3,645 matches
-
de sociologie, doar cinci nu au realizat acest interviu. Ceilalți au recunoscut că nu le-a fost prea greu, pentru că persoanele erau cunoscute dinainte. Un aspect destul de interesant al colaborării noastre cu informatorii a fost acela care ține de păstrarea discreției în ceea ce privește identitatea lor. O mare parte dintre ei au cerut insistent să nu li se divulge identitatea și domiciliul. Nu am nevoie de publicitate, mi-o fac singură. Am clienți serioși și nu vreau să intru în gura lumii. Lucrurile
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
minți în scop pozitiv" (Powell 1984:223). Eu cred că majoritatea oamenilor ar fi de acord cu această afirmație; însă nu prea s-ar realiza un consens și în privința naturii "anumitor situații". Este specific guvernelor să se protejeze printr-o discreție oficială, încît cu puțin noroc multe din încercările lor de a-și induce în eroare adversarii și publicul au succes și nu sînt divulgate niciodată. Regulile în privința dezvăluirii documentelor oficiale după trecerea unui anumit număr de ani îi ajută pe
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
implică nuanțele de imoralitate pe care acest cuvînt le are în limba engleză. Dîndu-și seama că ar putea fi mințiți, oamenii testau înclinația altora spre nesinceritate punînd întrebări la care cunoșteau deja răspunsul. Într-o societate rurală de acest gen, discreția și secretivitatea sînt virtuți, în special cînd e vorba de activitățile unei familii. Du Boulay (1974:189) povestește că a stat într-o casă în care s-au terminat la un moment dat proviziile de petrol lampant. Băiatul mai mare
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
mai repede decît cei care erau conștienți de riscurile reale. Acest lucru îi argumentează presupunerea că "pentru psihicul uman falsele iluzii sînt uneori mai avantajoase decît adevărul". Colson și Scheibe nu pledează pentru nesinceritatea intenționată, ci doar pentru o oarecare discreție în comunicarea adevărului. În alte contexte sociale în care încrederea absolută nu este un obiectiv, minciuna și înșelătoria pot fi tolerate și chiar necesare. În aceste contexte minciuna ar trebui folosită cu moderație, încît să nu devină neproductivă. A trăi
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
-n ierbar, ca o mostră sărăcăcioasă izolată de arealul În care respira viață. Iată și cîteva poeme care vor ilustra această legătură organică a imaginilor cu simbolistica lor. mai cade-o frunză - de-acum soarele Întreg În fereastră Valeria Tamaș Discreția notației din primul vers surprinde și divulgă doar dispoziția contemplativă a celui care urmărește, frunză cu frunză, căderea Îndelungă și oarecum păsuitoare a coroanelor. Dar, În economia Întregului poem, această rezervă este amendată iremediabil de acea linie drastică de demarcație
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
De-acum orice tremur de geană și orice pîlpîire, orice atingere sau tresărire au un răsunet incalculabil, nebănuit, de cutremur. Căci ele se petrec pe harfa tîlcurilor, printre corzile tainelor și răzbat miraculos pînă În Ursa Mare. Lucrînd sub regimul discreției maxime - surdina - totul are, ciudat, paradoxal, efect penetrant și amplificator. În contextul unei nopți magice (Noapte de mai), Blaga Îl folosește pe a răspunde cu o deosebită delicatețe a minții (cu hosomi, ar spune japonezul) Încărcîndu-l simbolic cu tot ce
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
ne supunem mesajului lor intrinsec, pe care romancierul, după propria Înțelegere, un simplu mijlocitor, dorește să-l transmită nealterat.” Argumentul de mai sus este valabil și pentru haiku. Stilul textual al haiku-ului este transparența și calitatea lui ține de discreția autorului, de absența umorilor care ar putea să-i aburească lentila. Faptele sînt revelatoare și nu trebuie distorsionate de efuziunile emoționale ale autorului. Autenticitatea lor se păstrează nealterată doar dacă nu sînt interpretate. Prin opțiunea sa, Defoe arată, În acord
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Înscriindu-i pe piele propria sentința. Este marea realizare a guvernatorului coloniei prezentată cu fast vizitatorului de ocazie. Aparența de realism, minuția și seriozitatea descrierii mecanismului ororii ne introduc Însă treptat dar definitiv În plină aberație, În grotesc, demențial, monstruos. "Discreția și subtilitatea [...] Îl Îndeamnă pe ironist să mențină În zona subtextuală mereu alte porțiuni ale unui discurs virtual complet, astfel Încît receptorul, chiar dacă știe că trebuie să conteze pe o exprimare oblică, poate fi Încă derutat de o omisiune sau
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
plin de tupeu al marfarului ține parcă să tot afirme vechea lozinca a omului care, cu fiecare trecere pe pod, Învinge Încă o dată natura. Cursul rîului, prin modul tăcut În care-și spovedește taina, pare În schimb o culme a discreției. Evenimentul insignifiant că primele frunze uscate, semn al caniculei și al intrării verii-n declin, intră-n vertij Într-o mică bulboană din rîu este acoperit și aproape anulat de hărmălaia-n care trenul de marfă Își face numărul. Și
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
copilul (pe cel aflat la vîrsta cronologică a copilăriei dar și pe cel care ar trebui să rămînă În noi la orice vîrstă) de la joacă, de la preocupările ludice. Educația abandonează șotronul (și tot ce simbolizează el) și-l lasă la discreția frunzelor care Îl șterg, Îl ascund, Îl anulează. Nu am mai Încercat nicio schimbare ulterior. Deși mam Îndepărtat mult de ce aș fi vrut să fac la Început, am convingerea că am avut norocul să găsesc ceva mai bun. Dacă m
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
din poemul de mai sus această atitudine? Vituperează autoarea În apărarea patrimoniului periclitat? O podidesc lacrimile cînd vede sacrilegiul? Categoric, se abține. Poate că am putea-o ghici acum, cînd știm despre ce e vorba, În postura melcului retras cu discreție, cu toate regretele sale, În cochilia unui haiku. Covata crăpată sub streașinăcovata crăpată plină cu soare Iulian Dămăcuș 4-6-5, schema silabică neglijată compromițător sau luată-n răspăr? Dar poți vorbi oare cu suficientă credibilitate de o covată crăpată cu manșetele
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
caracteristic acestei valori, este tocmai această ciudată Întrepătrundere a contrastelor, această topire Într-un singur aliaj a imperfecțiunii și a delicateții. Covata crăpată nu se pune pe sine În valoare, nu și afirmă ostentativ vreunul din atribute. În umilința și discreția ei, ea se oferă doar, prin oglinda picului de apă scursă de pe streașină, pe care Încă Îl mai poate păstra, celebrării soarelui. Scena-n sine este ancestrală: existența permanentă sub streașină, recurgînd la recipiente uzate și hîrbuite, dezafectate de la utilitățile
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
straturi a poemului - geam, liliac, cer -, sugestiile pe care le dă ea cititorului s-ar spulbera sub acuza de pleonasm. Și totuși, un singur cuvînt, abominabilul verb, rătăcit Între patru substantive, este resortul poemului. Frumusețea lui constă Într-o anume discreție necăutată. Pe de-o parte, geamul cît palma, o deschidere realmente umilă, este locul prin care cel ce locuiește În bojdeucă are acces la cer În toată adîncimea lui. Pe de alta, forța liliacului este hiperbolizată În sensul că Înflorirea
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
două lucruri: rochia și vîntul. Între ele gîndul neexplicitat al presupusului autor. Sau, mai curînd, observator. Explicitarea este lăsată pe seama celor două lucruri. A jocului lor. Fata, femeia, trupul ar fi superfluu să fie menționate. Și economia haiku-ului, și discreția lui impun această elipsă care, În același timp, comprimă textul și creează acea tensiune a iscodirii ce dă o satisfacție-n plus cititorului isteț. Imaginația beneficiază astfel de mai multă libertate și de bogăția unui evantai de posibilități necenzurate printr-
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
țărilor În pașalâcuri. Începând cu a doua jumătate a secolului dependența se accentuează, astfel că turcii intervin tot mai des În Țările Române. Regimul politic al dominației otomane se exprimă prin dese Schimbări de domni, domnii nu sunt numai la discreția Porții ci i la bunul plac al boierilor, care pentru a-și spori domeniile și bogăția Încearcă să domine cu ajutorul turcilor statul. Din aceste motive spre sfârșitul secolului instituția domniei se degradează și mai mult. Prin sfatul domnesc Poarta supraveghea
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
potentiae partis sensitivae, sunt passivae; nec est possibile, quod una potentia sit activă et passiva. Considerandum est etiam, quod sensus proprius habet discer nere inter contraria sensibilia, inquantum proprius participat aliquid de virtute sensus communis [...]. Șed ultimum iudicium et ultima discrețio pertinet ad sensum communem (Sent. De anim., lib. 3, l. 3, n. 14). Trebuie considerat că, deși acest principiu comun este mișcat de simțul propriu, deoarece schimba rile tuturor simțurilor proprii ajung la simțul comun, ca la un termen comun
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
agrafe) de păr. Către anii '70-'80, coafurile sînt mai simple și mai naturale, iar meșele încep să fie abandonate. Mai ales în familiile burgheze, părul se poartă lins și cu cărare la mijloc**. Persistă încă oxigenarea părului, dar cu discreție. Se evită părul roșcat aprins, considerat apanajul prostituatelor și demimondenelor, așa cum au fost ele importalizate de Toulouse-Lautrec. În anii '80-'90, părul doamnelor este mai scurt, ușor ondulat cu fierul de păr, pieptănat după urechi spre spate și prins sus
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Muzeul Arheologic Național din Istambul se află o sculptură în piatră arătând și pe Hygieia (Hygia) hrănind șarpele, simbol al prevederii, sau culegându-i veninul vindecător. Asklepios — fiul lui Apollo — este zeul medicinei. Experiența sa tămăduitoare s-a rafinat în discreția nocturnă și reflexele astrelor, până la a trezi morții din somn. Zeus l-a sacrificat prin lumina concentrată și-n viteza fulgerului. Considerat semizeu, Asklepios a avut o educație complexă, în care magistrul său, centaurul Hiron i-a dezvăluit secretele taumaturgiei
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de întrebare și al unei tradiții care a stârnit curiozitatea lumii întregi. Sub protecția zeităților Zanami și Tzanagi, nu au simțit nevoia prea multor explicații. Au lăsat, de-a lungul istoriei lor, să vorbească faptele, ei păstrându-și caracterul și discreția, hărnicia și responsabilitatea. Culturile Jamon și Yayoi ca și misterele dotaku, scrierile istorice și literare, monumentalitatea, de mai târziu a orașului Kioto, neliniștea țărmurilor și liniștea câmpiei Yamato se lasă interogate de admiratori, Cele mai vechi documente japoneze Kojiki conțin
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
teatrului 42, a fost totdeauna respectată cu scrupulozitate de greci și de latini. Și mă mir că dintre scriitorii noștri dramatici, a căror mulțime este astăzi foarte numeroasă, unii nu au catadicsit să o păstreze, iar alții nu au destulă discreție pentru a se împiedica cel puțin de a o blama, dacă nu sunt destul de rezonabili pentru a o urma după primii oameni ai Antichității, care în general nu au folosit-o fără scop. În ceea ce mă privește, eu le port
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
cel al lui Focas, al lui Leontine sau Pulheria, în Héraclius; ci o sală spre care se deschid mai multe apartamente, căreia i-aș atribui două privilegii: unul, ca fiecare din cei care vorbesc aici să o facă cu aceeași discreție ca și cum s-ar presupune că ar fi în camera lui; celălalt, ca în loc să intre în obiceiul comun de bună cuviință ca cei care ocupă scena să meargă să-i găsească pe cei care sunt în cabinetul lor pentru a le
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
mai simțit atât de... atât de... confuză. Mi-a trimis invitația asta - iar încearcă să mă facă s-o iau razna. Nimeni nu încearcă nimic, zise Anna cu tărie. Ai o slujbă minunată și un apartament superb, plus iubiți la discreție, numai să întinzi mâna... Ce naiba, Darcey, orice femeie și-ar vinde sufletul ca să fie în locul tău. — Poate, zise Darcey lent. Cu toate că nu văd de ce. — Asta pentru că nu poți să faci un pas în spate și să vezi lucrurile dintr-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
că s-a rezolvat. Darcey chicoti. —Ce? — Nu ai spus nimănui despre noi. Nimeni de la InvestorCorp nu știe. Neil păru stânjenit. — Nu era nevoie. Și-ar fi făcut probleme despre urmări și despre capacitatea noastră de a lucra împreună. Deci... discreția asta e pentru binele tău sau al meu? Pentru al amândurora, zise el. Eu n-o să ciripesc dacă nici tu n-o faci. Darcey dădu din cap și spuse, ridicând din umeri: —Anna Sweeney știe. A. —Tu i-ai zis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
Cuvânt înainte Concitadinul nostru Val Andreescu s-a decis să iasă din discreția de până acum și să publice o carte de umor, urmând exemplul altor confrați mai îndrăzneți și dezinhibați, autori de plachete mai mult sau mai puțin vesele. Este instructivă constatarea că există un raport direct proporțional între numărul de cărți
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
În sinea mea, dar am zis: — Cred asta, cu siguranță. Am spus-o pe un ton atât de afectat, Încât ezită un moment Înainte de a continua cu frazele uzate pe care le mai auzisem de atâtea ori Înainte. „Nevoia de discreție“; și „nu doresc implicarea autorităților În treburile mele“; și „respect desăvârșit pentru confidențialitate“ etc., etc. Așa e În meseria mea. Oamenii Îți spun mereu cum să-ți desfășori activitatea În cazul lor, aproape ca și cum nu ar avea cu adevărat Încredere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]