9,387 matches
-
se-nșiră-n părul tău, o toamnă-ți trage clopotul prin frunze! Doar umbra ți-o mai simt foșnind adânc, în patul fără urme de-nserare, se stinge luna când spre cer eu plâng, cerându-ți să te-ntorci cu disperare. Mă răstignesc tăcerile din mine, pustiu-și face zid la umbra mea, eu scrijelesc cu coji de dor spre tine, să pot găsi un ciob din urma ta. Iubito numai nu veni din nou, strângând la pieptu-ți lungi cărări sub
IUBITO NUMAI NU VENI DIN NOU! de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382950_a_384279]
-
pe senatoarea Elena Mitrea. Ceea ce nu a înțeles ea, însă, și dă semne că nu caută nici azi înțelesuri, este faptul că în munca ziaristică am ales să fiu cu ochii și urechile pe cei care au pârghiile executării până la disperare și distrugere a oamenilor. Puteam alege să-mi fie mai cald, să nu fiu plin de datorii, să nu mă mai lovească din toate părțile aserviții puterii locale de la Buhuși, dimpreună cu mandatații puterii locale. Puteam și eu să fiu
ELENA MITREA REÎNTÂLNIRI, JOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382958_a_384287]
-
Acasa > Strofe > Atasament > DORURI MARȚIALE./ POEME/ Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Mi s-a făcut atât-amar de dor de tine, Iar fulgi nevinovați, plutind, se rătăcesc, Te caută, cu disperarea lor în mine, Să-mi te aducă ca un dar divin, ceresc. Mi s-a făcut atât-amar de dor de tine... Pe fruntea cerului un soare se ivește, Cu razele-i albastre, cristalizate... -mi vine- Să -ți dau iubirea toată
de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383009_a_384338]
-
Boris David, nu poate să fie uitat! Cărțile și descoperirile sale unice îl vor situa pe Basarabean alături de românii de frunte. Modestia și demnitatea lui sunt remarcabile. S-a pregătit pentru viață, în felul său optimist, pentru a nu ceda disperării în fața nereușitelor și a continua senin drumul omului încrezător în destinul său. Pentru el „nereușita” era trecut, iar visul Dorului era viitorul de neoprit... Avea un simț al umorului dezarmant. Unchiul Alex îl învățase multe... Boris David a devenit de
IN MEMORIAM: BORIS DAVID de MARIANA GURZA în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382978_a_384307]
-
rafale de ploi și vânt rece, care mi-au spulberat fragila sănătate. Am căzut la pat cu tot tacâmul unei boli serioase: gât umflat, fierbințeli, expectorații, nas curgător, dureri generalizate. Un adevărat dezastru pentru visele mele școlare care mă bântuiau. Disperarea că nu le mai puteam realiza m-a adus într-o totală stare de ruină fizică. Simțeam cum se apropie termenul visat, iar eu nu pot să onorez cu prezența momentul fast mult așteptat. Bineînțeles că părinții nu au făcut
PARTEA ÎNTÂI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383049_a_384378]
-
își dădea seama că fiica lui nu a fost o ușuratică. N-a apucat să iasă la pensie că s-a topit de tot. Ajunsese un schelet care refuza să consulte un medic. În scurt timp...s-a dus. Spre disperarea mămichii. Bolnavă de inimă, cu tensiune oscilantă, mereu se bocea: de ce nu m-ai luat pe mine, Doamne, de ce? Off! Începusem să avem și probleme cu banii, pentru că rămăsesem doar într-un singur venit- leafa mea, care era destul de mică
CAP. 4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383079_a_384408]
-
ani era doar un zvon, dar prin ’95 am fost aruncată în primul val de șomeri. Alergam ca disperata pe la alte întreprinderi, dar degeaba. Eram considerată bătrână. Mai aveam doar patru ani până la pensie. În ultima lună de șomaj, în disperare de cauză, m-am angajat ca măturătoare la o asociație de locatari. Dar biata mama n-a mai rezistat. În ultimele clipe, când abia mai sufla, mi-a șoptit: plec...la omu’ meu...să-ngrijim pe Sorinel!.. Noroc că tata
CAP. 4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383079_a_384408]
-
ele-au adormit. Baba se scoală somnoroasă, / Buimacă, tocmai când în casă Lumina zorilor pătrunde. / Să-ți iei nurori, de ai de unde! La ochi se freacă-nspăimântată / De-i piere somnul și le cată În sus și-n jos, cu disperare. / Nu le găsește, după care Merge de grabă la bordei, / Acolo unde cele trei Nurori mâncat-au și-au băut / Și-ntreaga noapte-au petrecut. Acum, adânc, toate dormeau, / Iar blide peste tot zăceau Împrăștiate la-ntâmplare. „Vai, ce ticăloșie
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
lua mințile! Sau...ia-mă cu totul! Dacă se poate, chiar în noaptea asta. Ochii i se umplură de lacrimi. Au mai venit și alți colindători. Privea cu atenție fețele fiecăruia, fie băieți, fie fetițe, examinându-le trăsăturile. Căuta cu disperare chipul lui Sorinel...Se-ntunecase de tot și colindătorii nu mai veneau... A aprins luminile în toată casa, a pregătit masa ca de obicei și a-nceput să se-nvârte fără rost, trecând dintr-o cameră în alta. A pus
CAP. 5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383081_a_384410]
-
te-apucă parc-un fel de frică, Ceasul surd al Terrei c-o să stea. În definitiv, sîntem doar oameni, Niște foarte simpli muritori, Ce prea ne-am obișnuit, ca fameni, Să tot viețuim printre erori. Voi, ce vă urîți cu disperare, ‒ Împotriva celor ce simțiți, Fiți pasibili, astăzi, de schimbare, Legitim începeți să iubiți! Va fi mult mai simplă viața toată, Dumnezeu va fi mai blînd cu voi, Și-n această lume ca o roată, Vom trăi mai liniștiți și noi
VREMEA ÎMPĂCĂRII de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383085_a_384414]
-
i-au cerut iertare plângând. A îndurat și umilința asta. De fapt, n-o durea, pentru că a avut totdeauna față de el doar sentimente de silă. Dar și p el l-a iertat. Acum îi este milă de el. Și de disperare, că nu știe ce să facă în viața asta lipsită de perspective. Și tocmai acum a intrat în iadul vieții sale omul care i-a oferit o fărâmă de fericire... cel care este tatăl băiatului. Acum este momentul să se
TRANDAFIRUL SIRENEI- 5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383057_a_384386]
-
fracțiune de secundă, apăsă la podea pedala de frânare. Dat cu nasul de spătarul scaunului din față, Buhăianu urlă la Trache: --Nu opri, idiotule! Ocolește-i sau treci peste ei! Cum Mototolea nu execută comanda, Buhăianu, adus în stare de disperare, începu să țipe isterizat și să-i care pumni în ceafă lui Trache: --Accelerează, tâmpitule, accelerează și treci dracu printre ei, peste ei, că mă nenorocești, te nenorocești, accelereazăă! Zadarnic. Trache a tras pe dreapta și a oprit mașina, depășindu
TRANDAFIRUL SIRENEI-13 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383065_a_384394]
-
că sunt cea mai frumoasă! O floare gingașă,...o stea! Că vrei să mergi pe drum, cu mine, Oricâte piedici s-ar ivi; Prin macii înfloriți în lanuri, Sau drum cu bolovani și spini. Vei face din dureri, lumină! Din disperări, mărgăritar! Cu lacrimi vei uda grădina Să crească trandafiri de jar. Din spinii aspri vei culege Dulceața mierii, în pocal. Mă vei purta pe brațe calde, Să nu beau fiere, ci nectar! Vom fi copaci legați de ceruri, De soare
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
că sunt cea mai frumoasă!O floare gingașă,...o stea!Că vrei să mergi pe drum, cu mine,Oricâte piedici s-ar ivi;Prin macii înfloriți în lanuri,Sau drum cu bolovani și spini. Vei face din dureri, lumină!Din disperări, mărgăritar! Cu lacrimi vei uda grădinaSă crească trandafiri de jar.Din spinii aspri vei culegeDulceața mierii, în pocal.Mă vei purta pe brațe calde,Să nu beau fiere, ci nectar! Vom fi copaci legați de ceruri,De soare și de
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
van limanul, și soarele visând. Ci inima-mi străpunsă în crunta bătălie, De paloșele vieții și-a limbii sabie rea, Izbea în chin disprețul, iar țepii de mânie Îmi străpungeau nădejdea ce-n suflet pribegea. De unde-mi vine plânsul, de unde disperarea? Coșmaruri curg doar celor cu pleoapele în sus? Sau poate dacă ruga mi-ar lumina cărarea, Susurul blând al Șoaptei l-aș auzi supus... SE DUC BĂTRÂNII In Memoriam - bătrânilor mei duși Trist epigon, privesc cu ochi de fum Cum
INSULA CUVINTELOR DE ACASĂ (1) SĂBIILE DUHULUI (STIHURI) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2151 din 20 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385339_a_386668]
-
care i-a trimis pe români într-o direcție fatală. Din veniturile umilitoare ale românilor se storc perpetuu bani pentru întreținerea acestui sistem profund viciat. Numai în ultimii zece ani Codul Fiscal s-a modificat de 120 de ori, spre disperarea plătitorilor de taxe. Acum, iată, vine o nouă propunere de modificare a acestui act normativ, care pretinde creșteri ale unor taxe, dar și mai multă birocrație. Domnilor guvernanți și parlamentari, taxați-vă propriile interese, propria ignoranță și incompetență, taxați-vă
Dacă nu era desființată unitatea de vânători de munte din Apuseni [Corola-blog/BlogPost/92452_a_93744]
-
luptă fără altă armă decât Numele Domnului. Și atunci Numele, devenit Prezență, ne inspiră cuvintele, tăcerile, gesturile cu adevărat necesare. Celor care ajung în această „stare de rugăciune”, totul le este „înapoiat însutit”; „Ei cunosc transfigurarea erosului, căutată cu atâta disperare de adepții freudo-marxismului! Percep cu o „plenitudine” extraordinară taina ființelor și a lucrurilor, fața ascunsă a lumii. Primesc harismele paternității spirituale, darul vindecării, darul proorociei. Această paternitate - asemenea celei dumnezeiești, pe care o reflectă - depășește, integrând-o, dualitatea sexuală. Sfântul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92655_a_93947]
-
accesări ale materialelor mele despre BNaR apărute în presă on-line dovedesc că oamenii citesc, știu, află. Cum să nu te bucure aceste cuvinte titrate de cei de la ”Ziariști online” cărora le mulțumesc și pe această cale : Strigatul de jale și disperare al unei bibliotecare timp de 42 de ani la Bibliotecă Națională a României (Samsung) http://www.ziaristionline.ro/2014/06/10/strigatul-de-jale-si-disperare-al-unei-bibliotecare-timp-de-42-de-ani-la-biblioteca-nationala-a-romaniei-samsung/ Nu lăsați să piară Bibliotecă Națională ! Vali Constantinescu Sursa: Ziariști Online - See more at: http://www.ziaristionline.ro
Agonia continuă și programată a Bibliotecii Naționale a României, la 60 de ani de la înfiinţare! Dezvăluirile unei bibliotecare( III ) [Corola-blog/BlogPost/92751_a_94043]
-
declarat simplu și natural: „Pentru că s-a născut din stirpea ce ni l-a dăruit pe Panait Istrati și atâția geniali exaltați ai libertății, el continuă, iată, și după patruzeci de ani, să fie la fel de bogat în iluzii, neîmplinit în disperări, cules de patimile ce țin de măreția omului furat de ideea că lupta este idealul care ne smulge din uitarea pământului. Paginile scrise de el mă cuceresc, iar patima înflăcărată cu care îi înconjoară pe marii învingători din careul magic
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92743_a_94035]
-
mașini ale SPP-ului și poliției, cu sirene și lumini intermitente, cu zbierete ale ofițerilor ”trage, bă, pă dreapta”, ”stați, bă, pă trotuar, nu traversați”, cu polițiști de la circulație postați la cinci metri unul de altul, cărora li se citește disperarea în ochi și în gesturi, până trece vârtejul coloanei lui Klaus Iohannis, cu mult peste suta de kilometri, abia ținându-se în coada ei utilitarele pompierilor, salvării și Smurd-ului, care o încheie apoteotic. O relatare mai amănunțită poate fi citită
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92867_a_94159]
-
cele mai multe ori este vorba de impactul emoțional devastator al unui diagnostic sau a unei prognoze negative, de genul „Mai ai doar șase luni de trăit!”, impact ce aruncă pacienții de cancer și pe cei apropiați lor într-o stare de disperare. Cu foarte mica speranța sau chiar deloc, sunt privați de forță lor vitală, isi consumă inutil energia și, în cele din urmă, mor în urma unui proces agonizant pentru pacienții de cancer pe care tratamentele convenționale de cancer nu fac decât
Descoperiri uluitoare despre adevaratele cauze ale CANCERULUI. Corpul se vindeca singur, daca bolnavul intelege CAUZA BOLII [Corola-blog/BlogPost/92906_a_94198]
-
câteva minute, iar camera de gardă era depășită”, își amintește medicul Andrei Firică. El a precizat că bolnavii fuseseră puși pe holuri și în amfiteatre, „perierea” cazurilor fiind făcută foarte rapid. Mormanele de moloz și oamenii care își căutau cu disperare semenii sunt cele mai puternice amintiri din acele zile și pentru un fost lucrător din Armată, pe vremea aceea elev la Școala Militară Băneasa. Cutremurul l-a prins într-o tabără de primăvară la Vălenii de Munte și, imediat după
36 de ani de la cutremurul din 1977. Mărturii [Corola-blog/BlogPost/93019_a_94311]
-
putem începe cu ce este mai simplu: concentrarea nu doar pe actele de ucidere și consecințele lor, ci și pe reflectarea celor care intervin și care ajută. Apoi, se poate evita repetarea schematice a aceleiași știri până când audiența ajunge la disperare, se pot face materiale de presă care să depășească modelul lui «ce înseamnă» dezbătut de partizani, apelându-se la istorici, lideri religioși, critici și oameni de cultură avizați. Aruncați o privire în trecut. Există lecții ale istoriei, cu două dintre
„Jurnalişti, mai uşor cu trâmbiţarea dezastrului!” [Corola-blog/BlogPost/93050_a_94342]
-
a fost martor la groaza care a cuprins țara: „Orășeni cu figuri descompuse, unii reușind să fugă, alții nu; gări în haos indescriptibil, cu plânsete și țipete isterizate; familii rupte în două, și-n patru. Numai țăranii - tot țăranii! - , cu disperare mută în priviri, căci știau ce-i așteaptă, au rămas la brazda lor.” (Granițele Moldovei, 2009). Și tot aici descrie Sorin Ullea cum 16 ani mai târziu, în 1956, în timp ce studia cu binoclu pictura exterioară a Suceviței a fost de
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
mențină ordinea în clasă și ca să ne verifice dacă mai învățăm. Din inerție, unii mai citeau și socoteau, dar fără acea învățare metodică și sistematică ce se face cu un învățător. Pe fața domnului Arsu se citea neputință, supărare și disperare că nu are un învățător pentru noi. Era deja la început de mai. Unde să găsească învățător pentru patruzeci-cincizeci de zile? Și atunci, în disperare de cauză, l-a găsit pe „domnul” Dode. Cine era acest „domn” Dode? Băiatul preotului
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]