3,344 matches
-
prin care a cercetat ponderea de implicare în creativitate a celor două tipuri fundamentale de gândire. S-a constatat că numărul cel mai mare de indivizi creativi aparțin tipului mixt (divergent - convergent) în proporție de 64%, pe când cei de tip divergent pur formează 22%, iar creatorii de tip convergent pur, doar 14%. Se deduce astfel că tipul mixt de gândire, la care există o îmbinare armonioasă între gândirea divergentă și cea convergentă, avantajează creativitatea. 4.1.1.3 Sensibilitatea la probleme
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
tipului mixt (divergent - convergent) în proporție de 64%, pe când cei de tip divergent pur formează 22%, iar creatorii de tip convergent pur, doar 14%. Se deduce astfel că tipul mixt de gândire, la care există o îmbinare armonioasă între gândirea divergentă și cea convergentă, avantajează creativitatea. 4.1.1.3 Sensibilitatea la probleme Sensibilitatea la probleme este capacitatea individului de a sesiza în jurul său probleme, de a identifica dificultăți care trebuie înlăturate, imperfecțiuni care trebuie remediate, inadvertențe între fapte și idei
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
1.1.5 Alte operații intelectuale: redefinirea, gândirea ludică, gândirea metaforică Redefinirea (transformarea) este o operație intelectuală importantă, întrucât ea asigură flexibilitatea gândirii. Redefinirea constituie abilitatea creatorului de a realiza reformulări ulterioare ale problemei, pentru a o face deschisă ideilor divergente. Metode de creativitate, precum brainstormingul sau sinectica, recurg la reformulări (transformări) succesive ale problemei, pentru atacarea ei din diferite perspective. Redefinirea / transformarea se mai referă la capacitatea de a efectua, asupra unui produs creativ existent, operații cum ar fi: găsire
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
iar fiecare neuron forma sute de mii de conexiuni); alterarea stării de sănătate; diminuarea motivației după obținerea succesului; diminuarea acuității vizuale și auditive (în general, a acuității senzoriale); gândirea convergentă (gândirea logică) este tot mai larg folosită, în dauna gândirii divergente (gândirii creative) ; creșterea spiritului critic; consolidarea deprinderilor, stereotipii în gândire, conformismul; bătrânii sunt mai inflexibili decât tinerii, iar această inflexibilitate poate constitui un dezavantaj pentru activitatea creatoare, chiar dacă activitatea creatoare depinde de nivelul de cunoștințe. Cu toate acestea, nu înseamnă
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
lucrurile pe rând, procesează informațiile liniar (secvențial), au o bună memorie a cuvintelor, o judecată bună, logică, fiind considerați raționali. Emisfera dreaptă (care coordonează partea stângă a corpului omenesc) răspunde de funcțiile spațială, intuitivă și este responsabilă de gândirea creativă (divergentă). Persoanele cu emisfera cerebrală dreaptă mai dezvoltată pot integra mai multe informații odată, percep sau gândesc un lucru ca pe un întreg, văd mai multe soluții dintr-odată, au o bună memorie vizuală. A ține minte chipul cuiva este o
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
rezervate prin tradiție doar bărbaților (știință, tehnică, arhitectură, sculptură, etc.). Explicația poate fi găsită în faptul că creativitatea presupune sensibilitate și deschidere la probleme, cât și independență în gândire. Prima este o calitate specific feminină, cealaltă masculină. Persoanele cu gândire divergentă trebuie să le cumuleze pe amândouă. Nu este de mirare că femeile creative au interese cotate drept masculine, iar bărbații creativi au sensibilitate aparte considerată ca atribut feminin. Pentru reușita femeilor în creație, este necesară și învingerea unor prejudecăți existente
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
americane, adică creativitatea originară ar fi a oamenilor de la țară, neinstruiți. S-a formulat ideea că instrucția uniformizează și standardizează gândirea creând predispoziții pentru stereotipii în gândire și conformism. Totodată, prin instrucție, este activată intens gândirea convergentă, în defavoarea gândirii creative (divergente). Legat de cele precizate mai sus, nu se neagă faptul că au existat creatori fără studii sau fără a fi specializați în domeniul în cauză, dar despre ei se pot emite observațiile: fie aveau un minimum de cunoștințe în acel
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
fazele procesului creator în care se cere muncă din greu, cum ar fi prepararea și elaborarea. Termenele de predare fixe, promisiunea unor recompense sau recunoașteri prezente deseori în faza de elaborare nu dăunează creativității decât în mică măsură, deoarece gândirea divergentă, originală nu este implicată decât în mică măsură în această fază. Acești factori extrinseci au rolul de a menține implicarea maximă a persoanei în activitate. Nu putem omite importanța satisfacerii trebuinței de împlinire a individului (după modelul Maslow), în cadrul căreia
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
principalelor blocaje ale creativității. Fără a ne propune o inventariere exhaustivă, considerăm în ordine cronologică câteva etape. În 1985, Mihaela Roco preocupându-se de căile de creștere a creativității tehnice, relevă următoarele blocaje: imaginația deficitară, cunoașterea superficială a metodelor gândirii divergente, folosirea greșită a strategiilor gândirii logice, lipsa motivației pentru profesiune, carențe la nivel atitudinal. În anul 1990, Vitalie Belous, în cartea Manualul inventatorului, propune un inventar al blocajelor în creația tehnică, inventar stabilit pe baza propriei experiențe de inventator. El
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
două categorii: externe și interne. Cele externe țin de resortul tehnico-organizatoric și cel legislativ: inexistența laboratoarelor pentru prototipuri, organizarea defectuasă a inteprinderii în direcția asimilării noului, insuficienta stimulare materială și morală. Cât privește obstacolele interne, acestea sunt: dificultăți în abordarea divergentă a problemelor tehnice, lipsa de elasticitate și deschidere a setului de cunoștințe asimilate, specializare excesivă și incorect structurată. În anul 1992, Ana Stoica-Constantin, într-un articol publicat în Revista de psihologie, făcea o analiză a blocajelor interne ale creativității. Acestea
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
în ce parte bate vântul, și apoi am să mă conformez.” Chiar dacă acest exemplu pare exagerat, nu ne îndoim că așa se întâmplă de multe ori în realitate. Conformismul este dușmanul cel mai temut al creativității. 2. Imposibilitatea folosirii gândirii divergente la rezolvarea problemei Gândirea creativă trebuie să fie, în prima fază, de tip divergent (vezi §4.1.1.2). Pentru a rezolva original o problemă este nevoie de folosirea imaginației și de a găsi mai multe idei și răspunsuri posibile
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
pare exagerat, nu ne îndoim că așa se întâmplă de multe ori în realitate. Conformismul este dușmanul cel mai temut al creativității. 2. Imposibilitatea folosirii gândirii divergente la rezolvarea problemei Gândirea creativă trebuie să fie, în prima fază, de tip divergent (vezi §4.1.1.2). Pentru a rezolva original o problemă este nevoie de folosirea imaginației și de a găsi mai multe idei și răspunsuri posibile. De multe ori, însă, ne fixăm asupra primului răspuns care ne vine în minte
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
5. Lipsa recunoașterii oficiale a creației Ideile originale bune nu se transformă automat în produse creative acceptate. Creativitatea trebuie să aibă utilitate socială, de aceea produsul creației trebuie să fie recunoscut și adoptat de ceilalți. Originalitatea, prospețimea percepțiilor, capacitatea gândirii divergente sunt lucruri foarte bune luate independent, ca trăsături personale avantajoase. Însă, fără o formă de recunoaștere publică, ele nu înseamnă creativitate. Validarea creativității se face de un grup îndreptățit să decidă dacă produsul respectiv provoacă o schimbare într un anumit
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
în toate domeniile creației se caracterizează prin cerința de realizare a unui produs nou, original și cu valoare socială. Din acest motiv creativitatea în știință, tehnică și artă prezintă unele asemănări: importanța imaginației creative, implicarea în primă fază a gândirii divergente urmată de gândirea convergentă, sensibilitatea la probleme, atitudinea exploratorie, cunoașterea profundă a domeniului. Realizarea muncii de creație pentru că ni se pare interesantă, plăcută, provocatoare prin ea însăși, pentru că acest lucru generează bucurie și aduce satisfacție - deci motivația intrinsecă este importantă
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
factorilor stimulatori pentru creativitatea în general a fost prezentată în capitolele 4, 5 și 6. Acești factori acționează atât în cadrul creativității tehnice cât și a celei științifice. Pentru creativitatea tehnică subliniem importanța spiritului de observație (vezi Anexa 2), a gândirii divergente, a sensibilității la probleme, precum și a factorilor atitudinali cum ar fi perseverența și tenacitatea. 9.3 Rolul informațiilor în creativitatea tehnică Atât știința cât și tehnologia sunt determinate de dezvoltarea nevoilor sociale, mediată de cunoștințele dobândite anterior care trebuie utilizate
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
pentru eliminarea la participanți a tuturor blocajelor, în special teama de a fi ridicol sau tendința evaluării fiecărei idei. Este util ca la începutul ședinței, dacă sunt mulți participanți noi, să facă o prezentare scurtă (de 10-15 minute) despre gândirea divergentă și despre blocajele creativității (în special despre teama de ridicol și tendința evaluării fiecărei idei). Dacă este important ca toți participanții să coboare pe cât posibil barierele, pentru lider este esențial să le înlăture cu totul. O simplă ridicare din umeri
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de răbdare și multă atenție pentru a nu da la gunoi și soluția valoroasă alături de celelalte 299, cum s-ar spune „de a nu arunca și copilul odată cu apa din copaie”. Dacă etapa brainstormingului propriu-zis a făcut apel la gândirea divergentă, etapa de evaluare va folosi resursele, blocate până acum, ale gândirii convergente. Evaluarea este un proces analitic, desfășurat la rece, în care sunt fixați anumiți parametri, iar ideile care nu se încadrează sunt rapid eliminate. De asemenea, este o etapă
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
îndepărtăm provizoriu din câmpul conștiinței soluțiile cunoscute; 2. ne punem întrebarea: „În câte moduri diferite aș putea să privesc problema?” 3. reformulăm problema în cât mai multe moduri posibile cu putință; 4. verificăm dacă fiecare reformulare este aptă pentru gândirea divergentă (care oferă multiple răspunsuri). Lui Einstein i s-a pus la un moment dat întrebarea ce ar face dacă ar ști că o cometă urmează să lovească Pământul și să-l distrugă într-o oră. Einstein a spus că ar
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
viață; * nu știu prea multe despre domeniul tău, însă sunt buni profesioniști în domeniul lor; * au sisteme de valori diferite de al tău; * călătoresc și acordă atenție la ceea ce văd; * sunt cititori avizi. 10.6 Evaluarea ideilor După etapa gândiri divergente, urmează etapa gândirii convergente, adică alegerea soluției sau soluțiilor optime. Regula 21: Nu aruncați la coș ideile fanteziste O regulă importantă în evaluarea ideilor este să fim foarte atenți cu ideile fanteziste, căci ele pot fi doar aparent absurde. Este
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
fie corecte. Flexibilitatea reprezintă un aspect calitativ al creativității, reflectând capacitatea gândirii de a trece cu ușurință de la o direcție a gândirii la alta, de a elabora răspunsuri care se încadrează în categorii diferite. Sub aspect procesual este implicată gândirea divergentă. Scorul la flexibilitatea gândirii marchează numărul de categorii distincte în care se încadrează răspunsurile, din care se scade o unitate. Originalitatea reprezintă tot o dimensiune calitativă a creativității și desemnează capacitatea persoanei de a realiza asociații îndepărtate, surprinzătoare. Originalitatea se
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
oportunități de înnoire acolo unde situația pare firească majorității. Persoanele cu o bună sensibilitate față de probleme observă ușor cele mai mici greșeli, perturbări, inadvertențe structurale sau contradicții. Se apreciază performanța după numărul de probleme creative sesizate, probleme care solicită gândirea divergentă. Elaborarea este o aptitudine intelectuală creativă care desemnează capacitatea persoanei de a conferi cât mai multe detalii unei idei noi. Elaborarea reprezintă în esență calea de la idee (accesibilă doar persoanei care a imaginat-o) la materializarea ei în imagini grafice
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
de influență în Europa, ci ca urmare a vidului de putere creat într-o Europă slăbită, care a fost acoperit în mod mecanic și automat de către cele două puteri. Mai recent, faptul că SUA, Franța și Germania au manifestat poziții divergente față de intervenția militară în Irak, în ciuda faptului că toate sunt democrații și economii de piață (nivelul doi), s-ar putea explica prin temerea ultimelor două față de consolidarea hegemoniei americane în sistem o explicație așadar structurală, a cărei sursă se află
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
reprezentanții gazetelor Informațiunile și Opiniunea publică și în absența celor trei publicații amintite mai sus -, programul-manifest reprodus corect de Bacalbașa în această carte. Cu toate defecțiunile întâmpinate pe parcurs - determinate, desigur, de ambițiile unor persoane și mai puțin de idei divergente - defecțiuni de care Bacalbașa nu avea cunoștință, așa-zisul „congres al presei române“ a marcat în epocă un prim și însemnat pas în direcția regrupării tuturor forțelor liberale care-și propuneau ca obiectiv al luptei comune răsturnarea guver nului conservator
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
inteligente, scăpărătoare. Luați împreună, știm o grămadă de lucruri interesante, pasionante, crocante, care, transformate în texte, ar putea alcătui o „mică enciclopedie”: politică, literară, artistică, socială etc. În doi, în trei, în patru, ilustrăm ideea de diversitate, controversăm, ne plasăm divergent față de o chestiune sau alta. E genul în care mă ambalez și arunc uneori (o spun fără pic de exagerare) o profuzie de informații pentru adunarea cărora cheltui și bani, și timp. Cuprins de elan, fac cadouri din cunoștințele mele
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
național-socialismului bizantin de tip Scornicești. În afară de Raicu și Sonia, mi-amintesc că se aflau la masa funerară Katy și Virgil Duda, Doina și Valeriu Cristea, Ileana Mălăncioiu. Amintirea celui dispărut pe neașteptate dintre noi persista. Nu cred că aveam imagini divergente despre cel care fusese și mai era, Între noi, Sorin. Personalitatea sa marcantă, memorabilă, coalizând detaliile În focarul unei coerențe inconfundabile, era vie Între noi, cei Încă vii. Gândurile noastre refuzau să-l părăsească, exprimate, tot de Raicu, cum numai
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]