3,282 matches
-
11, 12, 13, 16, 17, 19) Numai pentru sisteme de prelevare de probe parțiale. SB se poate folosi la măsurarea debitului de gaz de evacuare diluat, în cazul în care de evacuare, dacă este calibrat. DAF Filtru pentru aer de diluție (figurile 11-19) Se recomandă ca aerul de diluție să fie filtrat și trecut prin cărbune activ pentru eliminarea concentrației de fond a hidrocarburilor. La cererea constructorului, aerul de diluție este eșantionat conform normelor stabilite pentru a determina nivelul de bază
32005L0055-ro () [Corola-website/Law/293981_a_295310]
-
sisteme de prelevare de probe parțiale. SB se poate folosi la măsurarea debitului de gaz de evacuare diluat, în cazul în care de evacuare, dacă este calibrat. DAF Filtru pentru aer de diluție (figurile 11-19) Se recomandă ca aerul de diluție să fie filtrat și trecut prin cărbune activ pentru eliminarea concentrației de fond a hidrocarburilor. La cererea constructorului, aerul de diluție este eșantionat conform normelor stabilite pentru a determina nivelul de bază al particulelor, care poate fi ulterior scăzut din
32005L0055-ro () [Corola-website/Law/293981_a_295310]
-
care de evacuare, dacă este calibrat. DAF Filtru pentru aer de diluție (figurile 11-19) Se recomandă ca aerul de diluție să fie filtrat și trecut prin cărbune activ pentru eliminarea concentrației de fond a hidrocarburilor. La cererea constructorului, aerul de diluție este eșantionat conform normelor stabilite pentru a determina nivelul de bază al particulelor, care poate fi ulterior scăzut din valorile măsurate în gazul de evacuare diluat de evacuare. DT Tunel de diluție (figurile 11-19) Tunelul de diluție: - trebuie să aibă
32005L0055-ro () [Corola-website/Law/293981_a_295310]
-
fond a hidrocarburilor. La cererea constructorului, aerul de diluție este eșantionat conform normelor stabilite pentru a determina nivelul de bază al particulelor, care poate fi ulterior scăzut din valorile măsurate în gazul de evacuare diluat de evacuare. DT Tunel de diluție (figurile 11-19) Tunelul de diluție: - trebuie să aibă o lungime destul de mare pentru a permite amestecarea optimă a gazului de evacuare cu aerul de diluție în condițiile unui debit instabil; - trebuie construit din oțel inoxidabil cu: - un raport între grosime
32005L0055-ro () [Corola-website/Law/293981_a_295310]
-
constructorului, aerul de diluție este eșantionat conform normelor stabilite pentru a determina nivelul de bază al particulelor, care poate fi ulterior scăzut din valorile măsurate în gazul de evacuare diluat de evacuare. DT Tunel de diluție (figurile 11-19) Tunelul de diluție: - trebuie să aibă o lungime destul de mare pentru a permite amestecarea optimă a gazului de evacuare cu aerul de diluție în condițiile unui debit instabil; - trebuie construit din oțel inoxidabil cu: - un raport între grosime și diametru de 0,025
32005L0055-ro () [Corola-website/Law/293981_a_295310]
-
ulterior scăzut din valorile măsurate în gazul de evacuare diluat de evacuare. DT Tunel de diluție (figurile 11-19) Tunelul de diluție: - trebuie să aibă o lungime destul de mare pentru a permite amestecarea optimă a gazului de evacuare cu aerul de diluție în condițiile unui debit instabil; - trebuie construit din oțel inoxidabil cu: - un raport între grosime și diametru de 0,025 sau mai mic pentru tunelul de diluție cu diametru interior mai mare de 75 mm; - grosime nominală a pereților nu
32005L0055-ro () [Corola-website/Law/293981_a_295310]
-
mare pentru a permite amestecarea optimă a gazului de evacuare cu aerul de diluție în condițiile unui debit instabil; - trebuie construit din oțel inoxidabil cu: - un raport între grosime și diametru de 0,025 sau mai mic pentru tunelul de diluție cu diametru interior mai mare de 75 mm; - grosime nominală a pereților nu mai mică de 1,5 mm pentru tunelul de diluție cu diametru interior mai mic sau egal cu 75 mm; - trebuie să aibă diametrul de cel puțin
32005L0055-ro () [Corola-website/Law/293981_a_295310]
-
inoxidabil cu: - un raport între grosime și diametru de 0,025 sau mai mic pentru tunelul de diluție cu diametru interior mai mare de 75 mm; - grosime nominală a pereților nu mai mică de 1,5 mm pentru tunelul de diluție cu diametru interior mai mic sau egal cu 75 mm; - trebuie să aibă diametrul de cel puțin 75 mm pentru tipul de eșantionare parțială; - se recomandă ca acesta să aibă un diametru de cel puțin 25 mm pentru tipul de
32005L0055-ro () [Corola-website/Law/293981_a_295310]
-
recomandă ca acesta să aibă un diametru de cel puțin 25 mm pentru tipul de eșantionare totală; - poate fi încălzit la o temperatură a pereților de cel mult 325 K (52 C) prin încălzire directă sau prin preîncălzirea aerului de diluție, cu condiția ca temperatura aerului să nu depășească 325 K (52 C) înainte de introducerea gazelor de evacuare în tunelul de diluție; - poate fi izolat. Gazele de evacuare generate de motor sunt bine amestecate cu aerul de diluție. Pentru eșantionarea parțială
32005L0055-ro () [Corola-website/Law/293981_a_295310]
-
o temperatură a pereților de cel mult 325 K (52 C) prin încălzire directă sau prin preîncălzirea aerului de diluție, cu condiția ca temperatura aerului să nu depășească 325 K (52 C) înainte de introducerea gazelor de evacuare în tunelul de diluție; - poate fi izolat. Gazele de evacuare generate de motor sunt bine amestecate cu aerul de diluție. Pentru eșantionarea parțială se verifică calitatea amestecului, după introducerea lui, prin analiza cu CO2 a tunelului cu motorul în funcțiune (în cel puțin patru
32005L0055-ro () [Corola-website/Law/293981_a_295310]
-
preîncălzirea aerului de diluție, cu condiția ca temperatura aerului să nu depășească 325 K (52 C) înainte de introducerea gazelor de evacuare în tunelul de diluție; - poate fi izolat. Gazele de evacuare generate de motor sunt bine amestecate cu aerul de diluție. Pentru eșantionarea parțială se verifică calitatea amestecului, după introducerea lui, prin analiza cu CO2 a tunelului cu motorul în funcțiune (în cel puțin patru puncte la distanțe egale). În cazul în care este nevoie, se folosește un orificiu de amestec
32005L0055-ro () [Corola-website/Law/293981_a_295310]
-
prin analiza cu CO2 a tunelului cu motorul în funcțiune (în cel puțin patru puncte la distanțe egale). În cazul în care este nevoie, se folosește un orificiu de amestec. Notă: În cazul în care temperatura ambiantă din apropierea tunelului de diluție (DT) este sub 293 K (20 C), se iau măsuri de precauție pentru evitarea pierderilor de particule pe pereții reci ai tunelului de diluție. De aceea, se recomandă încălzirea și/sau izolarea tunelului în limitele parametrilor menționați anterior. La sarcini
32005L0055-ro () [Corola-website/Law/293981_a_295310]
-
se folosește un orificiu de amestec. Notă: În cazul în care temperatura ambiantă din apropierea tunelului de diluție (DT) este sub 293 K (20 C), se iau măsuri de precauție pentru evitarea pierderilor de particule pe pereții reci ai tunelului de diluție. De aceea, se recomandă încălzirea și/sau izolarea tunelului în limitele parametrilor menționați anterior. La sarcini mari ale motorului, tunelul poate fi răcit printr-o metodă neagresivă, precum un ventilator de recirculare, atâta timp cât temperatura mediului de răcire nu scade sub
32005L0055-ro () [Corola-website/Law/293981_a_295310]
-
căldură (figurile 16, 17) Schimbătorul de căldură trebuie să aibă o capacitate suficientă pentru menținerea temperaturii de la orificiul de admisie până la exhaustorul SB în limitele a ± 11 K din temperatura medie de funcționare observată în timpul testării. 2.3. Sistem de diluție totală a debitului Figura 20 descrie un sistem de diluție bazat pe diluția totală a gazelor de evacuare folosindu-se schema de eșantionare la volum constant (CVS). Trebuie măsurat volumul total al amestecului dintre gazele de evacuare și aerul de
32005L0055-ro () [Corola-website/Law/293981_a_295310]
-
o capacitate suficientă pentru menținerea temperaturii de la orificiul de admisie până la exhaustorul SB în limitele a ± 11 K din temperatura medie de funcționare observată în timpul testării. 2.3. Sistem de diluție totală a debitului Figura 20 descrie un sistem de diluție bazat pe diluția totală a gazelor de evacuare folosindu-se schema de eșantionare la volum constant (CVS). Trebuie măsurat volumul total al amestecului dintre gazele de evacuare și aerul de diluție. Se pot folosi fie o PDP, fie un sistem
32005L0055-ro () [Corola-website/Law/293981_a_295310]
-
pentru menținerea temperaturii de la orificiul de admisie până la exhaustorul SB în limitele a ± 11 K din temperatura medie de funcționare observată în timpul testării. 2.3. Sistem de diluție totală a debitului Figura 20 descrie un sistem de diluție bazat pe diluția totală a gazelor de evacuare folosindu-se schema de eșantionare la volum constant (CVS). Trebuie măsurat volumul total al amestecului dintre gazele de evacuare și aerul de diluție. Se pot folosi fie o PDP, fie un sistem cu CFV. Pentru
32005L0055-ro () [Corola-website/Law/293981_a_295310]
-
totală a debitului Figura 20 descrie un sistem de diluție bazat pe diluția totală a gazelor de evacuare folosindu-se schema de eșantionare la volum constant (CVS). Trebuie măsurat volumul total al amestecului dintre gazele de evacuare și aerul de diluție. Se pot folosi fie o PDP, fie un sistem cu CFV. Pentru colectarea ulterioară de particule, se trece prin sistemul de eșantionare a particulelor un eșantion de gaz de evacuare diluat (punctul 2.4, figurile 21 și 22). În cazul
32005L0055-ro () [Corola-website/Law/293981_a_295310]
-
CFV. Pentru colectarea ulterioară de particule, se trece prin sistemul de eșantionare a particulelor un eșantion de gaz de evacuare diluat (punctul 2.4, figurile 21 și 22). În cazul în care aceasta se face în mod direct, se numește diluție unică. În cazul în care eșantionul este diluat încă o dată în al doilea tunel de diluție, metoda se numește diluție dublă. Acest procedeu este folositor în cazul în care nu se pot îndeplini normele de temperatură la suprafața filtrului printr-
32005L0055-ro () [Corola-website/Law/293981_a_295310]
-
de gaz de evacuare diluat (punctul 2.4, figurile 21 și 22). În cazul în care aceasta se face în mod direct, se numește diluție unică. În cazul în care eșantionul este diluat încă o dată în al doilea tunel de diluție, metoda se numește diluție dublă. Acest procedeu este folositor în cazul în care nu se pot îndeplini normele de temperatură la suprafața filtrului printr-o singură diluție. Deși reprezintă, parțial, un sistem de diluție, sistemul de diluție dublă este descris
32005L0055-ro () [Corola-website/Law/293981_a_295310]
-
diluat (punctul 2.4, figurile 21 și 22). În cazul în care aceasta se face în mod direct, se numește diluție unică. În cazul în care eșantionul este diluat încă o dată în al doilea tunel de diluție, metoda se numește diluție dublă. Acest procedeu este folositor în cazul în care nu se pot îndeplini normele de temperatură la suprafața filtrului printr-o singură diluție. Deși reprezintă, parțial, un sistem de diluție, sistemul de diluție dublă este descris ca o modificare adusă
32005L0055-ro () [Corola-website/Law/293981_a_295310]
-
cazul în care eșantionul este diluat încă o dată în al doilea tunel de diluție, metoda se numește diluție dublă. Acest procedeu este folositor în cazul în care nu se pot îndeplini normele de temperatură la suprafața filtrului printr-o singură diluție. Deși reprezintă, parțial, un sistem de diluție, sistemul de diluție dublă este descris ca o modificare adusă sistemului de eșantionare a particulelor la punctul 2.4, figura 22, deoarece are cele mai multe caracteristici comune cu un sistem tipic de eșantionare a
32005L0055-ro () [Corola-website/Law/293981_a_295310]
-
o dată în al doilea tunel de diluție, metoda se numește diluție dublă. Acest procedeu este folositor în cazul în care nu se pot îndeplini normele de temperatură la suprafața filtrului printr-o singură diluție. Deși reprezintă, parțial, un sistem de diluție, sistemul de diluție dublă este descris ca o modificare adusă sistemului de eșantionare a particulelor la punctul 2.4, figura 22, deoarece are cele mai multe caracteristici comune cu un sistem tipic de eșantionare a particulelor. Figura 20 Sistemul de diluție totală
32005L0055-ro () [Corola-website/Law/293981_a_295310]
-
doilea tunel de diluție, metoda se numește diluție dublă. Acest procedeu este folositor în cazul în care nu se pot îndeplini normele de temperatură la suprafața filtrului printr-o singură diluție. Deși reprezintă, parțial, un sistem de diluție, sistemul de diluție dublă este descris ca o modificare adusă sistemului de eșantionare a particulelor la punctul 2.4, figura 22, deoarece are cele mai multe caracteristici comune cu un sistem tipic de eșantionare a particulelor. Figura 20 Sistemul de diluție totală a debitului ***[PLEASE
32005L0055-ro () [Corola-website/Law/293981_a_295310]
-
de diluție, sistemul de diluție dublă este descris ca o modificare adusă sistemului de eșantionare a particulelor la punctul 2.4, figura 22, deoarece are cele mai multe caracteristici comune cu un sistem tipic de eșantionare a particulelor. Figura 20 Sistemul de diluție totală a debitului ***[PLEASE INSERT PICTURE FROM ORIGINAL AND INSERT FOLLOWING TRANSLATIONS IN RO LANGUAGE]*** air = aer CFV = CVF DAF = DAF DDS = DDS EFC = EFC EP = EP exhaust = gaze de evacuare FC 3 = FC 3 HE = HE if EFC is
32005L0055-ro () [Corola-website/Law/293981_a_295310]
-
către filtrul secundar to particulate sampling system or to DDS see Figure 22 = către sistemul de eșantionare a particulelor, a se vedea figura 22 vent = orificiu de ventilație Întreaga cantitate de gaz de evacuare brut este amestecată în tunelul de diluție DT cu aerul de diluție. Debitul de gaz de evacuare se măsoară fie cu o pompă volumetrică PDP, fie cu un difuzor de aer pentru debit critic CFV. Un schimbător de căldură HE sau un compensator electronic de debit EFC
32005L0055-ro () [Corola-website/Law/293981_a_295310]