3,808 matches
-
Laslea mai demult "Laslea Mare" (în dialectul săsesc "Grisz-Lasseln, Lasln", în , în , colocvial "Szentlászló") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România. În localitate funcționează Spitalul Lukas, un spital creștin-medical-social fondat în 1992, compus dintr-o secție de îngrijire a bolnavilor
Laslea, Sibiu () [Corola-website/Science/301714_a_303043]
-
Giacăș, mai demult "Geacăș, Giacoș, Giacheș" (în dialectul săsesc "Gogeschderf", în , în ) este un sat în comuna Alma din județul Sibiu, Transilvania, România. Se află în partea de nord a județului, în Podișul Târnavelor. Numele Giacăș provine din antroponimul german Jakob, satul lui Iacob . În Transilvania medievală au
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
Moșna, alte denumiri: "Meșindorf" sau "Mojna" (în dialectul săsesc "Meschn, Maešn", în , în sau "Muzsna") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România. Localitatea Moșna este situată în partea de nord a județului Sibiu, pe cursul văii Moșna, în Podișul Hârtibaciului, pe
Moșna, Sibiu () [Corola-website/Science/301721_a_303050]
-
Prod, mai demult "Prud" (în dialectul săsesc "Prudn", în , în ) este un sat în comuna Hoghilag din județul Sibiu, Transilvania, România. Anul primei mențiuni scrise este 1348. Biserică ridicată pe la sfârșitul secolului XV a fost o construcție în stil gotic, fără turn și cu un cor
Prod, Sibiu () [Corola-website/Science/301728_a_303057]
-
Tilișca (în dialectul săsesc "Teliska", în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România. Localitatea este caracterizată prin case de lemn, înălțate pe postamente de piatră, prin bogăția țesăturilor decorative din interiorul acestora, prin ceramică și
Tilișca, Sibiu () [Corola-website/Science/301748_a_303077]
-
Țichindeal, mai demult "Cichindeal" (în dialectul săsesc "Zakelnduel, Tsikkndâl, Tsakeln", în , în trad. „Valea caprelor", în ) este un sat în comuna Nocrich din județul Sibiu, Transilvania, România. Aparține de comuna Nocrich. Localitatea Țichindeal se află într-o vale, transpunerea fonetică în limba română fiind făcută după
Țichindeal, Sibiu () [Corola-website/Science/301750_a_303079]
-
Tălmăcel (în dialectul săsesc "Kli-Talmesch", în , în ) este un sat ce aparține orașului Tălmaciu din județul Sibiu, Transilvania, România. Este la o distanta de 21 de kilometrice fata de orașul Sibiu si 3 kilometri de Talmaciu. "Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial
Tălmăcel, Sibiu () [Corola-website/Science/301747_a_303076]
-
Retiș, mai demult "Retișdorf, Reteșdorf, Retișul, Râtu" (în dialectul săsesc "Rittersdorf, Reteschdorf", în , în ) este un sat în comuna Brădeni din județul Sibiu, Transilvania, România. Localitatea Retiș se află pe cursul superior al Hârtibaciului și din punct de vedere administrativ, aparține de comună Brădeni (5 km), situată în nordestul
Retiș, Sibiu () [Corola-website/Science/301730_a_303059]
-
Turnu Roșu (în dialectul săsesc "Ridenturm", în , în , în limba latină" Rubra Turris ") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România. Localitatea se află situată la 24 km sud de Sibiu și la o distanță de 79 km
Turnu Roșu, Sibiu () [Corola-website/Science/301749_a_303078]
-
apare în diplomă latină a regelui maghiar Ladislau al V-lea din anul 1453, prin care comună a fost încorporată la cele Șapte Scaune ale provinciei Cibiniensis și data în administrarea celor Șapte Juzi, împreună cu alte șase comune învecinate: Boita (dialectul săsesc Issenderf, , ), Tălmacel ( , ), Plopi, Sebeșul de Jos ( dialectul săsesc "Schäis", , ), Sebeșul de Sus ( , ) și Racoviță ( dialectul săsesc "Rakevets,", , ) . Dintre acestea comună Plopi nu mai există de peste 400 de ani. Extras din diplomă regelui maghiar Ladislau al V-lea : Dat în
Turnu Roșu, Sibiu () [Corola-website/Science/301749_a_303078]
-
al V-lea din anul 1453, prin care comună a fost încorporată la cele Șapte Scaune ale provinciei Cibiniensis și data în administrarea celor Șapte Juzi, împreună cu alte șase comune învecinate: Boita (dialectul săsesc Issenderf, , ), Tălmacel ( , ), Plopi, Sebeșul de Jos ( dialectul săsesc "Schäis", , ), Sebeșul de Sus ( , ) și Racoviță ( dialectul săsesc "Rakevets,", , ) . Dintre acestea comună Plopi nu mai există de peste 400 de ani. Extras din diplomă regelui maghiar Ladislau al V-lea : Dat în Pojon la anul 1453, în anul al XIII
Turnu Roșu, Sibiu () [Corola-website/Science/301749_a_303078]
-
comună a fost încorporată la cele Șapte Scaune ale provinciei Cibiniensis și data în administrarea celor Șapte Juzi, împreună cu alte șase comune învecinate: Boita (dialectul săsesc Issenderf, , ), Tălmacel ( , ), Plopi, Sebeșul de Jos ( dialectul săsesc "Schäis", , ), Sebeșul de Sus ( , ) și Racoviță ( dialectul săsesc "Rakevets,", , ) . Dintre acestea comună Plopi nu mai există de peste 400 de ani. Extras din diplomă regelui maghiar Ladislau al V-lea : Dat în Pojon la anul 1453, în anul al XIII-le a al Domniei Noastre. ss. Ladislau al
Turnu Roșu, Sibiu () [Corola-website/Science/301749_a_303078]
-
Meridionali, în defileul Oltului, a luat numele de "Pasul Turnu Roșu ( în , în )". Până în anul 1966 numele satului nu era "Turnu Roșu", numele era Porcești, gară în care staționau trenurile se numea "Turnu Roșu" dar numele localități era Porcești (în dialectul săsesc "Portschescht/ Porkendorf", în , în ). Cronicile arată că în 1761 și acesta biserică a fost distrusă de generalul austriac Adolf von Buccow, din ordinul dat de Maria Tereza, împreună cu multe alte biserici și mănăstiri ortodoxe. Au fost dărâmate cu tunurile
Turnu Roșu, Sibiu () [Corola-website/Science/301749_a_303078]
-
Veseud, mai demult "Vesăud, Veseud-Agnita" (în dialectul săsesc "Tsît", în , în ), este un sat în comuna Chirpăr din județul Sibiu, Transilvania, România. Se află în partea de est a județului, în Podișul Hârtibaciului. Localitatea se află la 6 km sud de Agnita și a fost prima oară
Veseud (Chirpăr), Sibiu () [Corola-website/Science/301752_a_303081]
-
Valea Viilor este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sibiu, Transilvania, România. Localitatea este denumită colocvial "Vorumloc" sau "Vorumbloc", iar în , colocvial "Baromlaka", în trad. „Târgul Vitelor”, în dialectul săsesc "Wormloch, Vurmliχ", în . Biserica fortificată din secolul al XIV-lea, inițial cu hramul Sfântul Petru, se află din anul 1999 pe lista monumentelor UNESCO. Localitatea Valea Viilor este situată în nordul județului Sibiu, la o distanță de 14 km
Valea Viilor, Sibiu () [Corola-website/Science/301751_a_303080]
-
Racovița (în , colocvial "Rákovica", în , în dialectul săsesc "Rakevets", în poloneză Rakowice) este o comună în județul Sibiu, Transilvania, România, formată din satele Racovița (reședința) și Sebeșu de Sus. Prima atestare documentară a satului a fost descoperită într-un act de danie al voievodului Ioan de Hunedoara
Comuna Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/301729_a_303058]
-
Albești, mai demult "Ferihaz, Firighaz" (în dialectul săsesc "Weisskirich, Veeskirχ", în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. Localitatea este situată pe drumul european E60, la o distanță de 5 km față de orașul Sighișoara și este străbătuta de răul
Albești, Mureș () [Corola-website/Science/300568_a_301897]
-
Daneș (în dialectul săsesc "Dunesdref", în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. Satul a fost atestat documentar în anul 1343 cu numele de "Danus". Numele a suferit schimbări în timp, apărând în diferite documente
Daneș, Mureș () [Corola-website/Science/300576_a_301905]
-
Feleag, mai demult "Felac" (în dialectul săsesc "Flagen, Alt-Flagen", în , în ), este un sat în comuna Vânători din județul Mureș, Transilvania, România. Din punct de vedere administrativ, localitatea face parte din comuna Vânători, în trecut acesta făcând parte din județul interbelic Odorhei. Satul este situat la
Feleag, Mureș () [Corola-website/Science/300578_a_301907]
-
Suseni, mai demult "Fălfalău, Fălfălău" (în dialectul săsesc "Pränsdref", în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. Satul Suseni este atestat documentar în anul 1319. Până în secolul al XVI-lea populația majoritară o constituiau sașii, ulterior românii și maghiarii
Suseni, Mureș () [Corola-website/Science/300595_a_301924]
-
Petelea (în , în dialectul săsesc "Birk", în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. Monografia satului și datelor oferite de Repertoriul arheologic al județului Mureș ne indică localitatea ca fiind atestată arheologic din neolitic și că, pe
Petelea, Mureș () [Corola-website/Science/300591_a_301920]
-
Saschiz, mai demult "Saschizd, Chizd" (în dialectul săsesc "Keist, Kaest", în , în maghiară "Szászkézd") este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. Satul Saschiz este atestat documentar din anii 1308-1310. Localitatea Saschiz (cunoscută în limba română și sub denumirile alternative "Saschizd
Saschiz, Mureș () [Corola-website/Science/300593_a_301922]
-
de secui până la sfârșitul secolului al XIII-lea, când a devenit o localitate populată preponderent de sași, sub denumirea de "Kaissdit" (cunoscută în limba germană și sub denumirile alternative "Hünenburg", "Hujnerschburg", "Keisd", "Kaisd", "Keißd", "Kaißd [in Weinland, Königsboden]", iar în dialectul săsesc "Keist", "Kaest"). Saschizul a rivalizat chiar cu Sighișoara care, în acea vreme, era "capitala" sașilor din Transilvania. Acest orășel era centrul pentru "capitulum"-ul din Szászkézd (casa pentru adunarea canonicilor), motiv pentru care, în 1663, Mihai Apafi I, princepele
Saschiz, Mureș () [Corola-website/Science/300593_a_301922]
-
romano-catolici (65,77%), dar există și minorități de ortodocși (26,07%) și penticostali (2,06%). Pentru 5,94% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. O mare parte a romano-catolicilor din Gioseni sunt de origine ceangăiască (maghiară), vorbitori al vechiului dialect al grupului de grai ceangăn a limbii maghiare. Ca și în cazul altor comunități ceangăiești din Moldova, asimilația lor etnolingvistică s-a accelerat în ultimile decenii. În timpul cercetărilor lui Domokos Pál Péter, în anii '20, încă aproape toți catolicii din
Comuna Gioseni, Bacău () [Corola-website/Science/300673_a_302002]
-
la doar 50% din populația catolică și doar 64% dintre catolici pot încă să înțeleagă limba maghiară. 46% dintre catolici nu înțeleg de loc, 50% nu pot comunica în această limbă. Conform acestor date Tánczos constată că cel mai vechi dialect maghiar este pe cale de dispariție atât în Gioseni cât și în celălalte comunități ai ceangăilor de sud, vorbitori de vechiul dialect (spre deosebire de cazul ceangăilor secuiești, în cadrul cărora de obicei și tinerii vorbesc sau înțeleg încă limba maghiară). Conform cercetărilor lui
Comuna Gioseni, Bacău () [Corola-website/Science/300673_a_302002]