4,169 matches
-
de serviciu (28 februarie 1941), subinspectorul Paul Avramovici a primit coordonarea Grupelor I-a și a II-a, ale căror sarcini trebuiau rezolvate în colaborare cu D.P.S. , iar subdirectorul Nicolae Ștefănescu a primit în atribuții misiunile contrainformative specifice ale Corpului Detectivilor. În toamna anului 1941 s-au petrecut alte schimbări, astfel că Grupa I-a și-a dezvoltat portofoliul informativ cu mișcările politice de dreapta și de stânga, cu zona studențească, muncitorească și macedoneană, iar Grupa II-a a preluat mișcările
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cu mișcările politice de dreapta și de stânga, cu zona studențească, muncitorească și macedoneană, iar Grupa II-a a preluat mișcările politice de centru, sectele religioase și evreii. În pofida unor acțiuni care au produs timorare în exercitarea atribuțiilor, funcționarii Corpului Detectivilor și-au continuat activitatea specifică. Prin posibilitățile informative create și dezvoltate în timp, detectivii și agenții de informații au cules date asupra impresiilor create de noul regim instaurat de generalul Antonescu. Chiar în ziua de 4 septembrie 1940, generalul Antonescu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
iar Grupa II-a a preluat mișcările politice de centru, sectele religioase și evreii. În pofida unor acțiuni care au produs timorare în exercitarea atribuțiilor, funcționarii Corpului Detectivilor și-au continuat activitatea specifică. Prin posibilitățile informative create și dezvoltate în timp, detectivii și agenții de informații au cules date asupra impresiilor create de noul regim instaurat de generalul Antonescu. Chiar în ziua de 4 septembrie 1940, generalul Antonescu a avut două întâlniri cu Wilhelm Fabricius, ministrul plenipotențiar al Germaniei în România, căruia
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
acea perioadă. În această perioadă, mediile germane din România - diplomați, ziariști, oameni de afaceri, trimiși speciali din Germania, servicii de informații etc. - au trimis permanent la Berlin rapoarte referitoare la evoluția situației politice de la București. Pe de altă parte, Corpul Detectivilor a reușit să pătrundă în aceste medii, a cunoscut părerea cercurilor germane și a obținut copii după materialele trimise la Berlin, pe care le-a înaintat conducerii statului român. Secția din România a Partidului Național-Socialist Muncitoresc din Germania a apreciat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
lăsa să fie depășit” și, pe de altă parte, „ar putea face să dispară într-o zi un diplomat sovietic din București”, caz în care un conflict militar cu U.R.S.S. ar fi devenit inevitabil. La jumătatea lunii septembrie, Corpul Detectivilor a raportat că serviciul secret de informații politice din România a primit ordin de la Berlin să continue și să intensifice supravegherea transporturilor ce se desfășoară prin porturile dunărene, cu destinația Germania. Acest ordin avea în vedere că pe teritoriul României
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
afirma că Berlinul era la curent cu absolut tot ceea ce se întâmpla în spațiul românesc și, într-o mare măsură, a încercat să influențeze evenimentele, în scopul promovării propriilor interese. În contextul perioadei respective, trebuie remarcată activitatea contrainformativă a Corpului Detectivilor, care a fost la curent cu materialele pe care mediile germane din România le-au întocmit și trimis la Berlin. Astfel, conducerea statului român a fost informată permanent despre opiniile și eventualele intenții germane, fiind în măsură să ia deciziile
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Lăzarca, Ciuc) de religie catolică, jupâneasă, cunoscută la cazierul D.G.P. pentru furtul unui lanț de aur de la Carol Matha din Gheorghieni, pentru care a fost înaintată Parchetului Tribunalului Ciuc. Într-o dare de seamă întocmită la jumătatea anului 1942, Corpul Detectivilor a prezentat rezultatul activităților informative desfășurate în spațiul controlat de Ungaria. Astfel, în regiunile locuite de secui au fost schimbați agenții administrativi și de poliție „pentru a satisface plângerile” acestora în urma reclamațiilor adresate primului ministru ungar. Bela Lukacs, ministru fără
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a propus un plan de strămutare și colonizare a românilor din Transilvania în centrul Ungariei. La nivel politic, acțiunea se afla concertată la Biroul 2 Informații de pe lângă Președinția Consiliului de Miniștri, sub conducerea lui Ulay Reviczky Antal. La conducerea Corpului Detectivilor, după arestarea lui Niki Ștefănescu, au trecut Paul C. C. Dobrescu, Dumitru Drăniceanu, D. C. Popescu, State Stratilescu și Gheorghe Rânzescu. A.3. Serviciul de Informații al Jandarmeriei Serviciul Jandarmeriei și-a desfășurat activitatea la aceeași parametrii cantitativi și calitativi, în pofida
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și I.G.J., care trebuia să fie „o sudare absolută” a raporturilor profesionale. D.G.P. își exercita atribuțiile pe întreg teritoriul urban al României, cu excepția Capitalei, unde competențele au revenit P.P.C. Problemele de ordine publică și siguranță se aflau delegate către Corpul Detectivilor, cu raza de activitate pe tot cuprinsul țării, atât urban cât și rural. Dar, pentru o continuitate a activității informative/contrainformative, agenții P.P.C. și I.G.J. aveau dreptul să desfășoare acțiuni pe teritoriul urban, aflat în competența D.G.P., însă nu aveau
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
și folosit, împreună cu sursele informative aflate în coordonare. D.5. Paza și protecția demnitarilor Noile condiții politice interne nu au schimbat substanțial modul de organizare și funcționare a măsurilor de pază și protecție pentru noii actori politici de la București. Corpul Detectivilor a rămas structura principală însărcinată cu prevenirea actelor violente la adresa demnitarilor autohtoni. La 2 decembrie 1940, cu ocazia participării regelui Mihai la defilarea trupelor germane pe Șoseaua Jianu, a fost alcătuit un dispozitiv de siguranță compus din 10 sectoare și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a primului ministru, a ministrului plenipotențiar al Germaniei și al șefului Misiunii Militare Germane în România la vizionarea unei premiere cinematografice la Sala «Aro», în data de 28 februarie 1941, a impus, în primul rând, o colaborare între organele Corpului Detectivilor, P.P.C. și S.S.I. Cu două zile înainte, Corpul Detectivilor a luat în primire întreg imobilul și a trecut la verificări informative „cu multă scrupulozitate” asupra personalului tehnic și de serviciu. În ziua spectacolului au fost înființate posturi de pază în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
al șefului Misiunii Militare Germane în România la vizionarea unei premiere cinematografice la Sala «Aro», în data de 28 februarie 1941, a impus, în primul rând, o colaborare între organele Corpului Detectivilor, P.P.C. și S.S.I. Cu două zile înainte, Corpul Detectivilor a luat în primire întreg imobilul și a trecut la verificări informative „cu multă scrupulozitate” asupra personalului tehnic și de serviciu. În ziua spectacolului au fost înființate posturi de pază în exterior, inclusiv pe acoperiș, siguranța circulației pe traseele demnitarilor
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Victoriei) la Palatul Regal a fost împărțit în șase sectoare de siguranță, în cadrul cărora au acționat 32 de agenți. Grupa IV-a însărcinată cu paza și siguranța membrilor guvernului a avut, în 1941, un efectiv de 74 ofițeri de poliție, detectivi și gardieni publici, conduși de comisar-șef Alexandru Gheorghiu (șef grupă) și comisar-șef Nicolae Blujdescu (ajutor șef grupă). Dintre funcționari, opt de aflau repartizați pentru paza generalului Antonescu, cinci la Palatul Regal, nouă la Biroul de Siguranță din Gara de Nord
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
mijloace ilegale și acțiunile provocatoare din timpul campaniei electorale, care au dovedit că partidul este „lipsit de elemente bine pregătite”, iar cele existente, în mare parte, sunt generatoare de conflicte și erodează conștiința unității de partid. A.1.b. Corpul Detectivilor, structura informativă acoperită a D.G.P., aflată într-o strânsă legătură profesională cu D.P.S., a fost reorganizată astfel: Secretariatul, ajutorul șefului Corpului Detectivilor care se ocupa de Biroul Coordonării și trei secții (Secția de Informații, Secția de Filaj și Secția de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
existente, în mare parte, sunt generatoare de conflicte și erodează conștiința unității de partid. A.1.b. Corpul Detectivilor, structura informativă acoperită a D.G.P., aflată într-o strânsă legătură profesională cu D.P.S., a fost reorganizată astfel: Secretariatul, ajutorul șefului Corpului Detectivilor care se ocupa de Biroul Coordonării și trei secții (Secția de Informații, Secția de Filaj și Secția de Acțiune). Instituția a primit, după 6 martie 1945, sarcina de a supraveghea activitatea „tuturor grupărilor politice și organizațiilor de tip fascist sau
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
trei secții (Secția de Informații, Secția de Filaj și Secția de Acțiune). Instituția a primit, după 6 martie 1945, sarcina de a supraveghea activitatea „tuturor grupărilor politice și organizațiilor de tip fascist sau camuflat democrate”. Principala acțiune informativă a Corpului Detectivilor a fost direcționată către mișcarea legionară, identificând nouă organizații de acest tip, urmată de cea contra partidelor „opoziționiste” și monitorizarea procesului „de absorbire al elementelor de extrema dreaptă”. În privința atitudinii față de mișcarea legionară trebuie menționat faptul că aceasta a fost
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
vinovați de diferite acte antidemocratice și anticomuniste. La 11 martie 1945 au fost arestate cadre superioare din D.G.P., P.P.C. și S.S.I., la care s-au adăugat toți comisarii-șefi din București. Printre cei reținuți s-au numărat Gheorghe Rânzescu (șeful Corpului Detectivilor în perioada 1941-1944), Alfred Paximade (chestor), Mihai Păun (chestor), Cristache Chelbașu (chestor) și Florin Becescu (fost șef al Secțiilor Contrainformații și Contraspionaj din S.S.I. în perioada 1937-1944). Acuzatorul public Alexandru Drăghici, viitor ministru de Interne în perioada 1952-1968, era lăudat
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
de Siguranță din P.P.C., a fost catalogat drept „șeful criminalilor comisari”, fiind acuzat că le-a dat mână liberă în anihilarea dușmanilor regimului antonescian. Un alt denunț s-a referit la Ion Stelian, șeful Grupei I-a Comuniste din Corpul Detectivilor, care „a ordonat și tolerat torturarea comuniștilor”, dintre care unii au fost condamnați la moarte și executați în toamna anului 1941. Urmașul lui Stelian, Florentin Cernăianu, nu a fost acuzat de nimic contra comuniștilor, acesta „fiind inițiat mai mult” în
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
în 1948 al Direcției Generale a Securității Poporului, Pantelei Bodnarenko - „Pantiușa” (devenit Gh. Pintilie), notoriu agent sovietic, șeful unui alt fost spion al Kremlinului - Boris Grünberg (devenit Alexandru Nicolski), arestat în perioada 1941-1944, angajat, la 1 mai 1945, în Corpul Detectivilor direct comisar-șef, iar de la 1 septembrie 1946 șeful acestei structuri. După șase luni a fost avansat inspector general și numit subdirector la D.P.S. (17 aprilie 1947) până la înființarea Direcției Generale a Securității Poporului (1 septembrie 1948), când a devenit
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Constantin Popescu, locotenent-colonel Traian Borcescu (șef al Secției Contrainformații din S.S.I. între 1941-1944), Nicolae D. Stănescu (șeful Grupei Politice din Secția Contrainformații a S.S.I.), Grigore Petrovici (care a lucrat în D.P.S., apoi în S.S.I. și a ajuns șef al Corpului Detectivilor în 1944-1945) și alții. Sprijinul oferit de aceștia nu i-a scăpat pe unii dintre ei de implicarea în procese și condamnarea la ani grei de pușcărie. În pofida informațiilor extrem de valoroase pe care le-a furnizat și atașamentului de care
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
către un singur beneficiar, astfel încât o colaborare în domeniu a devenit lipsită de substanță și, implicit, caducă. D.3. Paza și protecția demnitarilor După 23 august 1944 protecția demnitarilor a continuat să fie efectuată de Grupa IV-a din Corpul Detectivilor și organele P.P.C., însă au fost reduse și apoi eliminate componentele din Secția a II-a și Secția Contrainformații din S.S.I. O dată cu formarea guvernului Petru Groza, în cadrul structurilor de pază au fost introduși și comuniști fideli, cei care au avut
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
1929-1938) a cuprins câteva elemente definitorii: apariția unor noi legi de organizare și funcționare pentru Poliție și Jandarmerie, respectiv ascensiunea Serviciului Secret. Pe baza celor două legi au fost reorganizate structurile de informații/contrainformații (Direcția Poliției de Siguranță și Corpul Detectivilor) și a luat ființă un alt serviciu specializat (Serviciul Jandarmeriei), care au acoperit un larg spectru din siguranța națională. Activitatea celor două instituții a fost afectată de doi factori: marea criză economică și Restaurația prințului Carol. Prima a condus la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a introdus pe Collins în camera unde erau păstrate dosarele referitoare la mișcarea republicana realizate și actualizate de către ofițerii poliției regale britanice 76. Descoperindu-și propriul dosar, Collins ar fi mîrîit, introducîndu-l în servietă pe care o avea. Numele principalilor detectivi care îi hartuiau oamenii au fost reținute de Michael Collins, iar a doua zi aceștia au primit mesaje de avertizare. În cazul în care își continuau anchetele, erau amenințați că vor fi împușcați, promisiune de multe ori respectată. ÎRA a
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
avea înțelesul unei încercări de reconstituire în felul celor practicate de anchetatorii din poliția modernă. Autorul bizantin, atunci când se apropia de una din marile teme ale gândirii răsăritene, avea mai ales psihologia unui profiler, a celui ce, în felul unui detectiv, reconstituie semnele unei fapte, dar nu are cunoștința efectivă a celor petrecute. Motivul este în esență simplu: cei dinainte au avut o dimensiune a experierii Ultimei Realități, fundamental de nepătruns, și atunci când au semnalat în cuvinte trăirea lor, acele cuvintele
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
au fost premiati de președintele Traian Basescu , la Palatul Cotroceni. În proiect au fost prezentate aspecte ale călătoriei ca și fenomen în mai multe etape istorice, concursul având darul de a-i transforma pe elevi în tineri cercetători sau în detectivi „pe urmele istoriei“. Câștigătorii locurilor 2 și 1 la acest concurs au privilegiul de a participa și la selecția pentru faza europeană, sub forma participării la Academiile Eustory, școli de vară organizate în mai multe țări europene, de obicei în cadrul
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]