10,118 matches
-
tip de organizare ierarhică asociat cu un nivel de satisfacție a muncii omogen și ridicat pentru toți participanții, indiferent de poziția lor ierarhică sau, în mod inevitabil, ierarhia produce diferențieri în nivelul de satisfacție. Analiza mecanismelor prin care ierarhia produce diferențieri în satisfacție este de natură să ne lămurească dacă relația examinată este sau nu valabilă pentru orice tip de ierarhie; în ce condiții ierarhia nu ar mai genera diferențieri în satisfacție. Legea productivitate/stratificare socială ne oferă o exemplificare excelentă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
diferențieri în nivelul de satisfacție. Analiza mecanismelor prin care ierarhia produce diferențieri în satisfacție este de natură să ne lămurească dacă relația examinată este sau nu valabilă pentru orice tip de ierarhie; în ce condiții ierarhia nu ar mai genera diferențieri în satisfacție. Legea productivitate/stratificare socială ne oferă o exemplificare excelentă a acestei funcții. Ea face predicția că orice societate caracterizată prin raritatea produselor va fi bazată pe inegalitate. Empiric, nu avem motive să ne îndoim de justețea acestei predicții
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Astfel, contribuția caracteristicilor personale (grad de inteligență, motivație a ascensiunii etc.) variază semnificativ în funcție de clasa socială. Ele contribuie major la explicarea reușitei sociale în cazul straturilor sociale inferioare, și la un nivel scăzut în cazul straturilor sociale superioare. Explicația acestei diferențieri este următoarea: dacă în cazul straturilor superioare există mecanisme puternice de reproducere și de îmbunătățire a statutului social, indiferent de calitățile personale, pentru structurile inferioare doar calitățile personale deosebite pot asigura dobândirea unui statut social superior (Duncan, Featherman, Duncan, 1972
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
venit și calitatea percepută a vieții ascunde în ea, cumulată, și influența nivelului școlar. O parte din influența pozitivă a venitului va fi deci contrabalansată de influența nivelului școlar care este, după cum s-a văzut, negativ. De aici și necesitatea diferențierii contribuției independente a fiecărui factor determinant în parte. Întrebarea care se pune de această dată este: cât va contribui venitul la variația calității percepute a vieții, dacă influența celorlalți factori asociați cu venitul este controlată? Tehnicile analizei multiple de regresie
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
care se pune de această dată este: cât va contribui venitul la variația calității percepute a vieții, dacă influența celorlalți factori asociați cu venitul este controlată? Tehnicile analizei multiple de regresie ne oferă o posibilitate empirică de a opera asemenea diferențieri. Ele stabilesc contribuția unei variabile cauză în explicarea variabilei efect în condițiile în care contribuția celorlalte variabile cauză considerate în analiză este controlată. Prin acest tip de analiză se „purifică” influența fiecărui factor determinant de contaminările celorlalți. Figura 2.2
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
incontestabil, remarcă el, că persoanele care primesc mai multă îngrijire medicală sunt mai sănătoase decât cele care primesc mai puțină. O asemenea constatare nu reprezintă însă un test al eficienței îngrijirii medicale. Alte cauze pot fi responsabile de o asemenea diferențiere. Astfel, în societățile occidentale la care se referă aceste cercetări, persoanele care primesc o îngrijire medicală mai sistematică și mai substanțială fac parte totodată din clasele mai bogate. Din acest motiv, nu este clar dacă diferențele înregistrate în starea de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
înseși? Adoptând un punct de vedere de factură marxistă, Williams argumentează că o asemenea interpretare ar fi eronată. Solidaritatea etnică reprezintă în mod primordial un răspuns la discriminările social-economice structurale. Cu puține excepții, etnicitatea devine politic manifestă doar atunci când liniamentele diferențierii etnic-culturale coincid cu sau sunt utilizate ca bază a stratificării sociale, drept criteriu al distribuirii inegale a resurselor. Conflictele etnice sunt deci expresia conflictelor sociale. Discriminările și diferențierile etnice sunt în fapt discriminări social-economice. Este ceea ce unii desemnează prin metafora
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
social-economice structurale. Cu puține excepții, etnicitatea devine politic manifestă doar atunci când liniamentele diferențierii etnic-culturale coincid cu sau sunt utilizate ca bază a stratificării sociale, drept criteriu al distribuirii inegale a resurselor. Conflictele etnice sunt deci expresia conflictelor sociale. Discriminările și diferențierile etnice sunt în fapt discriminări social-economice. Este ceea ce unii desemnează prin metafora „colonialismul intern”. Distincțiile de culoare, de tradiție, de religie, de apartenență etnică devin instrumente comode ale discriminării social-economice, acolo unde structural există grupuri discriminate. Conflictele etnice nu au
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai mare față de propria lor structură. Ele pot să se structureze în modalități diferite; își pot schimba structura, reorganizându-se după alte principii structurale. Sistemele sociale prezintă deci proprietatea de a avea structuri alternative. Această idee ne duce la necesitatea diferențierii a două straturi fundamentale ale analizei sociologice: sistemele sociale abstracte cu structurile lor potențiale alternative (matricea structurală) și sistemele sociale structurate. Sistemul social abstract (matricea structurală) se definește, pe de o parte, prin cerințele funcționale finale și câteva cerințe funcționale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
singură structură posibilă, ci un pachet de structuri alternative, este vital să se răspundă la întrebarea: care structură este cea mai bună, cea mai eficientă? Analiza eficienței devine aici o componentă importantă a analizei de sistem. Ceea ce caracterizează știința este diferențierea netă dintre soluțiile utopice și soluțiile posibile. Este ruptura pe care Friedrich Engels o întrevedea cu claritate, prin saltul de la utopie la știință (Engels, 1967). În anumitecondiții, organizarea ierarhic-autoritară sau cea democratică este mai bună?Organizarea sistemului productiv pe baza
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fi invocate împotriva valabilității sale. • Caracterul conservator al mecanismelor spontane. Verificarea practică a soluțiilor este eficace în delimitarea soluțiilor inadecvate de cele adecvate, satisfăcătoare. Ea nu cuprinde însă nici un mecanism de formulare neîntâmplătoare a soluțiilor optime și nici criterii de diferențiere a optimalității de suboptimalitate. Mecanismele verificării spontane nu au capacitatea de a determina dacă o soluție satisfăcătoare oarecare este sau nu optimă. Ele pot asigura perfecționarea unei soluții adoptate, dar nu pot și nici nu dețin motivația necesară abandonării unei
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Un sistem de retribuție poate fi selectat doar în funcție de consecințele sale directe asupra performanțelor în muncă ori pe baza considerării unei game mai largi de consecințe directe sauindirecte: asupra calității umane a muncii, asupra gradului de satisfacție a muncii, asupra diferențierii sociale a colectivității, vieții de familie etc. Nivelul de cunoaștere și strategiile de schimbare: problema lui „mai devreme” sau „mai târziu”. Un nivel scăzut de cunoaștere este asociat cu un anumit tip de schimbare socială - schimbarea prin crize -, în timp ce la
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
lui James G. March și Herbert A. Simon (1964, p. 163). Una dintre tezele centrale ale lucrării este următoarea: „trăsăturile de bază ale structurilor organizațiilor și ale funcționării lor sunt derivate din caracteristicile produselor rezolutive umane și ale alegerii raționale”. Diferențierea organizațiilor în mai multe departamente (producție, marketing, cercetare etc.) trebuie să-și găsească explicația și în strategia de soluționare a problemelor complexe: descompunerea lor în subprobleme mai simple ce pot fi mai ușor abordate. Diviziunea internă a muncii poate fi
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
gândească pe sine în termenii modelului generalizat al pieței: societatea este compusă din „producători-întreprinzători”; fiecare dintre aceștia, orientat de interesele sale private, caută să producă ceva care este util celorlalți pentru a obține profit. Acest model acceptă și el o diferențiere de interese, dar doar pe aceea generată de relațiile de piață, dintreproducători-consumatori, dar nu și diferențierile dintre grupurile și clasele sociale care rezultă din organizarea socială a producției - muncitori și patroni, diferite grupuri socioprofesionale. În această perspectivă, singura modalitate de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
aceștia, orientat de interesele sale private, caută să producă ceva care este util celorlalți pentru a obține profit. Acest model acceptă și el o diferențiere de interese, dar doar pe aceea generată de relațiile de piață, dintreproducători-consumatori, dar nu și diferențierile dintre grupurile și clasele sociale care rezultă din organizarea socială a producției - muncitori și patroni, diferite grupuri socioprofesionale. În această perspectivă, singura modalitate de angajare a sociologului părea cea de tipul client/consultant. După cum s-a văzut însă înparagraful anterior
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
a creat posibilitatea lansării unor programe științifice internaționale, caracterizate prin efortul sistematic de a nu reflecta punctul de vedere al unei țări sau grup de țări, ci al tuturor țărilor, de a exprima atât puncte de vedere comune, cât și diferențieri în funcție de pozițiile particulare. Sunt de amintit, în acest context, variatele proiecte științifice internaționale realizate sub patronajul ONU și UNESCO asupra unei game variate de probleme, începând cu cele referitoare la dezvoltarea social-economică, urbanism, comunicații, tehnologie și terminând cu elaborarea sistemelor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nivelului de aspirații generată de gradul de școlaritate, în așa fel încât să se instituie o egalitate din punctul de vedere al trăirii calității vieții; c) o stare similară cu cea constatată în cercetare: o inegalitate obiectivă relativ redusă în raport cu diferențierile de nivel de aspirații, consecința fiind că la grupurile cu pregătire școlară mai ridicată calitatea percepută a vieții va fi mai scăzută decât la celelalte grupuri și, în fine; d) o inegalitate obiectivă mai accentuată, încât grupurile cu pregătire școlară
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Din această teorie decurge o consecință practică: situația înregistrată în colectivitatea cercetată (calitatea vieții percepute scade pe măsură ce crește nivelul de școlaritate, deci gradul de complexitate profesională) este „anormală” în sens de „disfuncțională”. Condițiile obiective nu sunt suficient de diferențiate în raport cu diferențierea nivelului de aspirații; trebuie îmbunătățite condițiile obiective de viață ale grupurilor socioprofesionale cu nivel ridicat de școlaritate și calificare în așa fel încât raportul condiții obiective/nivel de aspirații (deci calitatea percepută a vieții) să fie cel puțin constant în raport cu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pregătirii profesionale, ar trebui să se acționeze parțial și în sensul prescris de primele teorii: condiții ceva mai bune de viață pentru grupurile cu o pregătire profesională mai ridicată; altfel, sentimentele deinsatisfacție rezultate ar putea afecta negativ performanța. O anumită diferențiere a condițiilor de viață este acceptată mai mult ca „un rău necesar, inevitabil”, cu conștiința anormalității sale. • Teoria privilegiului autoinstituit. Nivelul de aspirații nu este determinat de nivelul de școlaritate sau de tipul de profesie, ci de poziția socială asociată
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
școlaritate. În virtutea tradiției, persoanele care au calificări ridicate vor avea pretenții mai ridicate. Și în acest caz, soluția este de ordinul unei reorientări sociale: lupta împotriva mentalităților elitiste, asociate tradițional cu profesiile înalt calificate, dar și acceptarea provizorie a unor diferențieri ca inevitabile. După cum se poate observa, cele patru teorii explică diferențierea calității vieții în moduri diferite, având consecințe practice distincte în raport cu interesele diferitelor grupuri socioprofesionale. Primele două teorii susțin că diferențierea condițiilor obiective de viață în funcție de tipul de profesie exercitat
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai ridicate. Și în acest caz, soluția este de ordinul unei reorientări sociale: lupta împotriva mentalităților elitiste, asociate tradițional cu profesiile înalt calificate, dar și acceptarea provizorie a unor diferențieri ca inevitabile. După cum se poate observa, cele patru teorii explică diferențierea calității vieții în moduri diferite, având consecințe practice distincte în raport cu interesele diferitelor grupuri socioprofesionale. Primele două teorii susțin că diferențierea condițiilor obiective de viață în funcție de tipul de profesie exercitat este normală și necesară în condițiile actuale. Celelalte trei teorii consideră
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
profesiile înalt calificate, dar și acceptarea provizorie a unor diferențieri ca inevitabile. După cum se poate observa, cele patru teorii explică diferențierea calității vieții în moduri diferite, având consecințe practice distincte în raport cu interesele diferitelor grupuri socioprofesionale. Primele două teorii susțin că diferențierea condițiilor obiective de viață în funcție de tipul de profesie exercitat este normală și necesară în condițiile actuale. Celelalte trei teorii consideră că o asemenea diferențiere este nefuncțională. Ea poate și trebuie să fie treptat diminuată, dar, ca orice fenomen social care
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
moduri diferite, având consecințe practice distincte în raport cu interesele diferitelor grupuri socioprofesionale. Primele două teorii susțin că diferențierea condițiilor obiective de viață în funcție de tipul de profesie exercitat este normală și necesară în condițiile actuale. Celelalte trei teorii consideră că o asemenea diferențiere este nefuncțională. Ea poate și trebuie să fie treptat diminuată, dar, ca orice fenomen social care este greu de eliminat dintr-o dată, trebuie acceptată într-o oarecare măsură ca inevitabilă o anumită perioadă de timp. S-ar mai putea face
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
timp. S-ar mai putea face observația, totodată, că aceste teorii nu par exclusive, ci mai degrabă complementare, descriind surse distincte ale variației calității vieții. Însăși formularea lor reprezintă însă o poziție echidistantă, neutră din partea cercetătorului. Colectivitatea devine conștientă de diferențierile actuale, de „teoriile” și chiar „ideologiile” care se referă la ea. Pasul următor ar fi efortul de a determina contribuția diferențiată a factorilor evidențiați în aceste teorii, în contextul concret al societății noastre, la explicarea dinamicii calității vieții în colectivitatea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de a determina contribuția diferențiată a factorilor evidențiați în aceste teorii, în contextul concret al societății noastre, la explicarea dinamicii calității vieții în colectivitatea cercetată. Pe această bază s-ar putea face o estimare mai exactă a gradului în care diferențierile în nivelul de aspirații și în condițiile obiective de viață sunt sau nu justificate, inevitabile sau evitabile; în ce măsură ar trebui și/sau ar fi posibil să se acționeze asupra dinamicii lor. Pentru realizarea unei investigații bazate pe o atitudine echidistantă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]