medicale, atunci acesta este unul mult mai limitat decât dreptul de acces egal și unul al
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
acces egal și unul al cărui conținut depinde de resursele disponibile și de anumite criterii pe baza cărora serviciile medicale pot fi discriminate sau prioritizate în ordinea importanței lor. Pentru a demonstra legitimitatea ideii existenței unui drept la un minim decent de servicii medicale, Buchanan apelează, în consecință, la alte argumente. Aceste argumente, crede Buchanan, ar trebui să îl convingă până și pe libertarianul radical, care susține că nici măcar ideea existenței unui drept la un minim decent de servicii medicale nu
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
drept la un minim decent de servicii medicale, Buchanan apelează, în consecință, la alte argumente. Aceste argumente, crede Buchanan, ar trebui să îl convingă până și pe libertarianul radical, care susține că nici măcar ideea existenței unui drept la un minim decent de servicii medicale nu este una acceptabilă, de vreme ce și ea implică ideea unei îndreptățiri a indivizilor a cărei satisfacere trebuie garantată, dacă e necesar, chiar și în urma intervenției coercitive a statului. Un astfel de libertarian ar putea accepta, cel mult
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
este una acceptabilă, de vreme ce și ea implică ideea unei îndreptățiri a indivizilor a cărei satisfacere trebuie garantată, dacă e necesar, chiar și în urma intervenției coercitive a statului. Un astfel de libertarian ar putea accepta, cel mult, că furnizarea unui minim decent de servicii medicale, inclusiv celor care nu își permit să plătească pentru el este o exigență a carității sau benevolenței, nu și a dreptății. Spre deosebire, însă, de dreptate, caritatea sau benevolența, fiind opționale, nu legitimează utilizarea forței coercitive a
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
pentru el este o exigență a carității sau benevolenței, nu și a dreptății. Spre deosebire, însă, de dreptate, caritatea sau benevolența, fiind opționale, nu legitimează utilizarea forței coercitive a statului pentru a garanta accesul tuturor la (cel puțin) un minim decent de servicii medicale. Cum crede Buchanan că poate fi înfrântă rezistența unui astfel de libertarian față de ideea existenței unui drept minimal la îngrijire medicală? Printr-o strategie pluralistă de argumentare. Mai precis, prin combinarea forței de persuasiune a patru argumente
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
au suferit de pe urma poluării), fie ca modalitate de a-i compensa pe cei care au făcut sacrificii excepționale pentru societate (de pildă, soldații răniți în timpul serviciului militar sau în timpul unui război). Al doilea argument susține că dreptul la un minim decent este justificat moral de principiul prevenirii efectelor nocive. Acest principiu reprezintă o bază morală universal acceptată a serviciilor de sănătate publică. Altfel spus, aceste servicii sunt recunoscute ca legitime pentru că au o contribuție fundamentală în protejarea cetățenilor de anumite efecte
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
care au contribuit la reducerea ratelor morbidității și mortalității. Însă, observă Buchanan, o dată ce acceptăm cheltuirea unor resurse publice pentru măsuri de sănătate publică, trebuie să acceptăm și obligația morală (și constituțională) de a aloca resurse publice pentru furnizarea unui minim decent de servicii medicale, de vreme ce și acestea pot avea o contribuție esențială în protejarea cetățenilor de diverse efecte nocive ale traiului împreună în cadrul societății. Al treilea argument este acela că accesul la anumite tipuri de servicii medicale este justificat de considerații
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
observă Buchanan, toate aceste trei argumente legitimează accesul la serviciile de îngrijiri medicale pentru cele mai multe dintre grupurile sociale în numele cărora vorbesc cei care pledează în favoarea accesului universal la aceste servicii. Ele dovedesc, de asemenea, că dreptul legal la un minim decent poate fi justificat și în absența unui drept moral universal la îngrijirea medicală. Mai mult, evidențiază Buchanan, legitimitatea acestui drept legal poate fi întărită cu un al patrulea argument. Argumentul, care își propune să-i convingă inclusiv pe libertarieni să
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
unui drept moral universal la îngrijirea medicală. Mai mult, evidențiază Buchanan, legitimitatea acestui drept legal poate fi întărită cu un al patrulea argument. Argumentul, care își propune să-i convingă inclusiv pe libertarieni să accepte dreptul legal la un minim decent de îngrijire medicală, pornește de la un principiu acceptat de toți libertarienii rezonabili: principiul beneficienței. Ceea ce susține acest principiu este existența unei obligații morale fundamentale de caritate sau beneficiență față de cei aflați în nevoie. Într-o societate care are la dispoziție
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
medicale importante, în special cele care implică tehnologii destul de scumpe, nu pot fi furnizate decât prin contribuția unui număr mare de persoane. Singura modalitate cu adevărat eficace de a îndeplini obligația morală de a furniza celor în nevoie un minim decent de servicii medicale este, în consecință, aceea a executării acestei obligații de către stat, pe baza fondurilor adunate din contribuții obligatorii ale cetățenilor. Numai prin impunerea unor astfel de contribuții poate fi asigurată producerea unui minim decent de servicii medicale pentru
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
în nevoie un minim decent de servicii medicale este, în consecință, aceea a executării acestei obligații de către stat, pe baza fondurilor adunate din contribuții obligatorii ale cetățenilor. Numai prin impunerea unor astfel de contribuții poate fi asigurată producerea unui minim decent de servicii medicale pentru toți, țel al cărui îndeplinire cu succes necesită un nivel de investiții puțin probabil să fie furnizat în mod privat. De asemenea, numai prin impunerea unor astfel de contribuții, cetățenii primesc asigurarea că și ceilalți vor
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
furnizarea minimului de bază de servicii medicale și drept urmare că această contribuție a lor este una ce merită făcută, de vreme ce și ceilalți cetățeni fac la fel. Prin urmare, crede Buchanan, până și un libertarian ar trebui să accepte idealul minimului decent de servicii medicale, atâta vreme cât este sincer în susținerea principiului beneficienței și în dorința ca actele caritabile să fie eficace. Desigur, recunoaște Buchanan, niciun libertarian nu ar putea recunoaște existența unui drept moral la îngrijirile medicale, fie și în varianta suficientist-minimală
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]