3,903 matches
-
Théo, care scotea o gazetă șapirografiată foarte bine documentată, cîteodată de scandal, dar nu de șantaj, cum afirmă astăzi unii, care se numea B.I.R.E., Buletinul de informare al românilor din exil, vreme de mulți ani singura sursă de informare a diasporei române. Emigrația era Îndușmănită. Erau legionarii, puțini, dar activi, care nu puteau ierta regelui Mihai lovitura de stat de la 23 august. Existau cîteva foste cadre ale partidelor liberal și național-țărănesc cu oameni În vîrstă, mai degrabă niște supraviețuitori ai unui
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a fost că m-am căsătorit, trăind de atunci, mai ales, În mijlocul unei familii franceze și al unui anturaj francez. Continuam să văd români, rude, cîțiva intelectuali din emigrație, participam la reuniunile redacției periodicului Revue des Etudes Roumaines, citeam publicațiile diasporei. Dar sterilele controverse politice nu mă interesau. Legătura afectivă cu țara pierdută era păstrată de mine vie mai ales datorită studiilor istorice prin bibliotecile din Paris sau Londra. Cum a evoluat cariera dumneavoastră În Franța? Mi-am dat demisia din
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
situația generală - și majoritară - a cetățenilor născuți În România care au părăsit țara voluntar la maturitate pentru o lungă perioadă sau definitiv, Între 1940 și 1990”. Sorin Alexandrescu, citat de Gheorghe Glodeanu, susține că „emigrația era economică, exilul politic, iar diaspora, istorică, existentă deci de mai mult timp În țara respectivă ca minoritate etnică, indiferent dacă motivul originar de a ajunge acolo fusese economic sau politic”. Considerînd exilul un concept depășit, Sorin Alexandrescu preferă să ia În discuție două noțiuni complementare
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
În primii ani după 1945 nu se confruntaseră direct cu regimul comunist, și probabil de aceea proporția celor implicați activ În exil a fost mai mare decît a celor care au părăsit România ulterior. În fine, Neagu Djuvara vorbește despre „diaspora care a apărut ca urmare a evenimentelor celui de-al Doilea Război Mondial și instaurării regimului comunist În România”, dar și despre o „nouă emigrație”, prin comparație cu fenomenul similar de la 1848. În elaborarea studiului de față s-a optat
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
a influențat serios comunitatea românilor americani, care a Încetat de a se mai considera o prelungire, dincolo de Ocean, a României, afirmîndu-și o identitate ireversibilă. Faptul acesta „a făcut pe mulți români-americani să recunoască starea lor ca «exil» și nu ca «diasporă»”. O asemenea disociere, motivată desigur, a devenit justificabilă, Întru totul, Începînd cu anul 1948, considerat primul an al exilului postbelic, după instaurarea Republicii Populare Române, prin comunizarea de facto a României. Este interesantă ideea după care „modul specific În care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Fundației Academice A.D. Xenopol din Iași, VII, nr. 1-2, 1999, p. 135. Mihai Pelin, Opisul emigrației politice. Destine În 1222 de fișe alcătuite pe baza dosarelor din arhivele Securității, Editura Compania, București, 2002, p. 9. Gheorghe Glodeanu, Incursiuni În literatura diasporei și a disidenței, Editura Libra, București, 1999, pp. 14-16. Eva Behring, Scriitori români din exil, 1945-1989. O perspectivă istorico-literară, Editura Fundației Culturale Române, București, 2001, p. 12. Ibidem, p. 16. Ion Solacolu, „Luntrea cu vise”, În Horia Georgescu. Pentru cauza
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fost realizat și un film la Hollywood, a continuat să fie apreciată pozitiv pînă astăzi; vezi critica făcută de Mircea Popa, Reîntoarcerea la Ithaca. Scriitori din exil, Editura Globus, București, 1998, pp. 187-199, sau de Gheorghe Glodeanu, Incursiuni În literatura diasporei și a disidenței, Editura Libra, București, 1999, pp. 143-151. Djuvara, art.cit., p. 15. O prezentare succintă a Comitetului Național Român poate fi găsită la Mircea Carp, art.cit., p. 831. O descriere mai detaliată, Însoțită de o analiză fină
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de anvergură, Dicționarul general al literaturii române, care cuprinde forțele de cercetare din întreaga țară și chiar specialiști din afara granițelor României. Sunt tratați într-o singură lucrare, fără precedent ca dimensiuni și complexitate, toți scriitorii români din țară și din diaspora, dar și reviste, curente literare, instituțiile din domeniu etc., într-un cuvânt cultura românească de pretutindeni și de totdeauna. Dicționarul, al cărui inițiator și coordonator general este Eugen Simion, președintele Academiei Române, a reprezentat un examen dificil pentru toți cercetătorii din
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
D. Loucatos, Le phillélenisme balcanique pendant la lutte pour l’indépendance hellénique, în „Balkan Studies“, 19, 1978, 2, p. 249-283, comunicare ținută la și de contactele culturii române cu ceea ce textele de specialitate numesc „elenisme periferice“, formele de cultură ale diasporei grecești europene din centre înfloritoare ca Viena, Veneția, Livorno 11. Anul „zaverei“ nu a putut rupe brusc legăturile pe care cărturarii români și greci le aveau în vremea grecismului 12. Personalități grecești sprijină, chiar după 1821, educația tinerilor români. Este
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Cornelia Papacostea-Danielopolu, Les contacts des intellectuels roumains avec les „hellénismes périphériques“ (1818-1830), in RESEE, 10, 1972, nr. 3, p. 555-566. • Vezi Roxane D. Argyropoulos, A 19th century scholar in Bucharest: Mihail Christaris and his library, comunicare la Congresul I al Diasporei grecești din antichitate în vremurile moderne (Montreal-Atena, aprilie 1988). • Vezi Al. Marcu, Un student român la Pisa și Paris, către 1820: Simion Marcovici, în „Revista istorică“, 15, 1929, 1-3, p. 31. • Cornelia Papacostea-Danielopolu, op. cit., p. 42. Cum reiese dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
provinciis imperii consistentibus, Berlin, 1892; Schulten, De conventibus civium Romanorum, Berlin, 1892; alte trimiteri la V. Pârvan, op. cit., p. 111-112. dedicate rezidenților italici din Delos 4 și „traficanților“ de aceeași origine din Orientul elenic 5. Între timp, literatura privitoare la „diaspora“ romană republicană (cu precădere) și imperială în bazinul egeo-mediteranean în general, a comercianților în special, s-a îmbogățit substanțial 6, ultima contribuție colectivă în domeniu apărând de curând sub egida Școlii franceze de arheologie din Athena 7. Din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
748; Ion Ghika, Matila Ghyka. Douăzeci de ani de la moartea sa, „Limite”, 1985, 46-47; Arșavir Acterian, Jurnalul unui pseudofilosof, București, 1992, 146, 161, 195-196; Mircea Eliade, Jurnal, I, îngr. Mircea Handoca, București, 1993, 448-449; Constantin M. Popa, Florea Firan, Literatura diasporei, Craiova, 1994, 424-425; Manolescu, Enciclopedia, 346-349; Alexandru Călinescu, Senzaționalul bine temperat, „Dilema”, 2003, 528; Cristian Măgură, Lumea, scoica lui Matila Ghyka, RL, 2003, 32. E.M.
GHYKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287277_a_288606]
-
studiul dedicat romanului Moromeții al lui Marin Preda este intitulat, fără alte explicații în text, Un complex al lui Oedip răsturnat. În succesiunea lui Rebreanu, D.R. Popescu ar fi tentat și el de „romanul total”. Introducerea la Incursiuni în literatura diasporei și a disidenței (1999) se dorește o fenomenologie a exilului, dar, în afara câtorva recenzii la cărți privind această problemă, autorul nu oferă și principiul unificator, astfel încât volumul, care ar fi trebuit să încheie „panorama” critică a literaturii române moderne, rămâne
GLODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
survol pe deasupra fenomenului. SCRIERI: Fantasticul în proza lui Mircea Eliade, Baia Mare, 1993; Eseuri, Baia Mare, 1996; Mircea Eliade. Poetica fantasticului și morfologia romanului existențial, București, 1997; Dimensiuni ale romanului contemporan, Baia Mare, 1998; Poetica romanului românesc interbelic, București, 1998; Incursiuni în literatura diasporei și a disidenței, București, 1999; Avatarurile prozei lui Mihai Eminescu, București, 2000; Coordonate ale imaginarului în opera lui Mircea Eliade, Cluj-Napoca, 2001; Liviu Rebreanu. Ipostaze ale discursului epic, Cluj-Napoca, 2001; „Noaptea de Sânziene” de Mircea Eliade, Cluj-Napoca, 2002; Poetica misterului
GLODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287299_a_288628]
-
cei plecați În a doua perioadă (1965-1989), În vreme ce ceilalți vin doar În vizită, nu este pertinenta. Concluzia precipitata după care România n-ar avea la drept vorbind un „exil”, ci doar o „emigrație literară”, lipsindu-le românilor și organizarea unei diaspore și solidaritatea, unitatea unui autentic „exil” este rezultatul unei reprezetări preponderent politice a exilului ca grup mobilizat. Concluziile În urma acestei decepții sunt, pe de-o parte, că singurii „exilați autentici” sunt cei ce aparțin primei generații a exilului, dintre care
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
numărul 5/1951 apare sub direcția Biroului Asociației (în frontispiciul ziarului se menționează „Organ al Asociației Românilor Liberi din Statele Unite ale Americii”), de la numărul 6/1951 sub conducerea unui comitet. Editorialul primului număr, nesemnat, relevă scopul urmărit: unirea românilor din diasporă, subliniat și în Apelul generalului Nicolae Rădescu: „închegarea într-un mănunchi a tuturor românilor din exil, în scopul unei cât mai strânse colaborări în lupta pentru eliberarea țării”, după dizolvarea primului Comitet Național. Un an mai târziu, fondatorul publicației revine
ROMANUL-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289362_a_290691]
-
A doua ediție, revizuită (I-VI, 1994-2001), se extinde mult atât în timp, de la Ovidiu și autorii scrierilor patristice din epoca străromână până în anul 2000, cât și în spațiu, înglobând și literatura română din Basarabia, Bucovina, Banatul sârbesc, Israel și diaspora românească de pretutindeni, precum și poezia și proza aromână, un al șaptelea volum urmând să cuprindă critica, teoria și istoriografia literară din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Scopul, în mare măsură atins, a fost acela de a oferi
ROTARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289386_a_290715]
-
ceea ce el promite În prezent? Pentru ca visul european să trăiască și să ajungă la maturitate, va trebui ca europenii să facă față acestor două provocări critice: mărirea numărului lor Într-o manieră sustenabilă și primirii unor noi imigranți În mijlocul lor. Diaspore culturale și loialități multiple Există o diferență majoră În felul În care imigrația se manifestă În Europa În comparație cu bine cunoscuta experiență pe care au trăit-o În Statele Unite ale Americii. În America, imigranții s-au asimilat rapid În cultura dominantă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
nou” a fost Însăși esența visului american. Dinamica imigrației În Europa este foarte diferită. Imigranții nu sunt atât de dornici să se asimileze. De fapt, opusul este adevărat. Majoritatea duc cu ei cultura, așa cum țiganii au făcut-o de secole. Diasporele culturale au forțat o regândire a ideii de imigrație și, În felul acesta, au creat noi provocări, dar și oportunități În Europa și În restul lumii. Etnografii au identificat mai mult de două mii de popoare-națiuni separate În lumea de astăzi
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Mulți, cum ar fi etnicii chinezi, s-au așezat În comunități strâns unite, care Încearcă să reproducă cultura de acasă În țări străine. Se estimează că 50 de milioane de chinezi trăiesc acum În afara granițelor Chinei 46. Însăși noțiunea de diasporă arată că loialitatea și credința unei persoane sunt Încă atașate parțial de locul de proveniență. Locul nașterii este adeseori un teritoriu, dar este de asemenea definit prin obiceiuri, tradiții, limbă, folclor și religie comune. Comunicațiile și transportul, În special, au
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
instantanee cu rudele lor. Transportul aerian ieftin facilitează călătoriile dese Între cele două țări. O persoană poate intra Într-o rețea extinsă de activități comerciale, sociale și chiar politice cu membrii aceleiași culturi Împrăștiați În toată lumea. Aceste sfere publice ale diasporei au creat o nouă dimensiune culturală. Ele nu mai sunt strict legate de geografie, culturile devin Într-o măsură din ce În ce mai mare de teritorializate și mobile. Sentimentul apartenenței unei persoane este mai puțin ancorat Într-un anumit loc, este mai mult
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
țările de origine depășește 100 de miliarde de dolari pe an, 60% din această sumă Îndreptându-se către țările În curs de dezvoltare. Aceste sume depășesc ajutorul economic oficial destinat țărilor din Lumea a Treia 51. În multe cazuri, proliferarea diasporelor culturale cu diversele credințe și loialități s-a dovedit a fi supărătoare sau chiar amenințătoare pentru populația autohtonă. Influxul de musulmani În Europa și În mod special În Franța, este un bun exemplu. Musulmanii reprezintă acum 8% din populația Franței
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
se pune astfel: Care este cultura franceză autentică? „Nu mai suntem o Franță a baghetelor și beretelor, ci una a lui Allah-u akbar și a moscheelor”, a remarcat sarcastic Mustapha Zergour, directorul unui post de radio franco-arab din Marsilia 56. Diasporele musulmane transformă regiuni Întregi ale Franței Într-o sferă multiculturală transnațională. Mulți dintre imigranți sunt săraci, sunt discriminați, nu au locuri de muncă și trăiesc În ghetouri urbane și suburbane mizerabile, unde criminalitatea este ridicată. Sunt priviți cu suspiciune din ce În ce mai
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mai tânără și cu familii mai numeroase, va ajunge să reprezinte În curând 10% din populația europeană și poate chiar mai mult la jumătatea secolului. Deja, turcii musulmani În Germania, pakistanezii musulmani În Marea Britanie și cei marocani În Spania formează diaspore culturale importante 58. Prezența lor În noile țări adoptive duce la transformarea acestora din urmă. Într-un articol din The New York Times Magazine, Timothy Garton Ash reflecta cât de penetrantă a devenit influența imigranților musulmani. El scrie: „Tocmai am cumpărat ziarul de la
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
musulmană mai ușor de integrat Într-o lume globalizată decât multe alte religii. Provocarea este dacă credința musulmană poate reintroduce toleranța față de alte religii și culturi care i-a fost caracteristică În perioada ei de maximă influență În secolele XIII-XV. Diasporele culturale subminează relațiile tradiționale dintre popor, proprietate și teritoriu. Din cele mai vechi timpuri, cele trei au fost virtual inseparabile. Acest lucru nu mai este valabil. Culturile există În domenii multiple atât virtuale, cât și reale. Pe măsură ce comunitățile culturale se
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]