6,361 matches
-
cu care nu suntem obișnuiți. 4. Imaginația este facultatea umană cea mai importantă din punctul de vedere al creativității. Ea poate fi definită ca fiind capacitatea de a sintetiza mental diverse imagini, creând cu ajutorul acestora imagini complet noi. 5. Elementul distinctiv pentru conceptul de creativitate Îl reprezintă noutatea. Dacă aceasta nu există, nu se poate vorbi de creativitate. 6. Pentru a fi cu adevărat o creație originală, valoroasă, lucrul imaginat trebuie nu numai realizat În practică, dar și să funcționeze În
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
cu care nu suntem obișnuiți. 4. Imaginația este facultatea umană cea mai importantă din punctul de vedere al creativității. Ea poate fi definită ca fiind capacitatea de a sintetiza mental diverse imagini, creând cu ajutorul acestora imagini complet noi. 5. Elementul distinctiv pentru conceptul de creativitate Îl reprezintă noutatea. Dacă aceasta nu există, nu se poate vorbi de creativitate. 6. Pentru a fi cu adevărat o creație originală, valoroasă, lucrul imaginat trebuie nu numai realizat În practică, dar și să funcționeze În
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
informaționale În toate domeniile de activitate”117. Politicile active ale Noii Economii sunt centrate pe stimulente oferite creării și transmiterii de cunoștințe, ca și unui management creativ al proprietății intelectuale, cu intangibilele văzute ca bunuri economice, deși cu anumite caracteristicii distinctive. Rolul statului se ajustează, iar acesta este o adevărată provocare, deși procesul este mai puțin studiat de literatura de specialitate decât alte caracteristici ale Noii Economii. Noua economie este caracterizată prin: „producerea de cunoaștere și inovare continuă, diseminarea cunoașterii către
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
informaționale În toate domeniile de activitate”117. Politicile active ale Noii Economii sunt centrate pe stimulente oferite creării și transmiterii de cunoștințe, ca și unui management creativ al proprietății intelectuale, cu intangibilele văzute ca bunuri economice, deși cu anumite caracteristicii distinctive. Rolul statului se ajustează, iar acesta este o adevărată provocare, deși procesul este mai puțin studiat de literatura de specialitate decât alte caracteristici ale Noii Economii. Noua economie este caracterizată prin: „producerea de cunoaștere și inovare continuă, diseminarea cunoașterii către
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ceea ce înseamnă că studiul vecinătăților poate fi pus în relație cu sensul. în gramatica generativă, sensul este ansamblul a trei tipuri esențiale de unități de sens: mărci semantice, diferențiatori și restricții selective. De exemplu, substantivul casă, ale cărui trăsături semantice distinctive sunt spațiu de locuit, prevăzut cu încăperi, construit de om, are, între altele, ca elemente diferențiatoare (reieșite din context) sensurile de familie, spațiu de depozitare a banilor, obiect care face operațiuni financiare: om la casa lui/familist, casă de bani
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
cu autoritate (în a eticheta devianța), le conferă acestor acte. Teoria învățării sociale a agresiunii a fost propusă de A. Bandura și aduce în atenție faptul că o mare parte din comportament, inclusiv agresiunea, se învață. Devianța dobândită - teoria asocierilor distinctive. (Ogien, A., 2002, p.100 apud Sutherland, E.H., 1949) argumentează că, în general, comportamentul deviant se formează în grupurile primare, în special în cadrul grupurilor de aceeași vârstă. El consideră că activitățile delictuale sunt învățate în aceeași manieră în care se
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
dimpotrivă, de o inextricabilă simbioză a culturii cu religia, în legătură una cu cealaltă ca forma cu fondul. Credința e puterea generatoare de cultură, iar cultul organizat pe temeiul unei doctrine religioase devine stimulatorul și călăuzitorul plăsmuirilor, împrimându-le acea pecetie distinctivă, care sunt marile stiluri cunoscute. Și totuși, în desfășurarea istorică, raportul dintre cultură și religie e mai mobil de cum ne-am imagina. Despre feluritele lui aspecte se va discuta în prima parte a cărții. Restrângând problema din liniile ei generale
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
O cultură înfiptă adânc în autohtonismul etnic și absorbind în plăsmuirile ei lumina spirituală a ortodoxiei are singură de partea ei garanția unui stil propriu. Prin mimetism nu vom ajunge în veacul veacului la el, fiindcă stilul propriu e strălucirea distinctivă a tuturor creațiilor culturale, rezultată dintr-o mare concepție de viață, în care se întâlnesc și se recunosc originalitățile creatoare. Pentru noi, această concepție e ortodoxia strămoșească, în cuprinsul căreia s-a clădit tot ce e durabil în istoria românească
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
acord universal pe temeiul științelor amintite. Pornind să demonstreze existența unei civilizații sau a unei culturi universale ca un bun comun al omenirii, dincolo de granițele etnice, învățații angajați în discuție nu sunt de acord nici asupra universalității, nici asupra criteriilor distinctive ale civilizației. Elementele erudite puse în joc ne arată, dimpotrivă, arbitrariul ce domnește în folosirea celor doi termeni de cultură și de civilizație. Să împrumutăm câteva exemple. În limba franceză, cuvântul civilizație, întrebuințat după cum susține Lucien Febvre numai de la 1766
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a fost folosit mai ales ca tehnician al cugetării, ca logician. Astfel îl folosește Maxim Mărturisitorul, Leonțiu de Bizanț și mai ales loan Damaschin, care își întemeiază pe el logica din Izvorul cunoașterii. Ținem să relevăm însă ca o notă distinctivă a ortodoxiei că, în comentariile foarte numeroase de care se bucură Aristotel, în epoca de după Damaschin și până spre sfârșitul Evului Mediu în Răsărit, preferințele nu merg spre metafizician, ci spre logician, spre naturalist și cel mult spre etician. Comentariile
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
imperiul creștinismului? în cazul întâi, fiindcă nu exista această unitate dogmatică; în cazul al doilea, fiindcă această unitate dogmatică existând, ea a devenit focarul sub puterea căruia elementele eterogene contopindu-se au dat unitatea fără pereche a stilului bizantin. Semnul distinctiv al acestei arte este că ea nu reproduce niciodată natura, n-o imită. Adânca ei semnificație trebuie căutată, dimpotrivă, în stilizarea naturii. Motivele de plante întrebuințate în decorație sunt stilizate, chipurile de animale ce intră în compoziții sunt stilizate, peisajul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
pe durata diferențierii senzoriomotrice, dar investirea exclusivă a acestei funcții corporale, totale, conduce la confuzia conștiinței, ceea ce va împiedica atenția, învățarea și comunicarea. În cazul autismului fixat, există probabil o trăire de depersonalizare, conștiința nu mai reușește să fixeze trăsăturile distinctive care definesc individul. Axa 4. Maturizarea structuralo-funcțională: funcționalitatea are câștig de cauză asupra structurării, ce conduce la nediferențierea funcțiilor și la o labilitate energetică și emoțională care împiedică acțiunile voluntare, proiectele de viitor și executarea sarcinilor complexe. Axa 5. Axa
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
verbal este limitat ca posibilitate de comunicare”; dar „reprezentativ și definitoriu pentru om”; căci „din toate formele de comunicare, cea prin codul lingvistic în cadrul limbajului rămâne determinantă și polarizantă” (136; p.22). Orice limbă combină un mic număr de sunete distinctive (foneme) într-un mare număr de cuvinte, de înlănțuiri diferite, conform anumitor reguli, care îi sunt proprii - „eram” este un cuvânt de aceeași compoziție ca și „rame” care semnifică cu totul altceva. Fiecare limbă construiește fraze într-un număr infinit
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
aceste reguli, nereușind să efectueze forma și articularea fonemelor adecvate pentru combinațiile cerute de un anume cuvânt, dereglând stabilitatea frecvențelor și a distribuției elementelor fonetice pentru limba dată, ceea ce determină un anumit grad de neinteligibilitate a mesajului transmis. Probabilitățile opoziționale distinctive se restrâng, ceea ce duce la dificultăți în decodare. De pildă subiectul M. A. în vârstă de 3 ani și 6 luni, cu despicătură posterioară completă, operată, restrânge aceste posibilități la vocale și consoana c, consoană specific velară și totuși singura
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
clinic, reduce posibilitatea de articulare la vocale și consoana nazală „n”, alte consoane nefiindu-I accesibile deși operația a dat un văl funcțional. Subiectul O. S. în vârstă de 6 ani, cu despicătură unilaterală stângă completă, operată, reduce posibilitățile opoziționale distinctive la vocalele + h + n + m. Astfel cuvântul cană este pronunțat hană, pană = hană, băiat = hăiah etc. Insuficiența velară înainte de operație ca și cea de după operație nu permite formarea suflului exploziv în bilabialele p, b, acestea fiind înlocuite cu m; astfel
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
gri, Coșeriu avertizează că, în acest caz, nu am putea afirma că lexemele pisică și gri sunt cuprinse în textemul amintit, deoarece "locuțiunea" în cauză nu se opune altor "locuțiuni" similare, de care să se diferențieze printr-o componentă ("trăsătură distinctivă") anume, dat fiind că textemele semnifică întotdeauna "en bloc". În consecință, "elementele expresiilor fixe [figées], sustrăgându-se oricărei structurări [lexicale], rămân în afara gramaticii și a lexicologiei sincronice". 1.3.2. Mai mult, dacă unitățile "discursului repetat" se refuză descompunerii semantice
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
unei schematizări prealabile. Prin urmare, "distincția [...] esențială pentru lexicologia structurală" rămâne aceea dintre sistemul și norma limbii, pe care Coșeriu o descrie în modul următor: "Norma cuprinde tot ceea ce, într-o "tehnică a discursului", nu este în mod necesar funcțional (distinctiv), dar care este fixat în mod tradițional (social), care este uzaj comun și curent al unei comunități lingvistice. Dimpotrivă, sistemul cuprinde tot ceea ce este funcțional (distinctiv) în mod obiectiv. Norma corespunde în linii mari limbii ca "instituție socială"; sistemul este
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cuprinde tot ceea ce, într-o "tehnică a discursului", nu este în mod necesar funcțional (distinctiv), dar care este fixat în mod tradițional (social), care este uzaj comun și curent al unei comunități lingvistice. Dimpotrivă, sistemul cuprinde tot ceea ce este funcțional (distinctiv) în mod obiectiv. Norma corespunde în linii mari limbii ca "instituție socială"; sistemul este limba ca ansamblu de funcții distinctive (structuri opoziționale). Drept corolar, norma este un ansamblu formalizat de realizări tradiționale; ea cuprinde ceea ce "include" deja, ceea ce se găsește
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
mod tradițional (social), care este uzaj comun și curent al unei comunități lingvistice. Dimpotrivă, sistemul cuprinde tot ceea ce este funcțional (distinctiv) în mod obiectiv. Norma corespunde în linii mari limbii ca "instituție socială"; sistemul este limba ca ansamblu de funcții distinctive (structuri opoziționale). Drept corolar, norma este un ansamblu formalizat de realizări tradiționale; ea cuprinde ceea ce "include" deja, ceea ce se găsește realizat într-o tradiție lingvistică; sistemul, din contră, e un ansamblu de posibilități de realizare: el cuprinde deopotrivă ceea ce n-
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
creat după regulile funcționale ale limbii." Pentru Coșeriu, nivelul de referință al semanticii structurale îl reprezintă sistemul (opozițiile funcționale), și nu norma, care poate varia în funcție de diverși factori extralingvistici. 4.1.3. Prin urmare, sistemul este acela care, grație opozițiilor distinctive, determină semnificatul lexical al unui cuvânt, care constituie tipul de "conținut" vizat de lexematică. Cu toate acestea, semnificatul lexical nu este singurul tip de semnificat dintr-o anumită limbă funcțională. În această privință, Coșeriu distinge cinci tipuri de semnificate: a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
doar semnificatul lexical constituie obiectul semanticii structurale. 4.2. Principiile semanticii structurale pe care le identifică Eugeniu Coșeriu sunt patru la număr: "principiul funcționalității" (cu "corolarul semnificatului unitar" și "corolarul comutării"), "principiul opoziției" (cu "corolarul analizabilității unităților lingvistice în trăsături distinctive"), "principiul sistematicității" și "principiul neutralizării"250. Le vom prezenta în această ordine: a) Principiul funcționalității vizează "însăși constituția limbii ca atare", i.e. "existența unităților lingvistice", ca "solidaritate între planul conținutului și planul expresiei": "Potrivit acestui principiu, sunt unități funcționale ale
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
absența ori prezența unei trăsături suplimentare. Unitățile care se disting unele de altele în acest mod (adică, în afara părții comune: trăsătura 1 / trăsătura 2, Ø / trăsătura 2, trăsătura 1 / Ø) constituie o opoziție." b1) Corolarul analizabilității unităților funcționale în trăsături distinctive, care "nu înseamnă, totuși, că unitățile se compun efectiv din trăsături distinctive, nici, mai ales, că ele iau naștere din asamblarea unor trăsături deja date". Din contră, Coșeriu precizează că "trăsăturile distinctive sunt cele care rezultă din opozițiile între unități
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
altele în acest mod (adică, în afara părții comune: trăsătura 1 / trăsătura 2, Ø / trăsătura 2, trăsătura 1 / Ø) constituie o opoziție." b1) Corolarul analizabilității unităților funcționale în trăsături distinctive, care "nu înseamnă, totuși, că unitățile se compun efectiv din trăsături distinctive, nici, mai ales, că ele iau naștere din asamblarea unor trăsături deja date". Din contră, Coșeriu precizează că "trăsăturile distinctive sunt cele care rezultă din opozițiile între unități. Unitățile funcționale corespund într-o manieră imediată unor intuiții globale unitare și
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
opoziție." b1) Corolarul analizabilității unităților funcționale în trăsături distinctive, care "nu înseamnă, totuși, că unitățile se compun efectiv din trăsături distinctive, nici, mai ales, că ele iau naștere din asamblarea unor trăsături deja date". Din contră, Coșeriu precizează că "trăsăturile distinctive sunt cele care rezultă din opozițiile între unități. Unitățile funcționale corespund într-o manieră imediată unor intuiții globale unitare și trăsăturile distinctive nu sunt nimic altceva decât diferențele care se constată între aceste intuiții." c) Principiul sistematicității, ca "prezumție rezonabilă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
mai ales, că ele iau naștere din asamblarea unor trăsături deja date". Din contră, Coșeriu precizează că "trăsăturile distinctive sunt cele care rezultă din opozițiile între unități. Unitățile funcționale corespund într-o manieră imediată unor intuiții globale unitare și trăsăturile distinctive nu sunt nimic altceva decât diferențele care se constată între aceste intuiții." c) Principiul sistematicității, ca "prezumție rezonabilă și justificată empiric": "Acest principiu spune că, într-un sistem lingvistic, aceleași diferențe se prezintă în mod obișnuit sau adesea într-o
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]