4,974 matches
-
inclusiv infinitatea inefabilelor sufletești, funcționările ei sunt determinate evident de mobiluri primare, instinctuale, de resorturi tot atât de simple, în ultimă expresie, ca ale oricărui mecanism. Oamenii sunt adesea personaje urmuziene. Singuratic și bizar sub înfățișarea lui de funcționar hipercorect, de burghez desăvârșit, U. a făcut, postum, școală. Mimat de o seamă de avangardiști - Jacques G. Costin (Exerciții pentru mâna dreaptă, 1931), Moldov (Repertoriu, 1935), Mihail Avramescu, sub pseudonimul Ionathan X. Uranus (texte în „Bilete de papagal”, 1928-1929, „Radical” etc.), Madda Holda (Cărți
URMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
„Este necesar să dezvoltam, la copii, bunul obicei de a munci, de a avea o curiozitate intelectuala și gustul de a se instrui”. Nu exista o dragoste mai mare ca dragostea părinților pentru copii. Este cea mai desăvârșită, sacră și nobila. O vedem în fiecare zi, necondiționata și fericită, fără rezerve și fără neliniști, o dragoste plină de încredere și adorație față de ființa aceea mică, plăpânda, copilul. Părinții sunt cei care știu să hrănească, să încălzească, să răsfețe
OPTIMIZAREA RELAŢIEI PĂRINTE-COPIL. In: Arta de a fi părinte by Rita Burduja () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1422]
-
la Elsinore, volum socotit de Valeriu Cristea cel mai notabil debut poetic al anului 1972, poartă, încă din titlu, pecetea unei duble încifrări: îndoiala („autoreflexivitatea”) hamletiană este suprapusă misticii pitagoreice și „pusă în abis” prin reflexia meditației existențiale în oglinda desăvârșită a ideii de cerc, într-un „joc secund” ce urmărește purificarea spirituală și salvarea sufletului „căzut” în adâncurile tenebroase ale unei lumi corupte și lipsite de orizont, creație a „demiurgului rău”. Poetul se vede pe sine ca pelerin, însă drumul
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
aparține Lidiei Vianu, care, părăsind sfera strictă a esteticului, deschide căile criticii către complexitatea politicului: în această perspectivă, tensiunea hermetică definitorie pentru întreaga creație a lui S. de până în 1989 este un simptom al împotrivirii poetului față de totalitarismul comunist, figura desăvârșită a cercului îndeplinind aici un rol apotropaic. Spiritul „geometric” al lui S. - a cărui transpunere lirică l-a îndreptățit pe Eugen Negrici să vorbească despre parnasianismul versurilor sale de început - lasă loc, în Chip similar (1974), unei sensibilități fundamental romantice
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
adecvată. A treia categorie își concentrează toate eforturile în a dezvolta la copiii lor talente și vor să vadă în ei muzicieni și pictori talentați sau savanți renumiți.)” <footnote N. E: Pestov, (2007), Cum să ne creștem copiii. Calea spre desăvârșita bucurie, Ed. Cartea Ortodoxă, București, p. 8 9 footnote> Familia constituie primul mediu de viață al copilului și de aceea afirmația lui Pestalozzi conform căreia „ceasul nașterii copilului este ceasul începutului educației sale” pare astăzi pe deplin firească, după cum sintagma
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
4.5. Duelul marilor maeștri 83 4.6. Idealul pepaideumenic și formarea „omului de cultură” 83 Note și referințe bibliografice 84 Capitolul V. Enkyklios paideia 89 5.1. Curriculumul suprem 89 5.2. Programa matematico-kosmopoietică 90 5.3. Idealul „omului desăvârșit” 93 Note și referințe bibliografice 94 Capitolul VI. Supraviețuirea curriculumului polymatheic 97 6.1. Școlile și marile invazii barbare 97 6.2. Îmblânzirea barbarilor prin educație 98 6.3. Restaurația curriculară 99 6.4. Curricula „barbare” 101 6.5. Pauperizarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
au apropiat extrem de mult de tradițiile străvechi ale formării plenare, de-a lungul întregii vieți, reprezentate de paideia platonică și de enkyklios paideia elenistică. Ce altceva vizează curricula „transdisciplinare”, „holiste”, „integrate”, „totale” etc. dacă nu idealul Kalokagathiei și al „omului desăvârșit” sub porunca socratică meléte thanatou? Este curios că gândirea postmodernă nu și-a „înfipt” rădăcinile în această rodnică glie din care s-a zămislit întreaga civilizație euroatlantică. Probabil că au existat două cauze. Prima a fost raționalismul funciar al vechilor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
format prin educație, de-a lungul întregii vieți, prin valorificarea integrală a tuturor posibilităților sale de formare. Este vorba, în mod clar, de o resurecție a paideia, cu hybris-ul ei cu tot: cu ambiția formării „omului complet”, a „omului desăvârșit”, precum androgynos, a omului creativ și curajos care a zburat în cosmos, asemenea titanilor care au vrut să uzurpe tronul olimpian al lui Zeus. Cu această perspectivă pedagogică frumoasă și înfricoșătoare a debutat, în mod aproape evident pentru toată lumea, secolul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și adulți)15. Pindar celebra în Odele sale idealul educațional al acestor vechi școli: areté (arethv = aprox. „virtutea”). Această areté avea fundament nobil, fiind înnăscută la aristocrați; dar, în cazul educării lui Ahile de către centaurul Chiron, ea putea fi învățată, desăvârșită. Condiția nobilă era necesară, dar nu suficientă - și invers. În veacul al V-lea î.Hr. grecii îi mai disprețuiau încă pe mathóntes (maqovnthj = „cel care știa doar pentru că a învățat”), pe care îi socoteau „parveniți ai culturii”16. Curând, această
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sau despre cunoaștere 5. Acesta pare să fi fost scris și citit în Akademia de Platon (în 394-390 î.Hr.) ca un dialog funebru care elogia calitatea de mare învățător, talentul pedagogic al înțeleptului de curând defunct și, totodată, pe „omul desăvârșit” (kalo" kai agato" = „omul frumos și bun”)6. Merită să redăm aici, fie și sumar, esența acestei capodopere antice, precursoare a teoriei curriculumului, atribuită de Platon maestrului său Socrate. Avem de-a face cu o tragedie, tulburătoare prin semnificațiile etice
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
el însuși și dă-ți silința să răspunzi cât mai bine îți va sta în putință la ceea ce te voi întreba!”. Cum efebul acceptă să-i devină cel mai silitor discipol, Socrate începe de îndată procesul formării sale ca personalitate desăvârșită. Începe cu teoria generală a instruirii. Dar nu în sensul modern al curriculumului, prin înșiruirea unor materii de studiu, eșalonarea disciplinelor și alcătuirea planurilor și programelor de învățământ. Teoria socratică a instruirii este o teorie universală a cunoașterii și cercetării
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Opere, vol. VI, ed. cit., 1989. Theaitetos (Qeaithto") a fost tradus de M. Ciucă (pp. 160-298). În continuare, trimiterile la dialogul Theaitetos se fac la această ediție. 6. Idealul educațional al „omului frumos și bun” (kalo" kai agato"), al „omului desăvârșit” este specific întregii filosofii platonice, dar și civilizației ateniene din „secolul de aur al lui Pericle”. 7. Pretextul este clarificat de Diogene Laerțiu (op. cit., II, 106-108 - pp. 187-188). Eukleides din Megara este un personaj real, vestitul întemeietor al geometriei, apreciat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
tineri megarieni, ne tulbură și pe noi și pe oricine știe că este muritor. Dar avem soluția: curriculumul maieutic! 9. Ne putem imagina ușor ce s-a întâmplat între muribundul Theaitetos, cel „moșit” (= „menit”) de Socrate să devină o personalitate desăvârșită, și tânărul Eukleides pe drumul de la Megara la Atena. Deși Platon a evitat dramatismul situației, întrucât era subînțeles de contemporani, pare evident că el a însoțit permanent povestirea-confesiune a lui Theaitetos referitoare la acea socratică peak experience și că Eukleides
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
folosit de Platon este fulax - phylax înseamnă, literal, „paznic”. Având în vedere atribuțiile lui phylax în cetatea imaginară a lui Platon, trebuie să-l considerăm însă ca fiind „santinelă”. Platon insistă că, prin paideia, phylakes devin „adevărați paznici” sau „paznici desăvârșiți”. Ei sunt, de fapt, o castă superioară, conducătorii militari ai polisului. G. Dumézil a observat similitudinea „santinelelor platonice” cu casta kshatria, a luptătorilor, din societatea antică hindusă (cf. O. Cornea, note la Platon, op. cit., p. 459). 15. La Platon, philosophos
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a-și proteja noblețea și superioritatea. Enkyklios paideia nu trebuie însă confundată nici cu „cultura de bază”, numită de eleniști propaideumata (propedeutica, propaideumata)4. Rostul propaideumatei era acela de a pregăti spiritul pentru enkyklios paideia, care urma să formeze „omul desăvârșit”, „omul uman”, „omul complet” (visat, în vremurile noastre, de raportul Aprendre à être redactat de Edgar Fauré). S-a crezut că acest ideal al formării spiritului este exclusiv o creație a generațiilor aristotelică și postaristotelică 5. Dar esența acestui măreț
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Idealul educațional vizat de enkyklios paideia era umanismul, formarea „omului complet”. Atât trivium, cât și quadrivium se subordonau acestui scop înalt. Trivium fundamenta, iar quadrivium completa și aspira la desăvârșirea formării umanului în om prin filosofie. 5.3. Idealul „omului desăvârșit”tc "5.3. Idealul „omului desăvârșit”" Această aspirație se derula în trepte, toate animate de primatul formării morale. Moralitatea era liantul absolut pentru toate treptele educației, nu numai pentru enkyklios paideia. Se începea foarte devreme. Când grecul vorbea despre tõn
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
era umanismul, formarea „omului complet”. Atât trivium, cât și quadrivium se subordonau acestui scop înalt. Trivium fundamenta, iar quadrivium completa și aspira la desăvârșirea formării umanului în om prin filosofie. 5.3. Idealul „omului desăvârșit”tc "5.3. Idealul „omului desăvârșit”" Această aspirație se derula în trepte, toate animate de primatul formării morale. Moralitatea era liantul absolut pentru toate treptele educației, nu numai pentru enkyklios paideia. Se începea foarte devreme. Când grecul vorbea despre tõn paidon agogé (twîn paídwn a)gwghv
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Mai apoi, după studiile secundare, formarea în ephebia și de-a lungul întregii vieți, obsesia etică era continuată și, foarte probabil, se acutiza. Totul se datora rafinării străvechii credințe a elinilor: posibilitatea de a recâștiga imortalitatea pierdută a androgynos („omul desăvârșit”). Altădată athanasia putea fi recucerită prin eroizare; eroul care pierea glorios în luptă devenea nemuritor și fericit, rămânând în memoria urmașilor; chiar și învingătorul olimpic avea parte de eroizare. În elenism s-a cristalizat credința în posibilitatea recuceririi athanasiei prin
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în următoarele cinci decenii, devenind „genunea culturală” care ne-a caricaturizat în semidocți și „experți”. În epoca elenistă, quadrivium continua armonios trivium și se întregea prin filosofie într-o simfonie cosmică, de tip pitagoreic, care se sfârșea prin formarea „omului desăvârșit”, cel care prin moarte recâștiga athanasia, ba chiar și creșterea continuă a personalității în postumitate. Că acesta nu era un eres stupid, cum cred mulți contemporani, ci un gând genial și mântuitor, superior, poate, celui hristic chiar, o dovedește faptul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
antreneze în legătură cu diverse teme: cum să faci elogiul unui personaj ilustru; cum să discuți o problemă de ordin moral; cum să descrii un monument; cum să dezbați o problemă politică; cum să interpretezi o alegorie mitologică; cum să realizezi declamationes desăvârșite ș.a. Practic, discipolul trebuia să devină competent în toate domeniile culturii, adică să devină, așa cum va visa peste un mileniu Pico della Mirandola, un l’uomo unico, l’uomo universale 10. În orice caz, absolventul „școlii retorului” devenea un avocat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în acele vremuri de glorie tulbure. Este vorba despre pierderea unității culturale care se obținea prin enkyklios paideia pitagoreică și elenistică. „Creștinarea” celor septem artes liberales s-a realizat nu din nevoi spirituale înalte, precum cea de formare a „omului desăvârșit”, ci din necesități practice, de formare a unor „meseriași” ai altarului creștin, preoții. Nivelurile de pregătire impuse de practica preoțească au impus o discriminare netă între trivium și quadrivium. Un pragmatism curricular care, inițial, a părut nevinovat. Dar el conținea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și dialectică. 8.4. Curriculumul alcuiniantc "8.4. Curriculumul alcuinian" Curriculumul alcuinian imita, desigur, enkyklios paideia sub raport structural. Păstra chiar o anumită coerență a acestuia. Dar introducea și modificări profunde. Noul curriculum nu mai avea ca misiune formarea „omului desăvârșit”, ci a „bunului creștin”. Disciplinele au căpătat meniri noi. Cele din trivium au fost definite ca artes sermocinales, adică „arte pentru slujbă și predică”. Gramatica era destinată studiului limbii latine, așa cum apărea aceasta în Vulgata, Biblia latină. Retorica era destinată
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pe care s-a întemeiat pedagogia modernă și teoria modernă a curriculumului. Așadar, în pedagogie, atât fenomenologia, cât și hermeneutica apar ca mișcări postmoderniste. Desigur, fenomenologia, al cărei întemeietor a fost Edmund Husserl 103, și hermeneutica radicală, al cărei maestru desăvârșit a fost Martin Heidegger 104, aparțin, din punct de vedere istoric, primei jumătăți a secolului XX, nefiind creații postmoderne. Dar ele au contribuit în mod decisiv la declanșarea mișcării postmoderniste în filosofie, arte, literatură etc. Un proces ce nu putea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
după care „numele prostului este scris pe toate gardurile”. Nici una dintre ironii nu este îndreptățită; ambele atestă involuntar doar popularitatea personajului. Ea a stârnit și admirația filosofilor antici care au văzut în el nu „omul de rând”, ci pe „omul desăvârșit”. Polytropia lui Ulise le-a permis tuturor să-l zugrăvească după voie, atribuindu-i calitățile pe care le considerau caracteristicile „idealului de umanitate”. Toți aveau același vis al recâștigării „desăvârșirii pierdute” de străbunul androgynos; și toți l-au văzut în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
punct se blochează. Orice sistem politic nou care se bazează numai pe oamenii „noi” în construcția unei societăți absolut „noi” ajunge să fie o dictatură. Karl Popper spunea că, dintre toate ideile politice, dorința de a face oamenii fericiți și desăvârșiți este, poate, cea mai periculoasă, iar încercarea de a realiza raiul pe pământ produce iadul. L.A.: Trecutul ne-a băgat din diferite motive frica în oase, viitorul ne angoasează - nu facem decât să trecem de la o frică la alta... D.G.
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]