71,108 matches
-
tema era dramatică și era vorba chiar despre el, evitase orice urmă de patetism. Propozițiile erau scurte, sacadate, economice, ca un scenariu de film. Și efectul lor dramatic era cu atât mai mare. Suferința indusă, mergând până la limita exterminării, era descrisă, dacă se poate vorbi așa, "cu bun gust", fiind trecută în prealabil printr-un filtru al pudorii. Nu existau lacrimi, nu existau văicăreli, nu existau îndârjiri și pumni strânși. Stilul era "atic". Mai mult, spre deosebire de alte cărți dedicate "universului concentraționar
Prefață la o carte în curs de apariție by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/8891_a_10216]
-
Sorin Lavric După ce ai terminat de citit cartea Luciei Dinescu, nu poți să nu te bucuri la gîndul că lumea descrisă în paginile ei nu și-a intrat încă în drepturi depline. Căci e atît de sumbră perspectiva pe care o sugerează încît îți vine să te feliciți că ai apucat să-ți trăiești viața în calitate de om, și nu în calitate de ființă
Carnea digitală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8882_a_10207]
-
plasticitate și trăda ceva din firea protagoniștilor. Căci cel care citea cartea și nu-și reprima un sentiment de admirație era Drieu La Rochelle, iar autorul era un coleg de breaslă, André Malraux. Volumul se intitula Les Conquérants (Cuceritorii) și descria un episod de luptă revoluționară în Asia. Exista un precedent: tandemul Malraux - Drieu La Rochelle mai captase atenția presei puțin mai înainte. A doua zi după ivirea în librării a romanului La Voie Royale (Calea regală), prestigioasa revistă N.R.F. găzduia
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
că autorul, de la un moment dat, scuipă, scuipă și e satisfăcut că are o salivație bogată. Surprinzătoarea sa afiliere la nazism este o urmare a cinismului, e un fascist prin indiferență, va zice cineva despre el. Narațiunile sunt realiste, este descrisă fără cruțare o lume în derivă, Drieu se autolaudă că e singurul care contrapune decadenței o alternativă eficace. E înfățișată presiunea capitalei asupra tinerilor în căutarea unui ideal, siliți să accepte concesii în raporturile cu femeile și cu societatea bună
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
l-a contrazis, a lăsat să plutească în aer supoziția că deține o vastă experiență în activitatea clandestină. În realitate, scriitorul nu a cunoscut direct episoadele din rezistența armată. Mai mult, nici nu călcase pe atunci în China. Tot ce descrisese fusese produsul imaginației. Călătorise mai înainte în Siam unde s-a dedicat explorărilor arheologice, a fost implicat într-un proces în urma dispariției unor statui antice. Ceea ce lipsea pe planul trăirii directe a înlocuit prin lectură, prin asocieri surprinzătoare, prin mutări
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
asiatică. Malraux extrăgea din comunism forța de a reteza rușinea subjugării. Eroii nu se lăsau însă ferecați într-un tipar, tindeau spre un orizont neîngrădit. În fond ralierea la revoluție nu anula erezia care-i stăpânea. Veleitatea scriitorului de a descrie o răsturnare din rădăcini era în cele din urmă o punere în scenă, ceva exterior lui, o preformanță a capacității lui de mimare. Fără a fi martor sau participant direct, deținea aptitudinea de a fi verosimil. Curioasă revanșă a artei
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
aer. Considera că ea corespunde aspirației spre frumos deși nu îndeplinea criteriile la modă. Voise să o dezmierde. May a intuit suferința lui Kyo, n-a putut însă cuprinde amploarea ei. Ca să atenueze tensiunea, încearcă să-i distragă atenția, îi descrie arborele din fața ferestrei, care se strângea în sine. Bărbatul continua să fie agitat, dar se întreba cine îi dă dreptul să ceară socoteală. Își dădea seama că nu era pregătit pentru dilema erotică. Biologicul pe care se străduise să-l
Dincolo de baricade by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/8849_a_10174]
-
un accident de mașină pe șoseaua Huși-Vaslui. Poate a fost o lecție, tragică, e drept, și pentru alții. - Ce întâlniri ați mai avut cu Nicolae Steinhardt, cu părintele Nicolae, după memorabilul botez de la Jilava? - La puțină vreme după acel episod, descris în Jurnalul fericirii... - Iertare, părinte, în Jurnal se fac de șapte-opt ori referiri la dumneavoastră, în pagini diferite, ultima privește un episod care are ceva miraculos în desfășurarea lui. Să vă citesc pe scurt fragmentul: "Părintele Mina mi-a spus
Arhimandritul Mina Dobzeu:"Balaurul Roșu de la Răsărit a venit" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8867_a_10192]
-
școală Teodor Ilio Ce"ljar. Nostim, fiindcă-l cheamă ca pe un pictor din secolul al XVIII-lea. Teodor se uită la Liza cu o privire pe care ea o cunoaște bine la bărbați și pe care odată mi-a descris-o "ntocmai. Era o privire "ntre un consult ginecologic și prețăluirea unei iepe de rasă. Când l-am cunoscut pe Teodor la școală, tatăl lui avea o fierărie "n satul Babe. Fiul său Teodor era vârtos ca o nicovală și-
Celelalt trup - Milorad PavicMantra by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8898_a_10223]
-
Aquileia. Două zile mai târziu cei optzeci de oșteni de sub comanda lui Gisulfo se angajară în luptă în fața zidurilor din Cormons și nu supraviețui nici măcar unul în fața celor două sute de avari. Când ni s-a relatat bătălia, ni s-a descris eroismul lor precum și pilda lui Gisulfo, care străpuns de o groază de săgeți, îți dădu duhul spintecat de spada kagan-ului. Noi reușisem să convocăm doar șaizeci de oșteni, fie prea bătrâni, fie prea tineri. Rotari era furios și a trebuit
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
prozator speculativ, cu derivații evocatoare dintre cele mai suculente. Alături de fina capacitate de analiză a angrenajelor cerebrale pe care o dovedește, se arată foarte atent la pitoresc ca și la poză (modul regizat, ticluit al imaginii umane), pe care le descrie cu o neslăbită vervă. Aci intervine temperamentul d-sale vîrtos balcanic, acea manifestare, pitorească ea însăși, a unei naturi înclinate către exces, nedîndu-se înapoi din fața violențelor nu doar de percepție ci și de limbaj. Acel "semioriental imoderat", cum îl definea
Pe marginea unui jurnal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9772_a_11097]
-
Rodica Zafiu Încercând săptămâna trecută să descriu utilizările termenului blog, nu am apucat să trec în revistă decât o mică parte din bogata sa familie lexicală, semn indiscutabil al popularității actuale a cuvîntului. Numele de agent blogger (cu variantele bloger, blogher, blogăr), blogar și bloghist (blogist) au
Bloguire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9839_a_11164]
-
a lor, ci și pentru că lor, ca și nouă, li se opunea atotputernica, invincibila încă, bășcălie. în acest sens, nu trebuie să uităm că, oricât ar infirma-o pamfletele, Caragiale a fost alături de Carol I împotriva lumii pe care a descris-o și pe care, atunci când l-a înfrânt, a părăsit-o plecând în Germania. Știu că, spunând ceea ce spun, pot fi acuzată de "patimă morală" și de "extremism moral". Nu ar fi pentru prima dată. Dar știu că suntem la
Bășcălia la români de la salvare la sinucidere by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/9798_a_11123]
-
că lumea are sau nu are un început și un sfîrșit, nici măcar el nu a întrezărit o altă variantă. Să mai spun atunci că fizicienii, cu optica lor păcătoasă de tip pozitivist, au ajuns să conceapă de neconceputul? John Barrow descrie în Originea universului a treia variantă de înțelegere a cosmosului: existența unui univers care, avînd un început, nu poate să aibă un sfîrșit. Lumea a apărut din nimic și nu va mai dispărea niciodată. În clipa asta, puterea noastră de
Antinomia lumii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9840_a_11165]
-
cît mai degrabă a autorului învinuirii. Cu cine avem așadar de-a face? Oricît ți-ai spune că trebuie să păstrezi un ton moderat, folosind un limbaj cît mai tehnic și mai sterilizat de nuanțe emotive, cuvintele prin care poți descrie spectacolul oferit de ziaristul craiovean nu pot fi nici reținute, nici tandre. Căci, întîi de toate, sare în ochi faptul că avem de-a face cu un detractor ale cărui legături cu filozofia nu depășesc pragul diletantismului. Profesorul Mircea Dumitru
Detractorul diletant by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9849_a_11174]
-
acest lucru. Tot ce dorește profesorul american este să explice fizica de-a lungul unor lecții destinate studenților începători, numai că modul în care o face frizează mereu meditația speculativă. Se pare că în toate cazurile în care vrei să descrii cu precizie niște procese fizice a căror simplitate depășește orizontul comun de așteptare, rezultatul la care ajungi este o descumpănire mentală în urma căreia, vrînd-nevrînd, perplexitatea pe care ți-o dă neputința de a înțelege un fenomen te silește să reflectezi
Sacerdoţiul fizicii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9854_a_11179]
-
alcătuit din particule elementare. Numai că a spune "particule elementare" e totuna cu a spune "cîmpuri". Mintea noastră se clatină atunci cînd trebuie să accepte că "particula" e un alt nume pentru o realitate pe care o pot foarte bine descrie și prin cuvîntul "cîmp", și asta fiindcă particula înseamnă un punct mișcător, în vreme ce cîmpul înseamnă o întindere spațială, nemișcătoare, care numai punctuală nu este. În realitate, ceea ce au în comun particula și cîmpul este însușirea vibrației. Totul vibrează în lumea
Sacerdoţiul fizicii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9854_a_11179]
-
nu poate exista decît în acel mod. Exemplul clasic e cel legat de relația de incertitudine a lui Heisenberg. Feynman are grijă să precizeze că relația în cauză nu privește direct structura universului, ci modul în care putem noi să descriem această structură pe baza experimentelor de care sîntem deocamdată capabili. Cu alte cuvinte, e vorba de o limită a puterii noastre de a descrie realitatea, și nu de o limită a realității observate. O situație asemănătoare se petrece atunci cînd
Sacerdoţiul fizicii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9854_a_11179]
-
că relația în cauză nu privește direct structura universului, ci modul în care putem noi să descriem această structură pe baza experimentelor de care sîntem deocamdată capabili. Cu alte cuvinte, e vorba de o limită a puterii noastre de a descrie realitatea, și nu de o limită a realității observate. O situație asemănătoare se petrece atunci cînd fizicianul, după ce trece în revistă formele de energie din univers, se întreabă de-a dreptul ce anume este energia. Răspunsul lui Feynman e deconcertant
Sacerdoţiul fizicii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9854_a_11179]
-
după ce i-am abandonat litera. Altfel spus, putem înțelege mult mai bine ce este "ființa" și "ființarea" dacă renunțăm la acești termeni. E ca și cum le-aș șterge litera păstrîndu-le spiritul. Nu ei, termenii, au importanță, ci realitatea pe care o descriu, iar această realitate e una cu care sîntem cu toții obișnuiți: e vorba de modul în care omul, trăind în lume, conferă tuturor lucrurilor și făpturilor cu care intră în contact un sens și o valoare. Dacă acum numesc prin convenție
Povestindu-l pe Heidegger by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9867_a_11192]
-
titlul, revista prinde în raza ei de in-teres lumea publicității. Întrucît lumea în care trăim e pătrunsă tot mai temeinic de un duh al reclamei, am deschis revista cu vădită curiozitate. Stările prin care am trecut nu sînt lesne de descris: mai întîi ne-am încruntat ne-dumeriți, crezînd că doar ni se pare, căci pe prima pa-gină ne întîmpină cu litere de-o șchioapă un titlu emblematic pentru conținutul agramat al revistei - Publicitarii viitorului -, apoi am căscat ochii mari de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9872_a_11197]
-
ne oferă date inedite despre Mircea Eliade și despre relația cu celebrul său unchi, iar Katharina Kilzer comentează cîteva scrisori ale lui Heinrich Böll, trimise din România soției sale în timpul războiului, pe cînd caporalul Böll se afla la Iași (oraș descris cu multă simpatie) și parcurgea de la un capăt la altul țara noastră, după ce fusese rănit pe frontul rusesc la Stînca, lîngă Iași, în ziua de 2 iunie 1944. Poate că acea rană providențială care l-a dus pe Böll în spatele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9898_a_11223]
-
la solicitarea lui Cocora, ne pune în brațe studii amănunțite, interpretări acute, moderne, consistente, la piesele lui Shakespeare. "Mă gîndesc de multă vreme la acest personaj straniu și enigmatic numit Richard. Mi-l imaginez ca pe un tînăr asemănător personajului descris de Thomas Mann în nuvela sa Tonio Kroger. Un tînăr înalt, subțire, blond și cu ochi albaștri. Pentru a face o comparație asupra condiției sale, vă sugerez acel moment, cînd un copil aflat într-un puhoi de oameni își pierde
El condor passa by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9893_a_11218]
-
cu drapele și studenți entuziasmați, a fost a lui Mihai Viteazul: "Pe străzi și în piețe, animația nu s-a potolit pînă noaptea tîrziu...". Un oraș care-și trăia cu adevărat evenimentele. Superba fîntînă de la Filaret, pe arșița revoluției, e descrisă și ea, și reprodusă după acuarela lui H. Trenck. O fîntînă cu pridvor, avînd vedere spre vii. În rîndul micilor bijuterii, nu neapărat somptuoase, stă și o biserică mică, modestă, care e de găsit și astăzi pe Academiei, pe "scurtătura
Bucureştii de dimineaţă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9905_a_11230]
-
fără îndoială unul dintre scriitorii apăruți după 1989, despre ale cărui cărți s-a vorbit/scris, mai puțin decât ar fi meritat. Adept al filosofiei lui René Guénon, Dan Stanca este autorul unei literaturi a grotescului cotidian (degradarea spirituală este descrisă în spirit hiperrealist) din care nu se poate ieși decât prin recursul la tradiție sau/și prin evadarea în metafizic. Până la un punct, pledoariile prozatorului pentru valorile tradiționale pot fi luate drept variante epice ale celebrului eseu al lui Horia-Roman
O moarte fictivă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9901_a_11226]