3,128 matches
-
trecut ceva timp și deseori apăreau situații hilare. Ne încolonam militărește și fiecare dintre noi îi expuneam Maiei varianta auditivă personală, evident după atâtea insistențe și tatonări, reușind să ne înțelegem. Când am crescut, a fost cu mult mai ușor, deprinsesem arta comunicării cu Maia din mers, din relația bunicii cu adulții. Cu limba și comunicarea era o cu totul altă problemă și aceasta pentru că Maia vorbea o română arhaică, aș spune eu, ușor stricată și, de cele mai multe ori, trebuia să
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
devreme de acasă, de acolo din inima Bărăganului și Maia nu avusese timp să se ocupe de latura practică, estetică a educației sale. Prin căsătoria sa cu tata și alianța cu noua familie, mama se apropiase mult de bunica și deprinsese cu mare ușurință și drag orice tehnică manuală în arta cusutului, tricotului dar și secrete din bucătăria bunicii. Până și micile tabuuri deslușite doar de mixtura etniilor din fosta „Raia a Brăilei” au prins contur în capacitățile de asimilare a
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
în capacitățile de asimilare a tot ceea ce era nou pentru mama. Mă refer aici la descântecul de deochi, descântecul de „bube dulci”, toate ca rezultat direct a unui „mélange interetnic”, aș spune greco-turco-machedon. Singurul aspect pe care nu l-a deprins, înclin să cred că i-a fost și teamă oarecum, a fost „turnarea cositorului”, practică turcească de îndepărtare a fricii, a oricărui tip de frică. Bunica o făcea cu mare responsabilitate și doar atunci când situația cerea acest lucru în mod
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
mulți prieteni și relații statuate pe respect, indiferent de orientarea religioasă. Însăși cumnata bunicii, soția fratelui cel mare, unchiul Toma, care-l și botezase pe tata, era evreică, tanti Estella, o femeie absolut minunată. De la ea bunica și mama au deprins o parte din secretele bucătăriei evreiești. Ceea ce însă a durut-o în mod evident pe bunica și n-a putut disimula a fost neputința de a ne cuprinde, de a ne mângâia și a ne face micile capricii. Simțea cum
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
obișnuit. Fiecare detaliu îmi este explicat și desenat de mama, arena granitică a Munților Măcinului, martorii oculari - inselbergurile - și, desigur, aspectul ruiniform, asemenea unor turnuri de cetate asediată. Se pare că un lucru esențial în dobândirea gândirii logice geografice am deprins de la mama. Nu doar matematica, fizica, chimia, se deprind cu creionul în mână, mama mi-a demonstrat de nenumărate ori acest lucru și chiar îmi place ușurința cu care pot înțelege informația geografică. Munții Măcinului sunt dominați de câteva vârfuri
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
mama, arena granitică a Munților Măcinului, martorii oculari - inselbergurile - și, desigur, aspectul ruiniform, asemenea unor turnuri de cetate asediată. Se pare că un lucru esențial în dobândirea gândirii logice geografice am deprins de la mama. Nu doar matematica, fizica, chimia, se deprind cu creionul în mână, mama mi-a demonstrat de nenumărate ori acest lucru și chiar îmi place ușurința cu care pot înțelege informația geografică. Munții Măcinului sunt dominați de câteva vârfuri cu aspect insular în uriașa sa arenă granitică: vf.
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
istoria bisericească a satului Streza au fost la origine țărani iobagi care au avut norocul să descopere buchea de ceaslov, mai întâi de la oarece călugări din multele mânăstiri din zonă, mai apoi urmând cursuri, destul de elementare e drept, la care deprindeau tipicul coordonării slujbei religioase, au fost apoi, odată cu mersul vremii, obligați de mai marii bisericii să știe să citească, dacă țin să se dedice meseriei de slujitori ai Domnului. Mai apoi a fost nevoie de dascăli, învățători care să preia
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
se pare, această cale, cu atât mai mult cu cât dulcea mamă știa carte, avea darul povestirii, iar Eminovici tatăl cumpăra cărți, având o bibliotecă remarcabilă pentru acel timp. Se știe, apoi, că atunci când ai frați mai mari, cel mic deprinde mai ușor și mai repede învățătura, căci el este deja familiarizat cu unii termeni. Și cum Mihai era un copil dotat de la natură cu minte ascuțită și cu sensibilitate deosebită, va fi prins multe lucruri și de la preotul Vasile ori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
-i avea pe lângă casă. Ștefanelli, viitorul său coleg de studenție, dar și coleg la Cernăuți, observa că el știa cu înlesnire slova veche chirilică și mai cu seamă cărți vechi vedeam în mâna lui. El îmi zise că acasă a deprins acestă slovă 51. Mai mult decât atât, Vasile Bumbac își aducea aminte că la Cernăuți școlarul cel năzdrăvan i-a recitat zemlich gut52 o poveste de Vasile Alecsandri, iar Leca Morariu afirma despre copilul Mihai că era naiv, veșnic râzând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
o jalbă din 21 martie 1885 adresată Mitropoliei, faimosul arhimandrit Iachint Iurașcu, plângându-se că biserica a rămas fără nici un venit, mărturisește că a ajuns să dea bani din buzunar pentru lumini și celelalte articole necesarii, căci așa am fost deprins, din copilăria mea [...] de la părinții mei chiar. V. Gh. Ungureanu, op. cit., p. 418. 19 Ibidem, p. 269. 20 Augustin Z.N. Pop, Contribuții documentare..., ed. cit., p. 260-261. 21 I.D. Marin, op. cit., p. 202. 22 Gh. Ungureanu, op. cit., 269. 23
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
filozofie [...] îndeajuns de măgulitoare și în acord cu întreaga mea aplicare firească 12. Năzuințele lui Eminescu erau, însă, cu totul altele; ca orice mare poet, el a aspirat spre straturile înalte ale sublimării. Evident că nu era mulțumit cu cât deprinsese la școală, fie ea și cea a studenției vieneze, din moment ce el însuși, în aceeași epistolă citată anterior, face afirmația justă că renașterea intuitivă (s.n.) a gândirii lor (Kant și Schopenhauer, n.n.) în mintea mea, cu mirosul specific de pământ proaspăt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
lui Mircea Lucescu, "Mirajul gazonului", în 1975 publicam la "Junimea" opul lui Teașcă intitulat ingenios și incisiv "Ce rău v-am făcut?" N-a fost nevoie să recurgem, în redacție, la traducerea... din română în română, rezervată celor mai puțin deprinși cu scrisul, fiindcă Nea Titi nara cursiv, colorat și destul de îngrijit gramatical. Dacă era să emitem vreun reproș, ar fi fost de fond: "piticul" considera că, totdeauna, dreptatea îi aparține și că nimeni în afara persoanei dumisale n-ar avea acces
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
date ce le dețin privindu-l pe bunicul meu, plecat din Comănești-Suceava în 1912, știu că a pornit la drum în costum național, fără a cunoaște boabă de engleză sau franceză (s-a descurcat oarecum datorită celor câteva cuvinte nemțești deprinse pe la târgurile din Rădăuți sau Câmpulung), călătorind cu trenul până la Lemberg, apoi nu mai știu cu ce până la (se pare) Anvers. Acolo, s-a îmbarcat pe un vas "mixt" (cu pânze și aburi) și a traversat oceanul în aproape trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Guillermou a cerut să fie dus înapoi la gară: se va întoarce în Franța. Noroc că, în noaptea aceea, nu mai pleca nici un tren spre București! A doua zi, a telefonat la Ambasadă și a solicitat un protest oficial. Mai deprinși cu politicalele din estul sălbatic, diplomații francezi au luat apărarea... cenzorilor români, amintindu-i (între altele) lui Guillermou că se afla la numai 16 km. de marea Uniune. Sfătuindu-l, adică, să tacă. Ceea ce autorul a și făcut nu înainte de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
lui Akaki Akakievici, eroul umil din "Mantaua" lui Gogol. Se comportă exact ca un membru al poliției secrete din vremea lui Lenin. Nu este un tiran și un despot înnăscut. Pur și simplu a fost educat să gândească în termenii deprinși în cadrul KGB-ului, organizație pe care o consideră un model ideal, așa cum a declarat-o public nu odată. "De ce îmi displace atât de mult Putin? Îmi displace pentru lipsa lui de emoții, mai rea decât crima, pentru cinismul lui, pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
grăbesc și ele, o parte să plece, altele să vină. Sunt obosite de atâta muncă, și acasă și aici. In camere este cald, paturile sunt curate, dar totuși lipsește ceva, acel ceva este mângâierea, iubirea, dragostea, cu care am fost deprinse tot timpul celeilalte vieți, de acasă. O parte dintre asistați, colegii noștri, zac la pat, alții nici nu mai realizează pe ce lume sunt, la unii mai vine câte cineva să-i viziteze, alții nu mai așteaptă pe nimeni, că
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
și e adus aici. Acum, copiii ca și nepoții, au diferite ocupații, bătrânii le devin o povară de îngrijit, iar societatea sau chiar anumite instituții - spitale, biserici sau mânăstiri, chiar persoane fizice, preoți, călugări, medici cu suflet mare, obișnuiți sau deprinși cu fapte de caritate, iau asupra lor suportarea în parte sau în total a îngrijirii omului indiferent de boală, pretenții, nemulțumiri, cu toate patimile care le are, pe care nu i le- ar putea nimeni satisface acasă, căci aici totul
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
bani. Rar când scotea tăicuțul câte o cană mare și mai... pileau, și ce cor de cântece și haz era în casă la noi, apoi se culcau, și când se trezeau se văitau de durerea de cap, că nu erau deprinși cu băutura, deși vin era destul dar nu se potriveau abundenței. Din tescovină se făcea țuică bună. Și din prune se face și o păstrau tot pentru vânzare. La noi oamenii din vie și rodul copacilor își făceau rost de
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
pe Întuneric, bâjbâi și dibuiesc pâinea. Pâinea goală și Întunericul m-au salvat În mai multe rânduri. Am fugit și m-am ascuns de ei prin tot felul de demisoluri și hangare și hale Întunecoase, până ce vederea mea s-a deprins cu Întunericul. Fug mereu, fără să mă mai uit În urmă. Fug și văd În Întuneric ca ziua. N-or să aibă ei zile să mă prindă. Da’ Într-o bună zi tot o să trebuiască să mă Întorc să o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
țârâitul lor tremurat și pătrunzător, care părea că răspunde tremurului stelelor... Sătenii ascultau cu răsuflarea tăiată, cufundați într-o realitate nemărginită, uitând de zădărnicia lucrurilor și de deșertăciunile lumești, acordurile pătrunzându-le în suflet... în toată ființa lor. S-au deprins să-i asculte seară de seară, până după crucea nopții... Dar, în seara aceea era altceva... Cântul lor, parcă întărea zvonurile... „vin rușii !.. vin rușii..!”. Cântecul era plânsul inimii omenești pe care o sfâșia durerea. Sunetele continuau să picure, abia
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
vreme, poate.. ca să-și înghită lacrimile, apoi, după ce-și drese glasul continuă. „Pe aproape de amiază, am ajuns la iarmaroc, la târgu de vite. Acolo n-am zăbovit mult.. mama, de ani buni capul casei, și bărbat și femeie, era deprinsă cu tocmeli și învoieli, așa că a gătit treaba repede. Când am ieșit din iarmaroc, numai noi doi,.. soarele era sus, drept la amiază... mama părea mulțumită.. cu mine de-o mână, iar în sân cu 50 de lei, legați într-
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
căci trebuie să aibă grijă de oi... Defensivă Învinge numai acela care rămâne în defensivă. Niciodată cel care atacă. Trebuie puse în mișcare energiile slabe. Nu te-ncrede în puterea ta. Slăbiciunea e cea mai tare dintre puteri. M-am deprins să sufăr când soarta îmi este potrivnică. Autosuficient Când mă gândesc la moartea ce va veni prin mijlocirea sulițelor care îmi vor străpunge trupul, mă simt foarte înfricoșat. Apoi intru în extaz. Mă invadează o ușurare totală și o dorință
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
profesională, comportamentul de părtinire sau imparțialitate al profesorilor. în ceea ce privește vîrsta optimă de învățare, în societățile colectiviste tinerii trebuie să învețe cel mai adesea conjunctural, în schimb, în societățile individualiste este promovată educația continuă. în culturile colectiviste elevii se așteaptă să deprindă ce să facă, în cele individualiste ei caută să afle cum să facă. Atmosfera de desfășurare a orelor este una de armonie formală în culturile colectiviste, în schimb, în culturile individualiste, confruntarea în situațiile de învățare poate fi salutară, conflictele
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în teorie o zonă liberă dintre clădiri. Îngrijitorul (cea mai înfricoșătoare persoană din perspectiva copiilor urbani din acele zile) menținea ordinea și se asigura că nici un copil din vecini nu se juca pe un teritoriu "străin". În acei ani am deprins limba finlandeză și intonația ei, dar nu eram capabilă să spun prea multe. Când am început școala elementară puteam merge pe jos pentru că era aproape de casă. Era o școală publică cu grupe mari. Masa caldă de prânz a fost introdusă
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
căreia "trebuie să-ți pupi copiii doar atunci când dorm" nu-mi spusese niciodată că sunt frumoasă, nu mă încurajase în mod sistematic și coerent să-mi explorez feminitatea sau să mă bucur de ea. Din modelul oferit de ea, am deprins corectitudinea și cultul lucrului bine făcut, consecutiv cu dezgustul față de improvizații, de rebuturi, de lucrul făcut pe jumătate cu convingerea că "merge și-așa". Totuși, îi sunt recunoscătoare mamei că mi-a dat bani să-mi cumpăr cărți de fiecare
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]