4,884 matches
-
sfârșit amenințările lui sângeroase, dar nu trebuia să uite că dincolo de aceste ziduri sinistre se ascundea un observator isteț și că acțiunile și mișcările cele mai mărunte erau evaluate și analizate cu mare atenție. - Poți face ceva? întrebă ea, sau Discipolul își face griji degeaba în privința dumitale. - Eu aș vrea să știu, răspunse Gosseyn, ce vezi că voi face eu, cu știința dumitale a viitorului. Răspunsul său dovedi, dacă mai era nevoie, că nu era vorba de o discuție academică. Pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
neașteptate, ea izbucni în plâns. - O! te rog, nu mă lăsa așa, în starea asta. Amenințările acestui om mă înnebunesc. Dădea din cap, plângând. - Nu știu ce se întâmplă. Când privesc viitorul dumitale, totul este neclar. Asta mi se mai întâmplă cu Discipolul, dar este normal, fiindcă el este defazat. Se întrerupse, își șterse lacrimile cu dosul mâinii și spuse, serioasă: - Știu că și dumneata ești în pericol. Dar dacă poți să faci ceva împotriva Discipolului, va trebui s-o faci în teren
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
neclar. Asta mi se mai întâmplă cu Discipolul, dar este normal, fiindcă el este defazat. Se întrerupse, își șterse lacrimile cu dosul mâinii și spuse, serioasă: - Știu că și dumneata ești în pericol. Dar dacă poți să faci ceva împotriva Discipolului, va trebui s-o faci în teren deschis. Lui Gosseyn îi păru rău de ea, dar nu era deloc logică. - În istoria planetei de unde vin, zise el, surpriza a fost mereu un factor esențial în determinarea țărilor și grupurilor care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
ea, dar nu era deloc logică. - În istoria planetei de unde vin, zise el, surpriza a fost mereu un factor esențial în determinarea țărilor și grupurilor care trebuiau să domine civilizația. Acum, nu mai plângea și avea o uitătură amuzată. - Dacă Discipolul te poate învinge în teren deschis, puțin îi pasă de elementele de surpriză. Gosseyn abia o auzi. - Ascultă, zise el cu gravitate, voi încerca să te ajut, dar dacă voi putea, depinde de răspunsurile dumitale la întrebările mele. - Da? Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
va întâmpla? - Peste zece minute, cu aproximație, zise Leej. Gosseyn, surprins, tăcu un moment. În sfârșit, întrebă: - Există un mijloc de transport intre Yalerta și planetele altor sori? - Da, zise Leej. Fără avertizare și fără să fim informați în prealabil, Discipolul i-a informat pe toți oamenii aerulotelor că trebuie să accepte misiuni pe transporturile stelare militare ale unui individ care se numește Enro. Și imediat a adus aici un aparat care avea un sistem pentru a ne transporta. Gosseyn încasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
transporta. Gosseyn încasă șocul, fără să-și schimbe expresia, dar, interior, se clătină. Își reprezentă brusc pe profeții pentru fiecare stelavion de război, prezicând mișcările navelor inamice. Ce ființă umană normală putea combate aceste echipaje supraumane? Știa după Janasen, că Discipolul lucra cu Enro: dar nu era vorba decât de un individ. Dar așa, se înmulțea cu... puse întrebarea cu glas aspru. - Câți... câți sunt ca dumneata? - Aproape cinci milioane, zise Leej. Se aștepta la mai mult, dar această cifră redusă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
liniștea defel. Cinci milioane, era suficient pentru dominarea galaxiei. - Dar, zise Gosseyn, formulându-și speranța cu glas tare, nu vor pleca toți. - Eu am refuzat, zise Leej abătută. Nu sunt singura, cred, dar timp de cinci ani m-am împotrivit Discipolului și trebuie să fiu un exemplu. Părea obosită. - Majoritatea se duce. Gosseyn calculă că patru din cele zece minute se scurseseră, își șterse fruntea umedă și insistă. - Ce crezi despre acuzațiile lui Jurig împotriva prezicătorilor? Ea ridică din umeri, indiferentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
să se ridice grilajul și-ți arăt eu ce să faci cu oamenii care nu stau în banca lor. Ridică vocea într-un urlet frenetic. - Discipole, dacă mă auzi, dă-i drumul. Ridică grilajul. Ridică-l! Dacă auzi sau nu, Discipolul oricum nu făcu nimic. Grilajul nu se ridică. Jurig se calmă și revenii la pat. Se așeză mormăind: - Așteaptă numai. Așteaptă numai! Pentru Gosseyn așteptarea se sfârșise. Jurig, în explozia lui, îi arătase soluția. Își dădu seama că tremura. Știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
Grilajul nu se ridică. Jurig se calmă și revenii la pat. Se așeză mormăind: - Așteaptă numai. Așteaptă numai! Pentru Gosseyn așteptarea se sfârșise. Jurig, în explozia lui, îi arătase soluția. Își dădu seama că tremura. Știa ce avea de făcut. Discipolul însuși îi va furniza soluția la momentul oportun. Nu era de mirare că Leej nu voise să accepte previziunea ei, a gesturilor ulterioare ale lui Gosseyn. În aparență nu spuneau nimic. - Crac! Un sunet neașteptat răsună când se aruncă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
cu spiritul încordat ca o bară de metal. Exista o zonă exterioară cu care putea să scape cu ajutorul facultăților speciale ale creierului său secund, dar mai trebuia să se decidă ce va face după aceea. Problema directă a sa, în raport cu Discipolul nu suferise modificări fundamentale. Pericolul era mare și iminent. Dar, cel puțin, poseda un teren de retragere exterior. Cu băgare de seamă, ca un combatant pândind un adversar periculos, Gosseyn îl observa pe Jurig, gorila, care va încerca să îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
treacă. Așteptase ocazia. Un om incapabil să ia o decizie într-o chestiune importantă, trebuia să pară că-și concentrează atenția pe un aspect secundar. Atâta vreme cât va da impresia că avea spiritul axat asupra lui Jurig, ca și cum el constituia pericolul. Discipolul va aștepta rezultatul. Zise cu glas de oțel: - Jurig, m-am săturat de vorbăria asta. E timpul să te hotărăști pentru sau contra mea. Și-ți spun imediat că ar fi cuminte să fii pentru. Yalertanul, care se pregătea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
Dar o zise ca pentru a controla efectul vorbelor sale. - Leej, zise Gosseyn. - Da? - Vezi ce voi face? - Nu e nimic. Nimic. Era rândul lui Gosseyn să fie descumpănit. De fapt, dacă ea nu putea să-i prezică faptele, nici Discipolul nu era capabil. Dar sperase măcar într-o imagine care să-i îngăduie să se hotărască. Ce va face afară? Să fugă? Să exploreze refugiul și să-l caute pe Discipol? Rolul lui în afacerea asta era mult mai însemnat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
dacă ea nu putea să-i prezică faptele, nici Discipolul nu era capabil. Dar sperase măcar într-o imagine care să-i îngăduie să se hotărască. Ce va face afară? Să fugă? Să exploreze refugiul și să-l caute pe Discipol? Rolul lui în afacerea asta era mult mai însemnat decât cel al lui Jurig sau cel al lui Leej. Ca și Discipolul, el ocupa un loc de prim plan în jocul de șah galactic. Sau măcar așa era de crezut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
îngăduie să se hotărască. Ce va face afară? Să fugă? Să exploreze refugiul și să-l caute pe Discipol? Rolul lui în afacerea asta era mult mai însemnat decât cel al lui Jurig sau cel al lui Leej. Ca și Discipolul, el ocupa un loc de prim plan în jocul de șah galactic. Sau măcar așa era de crezut până la proba contrarie. Și asta impunea niște constrângeri. Fuga nu rezolva nimic. Mai trebuia, pe cât posibil, să semene sămânța victoriei viitoare. - Jurig
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
sămânța victoriei viitoare. - Jurig, zise, câștigând timp, ai de luat o hotărâre gravă. Ea necesită mai mult curaj decât ai avut până acum, clar știu că-ți stă în putință. Începând de acum încolo, indiferent de consecințe, vei fi împotriva Discipolului. Îți spun, nu ai de ales. La următoarea noastră întâlnire, dacă nu lucrezi împotriva lui fără condiții, te voi ucide. Jurig îl privea, neîncrezător. Îi era greu să creadă că un codeținut îi putea da cu adevărat un ordin. Râse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
sistemul său nervos. Percepu vag prezența unor oameni care se întorceau spre el pe când alerga. Zări, răsucindu-și capul, o aglomerație de clădiri, clopotnițe și turnuri, mase de piatră și de marmură, ferestre de sticlă colorată. Această imagine a "refugiului" Discipolului îi rămase în minte și când stătea pândind sursele de energie ale castelului. Era tot timpul pregătit să se similarizeze dinainte înapoi pentru a scăpa de suflori și armele de energie. Dar nu se producea nici o variație în fluxul dinamului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
făcu un pas alături și o transportă pe Leej. După aceea se retransportă pe spațiul exterior al ferestrei celulei și alergă la prima ușă care ducea la refugiu. Își dorea să aibă arme pe măsura celor pe care le concepuse Discipolul pentru a preîntâmpina fuga lui și era hotărât să le obțină. Se afla într-un culoar larg, iar primul lucru pe care-l văzu fu un lung șir de lămpi magnetice. O memoriză pe cea mai apropiată și numaidecât se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
trece aerulota mea. - Ce va trece? zise Gosseyn. Dar ea plecase deja, părând să nu-l audă. Gosseyn o urmă alergând și se gândi: M-a păcălit? Știa că va fugi acum? Dar în aceste condiții de ce nu știa și Discipolul? Și de ce așteaptă?" Nu putea să nu se gândească la faptul că se găsea prins în "capcana cea mai complexă care a fost vreodată inventată de un individ". Trebuia să se gândească și dacă evadarea era în realitate o reușită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
întâmpla niciodată. În drum spre fereastră, Gosseyn se opri auzind aceste cuvinte. Se răsuci pe jumătate spre ea pentru a întreba pe ce își fonda această convingere, dar nu formulă întrebarea. Ea își recunoscuse deja incapacitatea de a prezice acțiunile Discipolului și mai mult nu avea nevoie să știe. În rest, era o fată frumoasă, emotivă, la vreo treizeci de ani, lipsită de vreo dispoziție specială pentru a se feri de pericol. După ce el va putea face tot ce-i va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
aștepta să se prăbușească. Și, oricât de infantil ar fi cu femeile, pe plan politic și militar, dictatorul avea geniu. În clipa în care se dezlipea de la fereastră, Gosseyn își aminti că Jurig, condamnat la moarte, suporta, poate, acum furia Discipolului. Repede, îl similariză pe Jurig în pădurea de lângă grilaj. Dacă se speriase, se va ascunde și va rămâne disponibil pentru mai târziu. Și cu asta, se întoarse la vreme pentru a o auzi pe femeie zicând liniștită: - Regret, Yanar, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
o rază de vreo zece kilometri în jurul navei. Gosseyn strecură instrumentul în buzunar și încercă să-și imagineze efectul celor petrecute asupra lui Yanar. Fotografiind aparatul, similarizase unul din vârfurile de descărcare pe zona cunoscută din celula sa din refugiul Discipolului. Distanța parcursă evita revenirea curentului în navă; astfel arma, cu energia deturnată, nu operase. Efectul psihologic produs trebuia să fi fost cât de cât înfricoșător. Figura omului era tot ca varul, dar strângea din dinți, hotărât. - Va trebui să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
mai face Yanar? - Conduce nava. Gosseyn îi făcu semn lui Yanar. - Te urmez, zise scurt. Discuțiile ulterioare cu Leej puteau să mai aștepte. În timp ce examina nava, Gosseyn se duse cu gândul la ceea ce spunea Leej când alergau prin hățișurile insulei Discipolului: "Rulotă", spusese. O aerulotă. Își reprezentă viața ușoară dusă de acești prezicători de atâția ani pe această lume de insule și mări. Să plutești alene prin aer, să aterizezi când ai chef, unde dorești; să îmbarci pe oricare dintre ființele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
înaintea spirite-lor puțin critice. În plus, generațiile recente au crescut într-un mediu în care nu se punea problema sclaviei pentru clasa prezicătorilor. Această atitudine făcea parte din "constantele'" sistemului lor nervos. Deși nu păreau să-și dea seama, apariția Discipolului în mijlocul acestui tablou idilic distrugea pentru totdeauna modul lor simplu de viață. Acum, sosirea navei de război și prezența lui Gilbert Gosseyn confirmau schimbările viitoare ale condiției lor. Ori se adaptau, ori dispăreau. Camera de control se găsea în partea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
să nu facă zgomot. Prezicătorul își ridică ochii și-l văzu că se apropia. Se foia, încurcat, în fotoliu, dar rămase la locul lui. Părea nefericit. Gosseyn consideră că era semn bun. Cu excepția celor care se aflaseră în contact cu Discipolul, nici unul dintre acești prezicători, nu cunoștea tensiunea penibilă născută din imposibilitatea de a scruta viitorul în fiecare moment. Va fi interesant de observat efectul asupra lui Yanar. În plus. avea o nevoie urgentă de informații. Gosseyn începu cu întrebări simple
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
și alte mijloace pentru control. De altfel, nu avea ce face decât să continue, socotind că Yanar era incapabil să prevadă întrebările. Dialogul continua. Gosseyn nu știa exact ce urmărea. Un fir conducător, poate. Sentimentul că nu ieșise din capcana Discipolului se preciza și mai mult. În acest caz, nu făcea decât să se lupte cu timpul, în sensul literal al termenului. Dar natura acestei capcane? Află că prezicătorii se nășteau în mod normal, de obicei la bordul aerulotelor. După câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]