15,207 matches
-
patrioții consecvenți și altul pentru patrioții conjuncturali. Dar cine mai poate interveni în textul frumosului poem electoral cu sigla hulubașului, a rândunicii, a cocoșelului?... Iată și un exemplu mai desfășurat. Maricica Petrovna Livițchi, doctor în drept și sociologie, membru corespondent..., delegat permanent..., fondator și președinte..., membru în consiliul prezidențial etc. - în total vreo zece titluri -, care mai este numită, cu o îngăduitoare ironie, și „mica Maica Teresa a Basarabiei”, este persoana cea mai competentă în gestionarea umilinței și sărăciei basarabenilor. Nimeni
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
art. 35, alin. b, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării asigură participarea tinerilor la îngrijirea mormintelor și operelor comemorative de război". În acest sens, vă rugăm să organizați împreună cu profesorii de istorie și cu elevii activități specifice [...]. Acolo unde există posibilitatea, delegații de elevi pot să participe la ceremoniile oficiale ale acestei zile, fără a perturba programul didactic. Profesorul de istorie sau șeful de catedră va trimite o scurtă informare [...] privind numărul de participanți, conținutul activității, îndrumători sau coordonatori". Observăm, din nou
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
pe care îl va executa în anul următor datorită uneltirilor sale cu goții chiar din închisoare, Constantin rămânea unicul împărat. În contextul cunoscutei și eficientei activități politico-religioase a lui Constantin se afirma și teoria eusebiană a unui basileus pământesc, ca delegat al lui Dumnezeu, care era un basileus ceresc. O atare ideologie imperială nu mai implica sublimarea monarhului, ci pe aceea a monarhiei în sine. Deși aici lipsește conținutul idei elenistice despre putere, totuși devine tot mai explicită transformarea conceptuală de la
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Înzestrării Armatei și Producției de Război). O atenție sporită se acorda: zonei petrolifere, transporturilor și porturilor de la Dunăre și Marea Neagră. Ca încadrare avea un efectiv de 10-12 ofițeri ingineri, proveniți din armată și 38 de funcționari civili. Se colabora cu „delegați de contrasabotaj” care nu erau angajați ai SSI-ului, ci ai întreprinderilor, și erau plătiți și pentru colaborarea informativă, însă numărul lor nu era cunoscut. Secția a VI-a Filaj și Cenzura Corespondenței a luat ființă prin Ordinul nr. 549
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
esență, fac subiectul dezvăluirilor din documentele din arhivele noastre și din cele stăine. Pentru moment, ne referim, în mod special, la contactele secrete vizând semnarea armistițiului României antonesciene cu reprezentanții Națiunilor Unite, angajate progresiv în 1943-1944 de trimișii Mareșalului cu delegații S.U.A., Marii Britanii și U.R.S.S., la Cairo, Lisabona, Berna, Madrid, Ankara și Stockholm. De la aceste negocieri nu au absentat, prin forța lucrurilor, reprezentanții declarați ori bănuiți ai grupărilor politice opoziționiste (în speță, P.N.Ț. și P.N.L.), participanți la complot. Prezența
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
pe un ton hotărât, în temeiul unor argumente și documente, multe considerate irefutabile: că Mareșalul Ion Antonescu și colaboratorul său principal, Mihai Antonescu, vicepreședintele cabinetului și ministrul Afacerilor Străine, ar fi respins - categoric și sistematic - orice dialog serios, constructiv, cu delegații Marilor Puteri ale Națiunilor Unite, în frunte cu SUA, URSS și Marea Britanie, de-a obține ieșirea țării din tabăra Axei, patronată de Germania, pe calea armistițiului. Nu au fost luate în considerație nici intensele negocieri de pace separată din 1942-1944
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Turcia media între noi și armatele anglo-americane beligerante? Am asentimentul Mareșalului, al Regelui și al șefilor tuturor partidelor de opoziție. Rog un răspuns în 24 de ore din partea guvernelor britanic și al Statelor Unite la următoarele probleme: a. Vom trimite un delegat român la Moscova pentru încheierea unui armistițiu; b. Vom intra în contact cu rușii și anglo-americanii, în același timp, pentru a fixa condițiile armistițiului; c. Vom discuta condițiile la Cairo cu Aliații; d. Președintele Consiliului României dorește să știe care
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
da seama ce înseamnă sugestia ca Turcia să medieze între români și “armatele anglo-americane beligerante”. Antonescu voia un răspuns în 24 de ore de la guvernele britanic și american, nemenționând însă guvernul sovietic, deși este gata în aparență să trimită un delegat român la Moscova pentru încheierea unui Armistițiu. Dacă noi și americanii răspundem în sensul că românii trebuie să trimită un delegat la Moscova pentru încheierea unui Armistițiu, românii ar putea crede că noi și americanii ne dezinteresăm de acea țară
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de ore de la guvernele britanic și american, nemenționând însă guvernul sovietic, deși este gata în aparență să trimită un delegat român la Moscova pentru încheierea unui Armistițiu. Dacă noi și americanii răspundem în sensul că românii trebuie să trimită un delegat la Moscova pentru încheierea unui Armistițiu, românii ar putea crede că noi și americanii ne dezinteresăm de acea țară și ar putea prefera să continue lupta decât să se predea rușilor. Dar, din cele trei alternative, cel mai bine ar
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ar putea crede că noi și americanii ne dezinteresăm de acea țară și ar putea prefera să continue lupta decât să se predea rușilor. Dar, din cele trei alternative, cel mai bine ar fi, evident, ca românii să trimită un delegat la Moscova, unde ambasadorii britanic și american să poată participa la negocieri. Am putea să-i anunțăm pe români că noi și americanii vom lua parte la negocieri. Proiecte de telegrame către Moscova și Washington. 23 august 1944”. Pe atunci
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Wilson a cerut, prin 2-3 mesaje, ca România să întoarcă imediat armele contra Germaniei. Cererii Generalului Wilson nu i s-a dat curs de Guvernul român. Lucrurile ajunseseră, deci, la un punct mort, căci s-a hotărât trimiterea unui nou delegat român la Cairo, în persoana Domnului Vișoianu (luna aprilie), pentru a seconda pe Domnul Știrbey. Între timp, însă, turcii au refuzat să intre în război și ideea operațiunilor în Balcani a fost părăsită. Este de remarcat - înainte de a continua - că
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
s-a constituit o Comisie Mixtă cu următoarea componență: general Arhip, subșef la Marele Stat Major, col. Aurel Runceanu, șeful Secției a II-a din Marele Stat Major, director F. I. Georgescu și mr. H. Giurescu, din SSI, colonel Băleanu, delegatul Direcției Generale a Poliției, mr. Diaconescu, delegații Inspectoratului General al Jandarmeriei și secretarul economic Răducanu, delegat al M.A.E. Comisia a constatat că în România, obținerea de informații era deosebit de ușoară deoarece „nația vorbește prea mult” și „nu știe
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
următoarea componență: general Arhip, subșef la Marele Stat Major, col. Aurel Runceanu, șeful Secției a II-a din Marele Stat Major, director F. I. Georgescu și mr. H. Giurescu, din SSI, colonel Băleanu, delegatul Direcției Generale a Poliției, mr. Diaconescu, delegații Inspectoratului General al Jandarmeriei și secretarul economic Răducanu, delegat al M.A.E. Comisia a constatat că în România, obținerea de informații era deosebit de ușoară deoarece „nația vorbește prea mult” și „nu știe să păstreze secretul”. La „flecărelile” obținute și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
col. Aurel Runceanu, șeful Secției a II-a din Marele Stat Major, director F. I. Georgescu și mr. H. Giurescu, din SSI, colonel Băleanu, delegatul Direcției Generale a Poliției, mr. Diaconescu, delegații Inspectoratului General al Jandarmeriei și secretarul economic Răducanu, delegat al M.A.E. Comisia a constatat că în România, obținerea de informații era deosebit de ușoară deoarece „nația vorbește prea mult” și „nu știe să păstreze secretul”. La „flecărelile” obținute și din „simpatie pentru beligeranți”, mulți comiteau „indiscreții nu cu
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și a Armatei 40 sovietice - n.n.) și Debreținul (unde s-a evidențiat Diviziei „Tudor Vladimirescu”, Divizia 3 Munte și Corpul 33 sovietic). La conferință, au participat din partea Frontului 2 Ucrainean, locotenent-colonelul Zlobin și căpitan Vasiliev ca translator, iar din partea română delegatul Serviciului de Informații al Ministerului de Război, locotenent-colonelul C. Rădulescu și delegatul Secției a II-a din Marele Stat Major și șef al Biroului 4, locotenent- colonelul Vasile Tonceanu. Așa cum rezultă din nota-raport nr. 627.555, din 27 octombrie 1944
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Diviziei „Tudor Vladimirescu”, Divizia 3 Munte și Corpul 33 sovietic). La conferință, au participat din partea Frontului 2 Ucrainean, locotenent-colonelul Zlobin și căpitan Vasiliev ca translator, iar din partea română delegatul Serviciului de Informații al Ministerului de Război, locotenent-colonelul C. Rădulescu și delegatul Secției a II-a din Marele Stat Major și șef al Biroului 4, locotenent- colonelul Vasile Tonceanu. Așa cum rezultă din nota-raport nr. 627.555, din 27 octombrie 1944, semnată de colonel Aurel Runceanu, șeful Secției a II-a din Marele
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
stabili în „detaliu” organizarea și nevoile Centrului. Între 30 și 31 octombrie 1944, a avut loc la Arad cea de-a doua întrunire, cu participarea unei delegații din partea Frontului 2 Ucrainean, compusă din lt. col. Zlobin, șeful delegației, lt.-col. Leonov, delegatul permanent în viitorul Centru mixt, și cpt. Vasiliev, translator, din partea Marelui Stat Major român și a Secției a II-a, lt. col. Vasile Tonceanu, șeful Biroului 4 din Secția II și șef al delegației, lt.-col. E. Căpușă, șeful Centrului „E
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Centru mixt, și cpt. Vasiliev, translator, din partea Marelui Stat Major român și a Secției a II-a, lt. col. Vasile Tonceanu, șeful Biroului 4 din Secția II și șef al delegației, lt.-col. E. Căpușă, șeful Centrului „E” Informații Arad, desemnat delegat permanent la Centrul Mixt, și mr. Aurel Marin, din partea Serviciului de Informații din cadrul Ministerului de Război, lt.-col. C. Rădulescu și lt.-col. Rusu, desemnat delegat permanent. Chiar din prima zi s-a făcut o „detaliere explicativă” a colaborării pentru
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și șef al delegației, lt.-col. E. Căpușă, șeful Centrului „E” Informații Arad, desemnat delegat permanent la Centrul Mixt, și mr. Aurel Marin, din partea Serviciului de Informații din cadrul Ministerului de Război, lt.-col. C. Rădulescu și lt.-col. Rusu, desemnat delegat permanent. Chiar din prima zi s-a făcut o „detaliere explicativă” a colaborării pentru obținerea „informațiilor de mare adâncime”, concomitent cu o „lămurire a delegaților”, care urmau să lucreze în respectivul centru, unde au fost precizate „modalitățile de lucru”. De
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de Informații din cadrul Ministerului de Război, lt.-col. C. Rădulescu și lt.-col. Rusu, desemnat delegat permanent. Chiar din prima zi s-a făcut o „detaliere explicativă” a colaborării pentru obținerea „informațiilor de mare adâncime”, concomitent cu o „lămurire a delegaților”, care urmau să lucreze în respectivul centru, unde au fost precizate „modalitățile de lucru”. De asemenea, s-a stabilit ca toți componenții Centrului să fie cantonați într-o clădire cu birouri separate și legături permanente, luându-se consensul sau „căderea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de lucru al agenților și echipelor, care urmau să acționeze pe teritoriul inamic, respectiv în Ungaria și Germania. Ședința din 31 octombrie 1944 a fost consacrată studierii regiunilor unde erau „necesare recunoașterile”. Delegația sovietică a propus o serie de misiuni. Delegatul Serviciului de Informații român a optat pentru o „ordine de urgență și de importanță”. Astfel, s-a căzut de acord ca prima urgență să fie la Budapesta care, având „intrările sale de la vest și ieșirile de la est”, putea constitui baza
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
milioane lei). Prin telegrama nr. 627.600 din 4 noiembrie 1944, s-a ordonat tuturor organelor informative și contrainformative ale Marelui Stat Major român să colaboreze cu „toată stăruința la operațiunea de recrutare a agenților” ce vor fi trimiși „cu delegat” la Arad. Locotenent-colonelul Eftimie Căpușă, care asigura și „permanența” Centrului „E” din „localul chesturii Poliției” arădene, a luat măsurile „imediate de executare” și de primire a celor nou sosiți. La 9 noiembrie 1944, erau emise Instrucțiunile speciale pentru funcționarea Centrului
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
pe tot parcursul pregătirii”. Schimbarea de ultimă oră, în condițiile în care partea română angajase o serie de cheltuieli, fonduri pentru hrană, cazare, pregătirea agenților etc., a fost justificată de către delegația sovietică, prin explicații mai mult sau mai puțin plauzibile. Delegatul sovietic declară că prioritare erau culegerile de informații la distanțe de 50-60 km și nu cele de la mari distanțe, în spatele frontului, solicitări ce au fost „remarcate” și de „comandanții de armate sovietici”. La aceste motivări conjuncturale, partea sovietică mai adăuga
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
românești. În condițiile apărute, părții române nu i-a mai rămas decât un singur lucru: să redacteze „un scurt raport” despre noua situație creată de aliații sovietici, urmat de un alt „raport de detaliu” ce trebuie „să fie înaintat” prin delegat la Secția a II-a Informații din Marele Stat Major și la Serviciul de Informații din Ministerul de Război”. Acest raport conținea, pe lângă altele, și cheltuielile necesare funcționării Centrului, care urmau să fie suportate de „cele două delegații” române (Secția
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
real, diferențiat aceștia. Căci apare și aici o nouă modalitate de tratare diferențiată a lor: implicarea în leadership după particularități, la nivelul clasei sau al rezolvării propriilor sarcini. După cum participarea poate fi realizată și la nivel de grup sau prin delegați, ca lideri informali, ceea ce este mai acceptat de către educator, într-o clasă numeroasă, dar și datorită rolului formativ-educativ al grupului. De fapt, educatorul va sesiza nuanțele practice aici: educații participă toți la activitate, receptează, sunt atenți, răspund, dar fiecare se
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]