5,279 matches
-
fizice și de a se măsura cu ceilalți. Adevărul ne obligă să spunem că nu se pune mare atenție pe corp. Marile schimbări, spune Nietzsche, vin cu pași înceți... Aventura sportului modern începe în Franța sub forma, aparent anodină, a divertismentului câtorva tineri ce își manifestă anglomania. Originea anecdotică a fenomenului este bine cunoscută: influența de la Oxford și de la Cambridge, în fondarea în 1872 a lui Havre Atletich Club, prima asociație sportivă înaintea despărțirii fotbalului de rugby. A luat naștere, în
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
unor oameni dispuși mai mult să critice decât să accepte ceea ce face..... Îl admir.” Thoma Ionescu este un adevărat pionier al neurochirurgiei românești deoarece a abordat chirurgia craniana cu tot profesionalismul, nu din curiozitate, nu din plăcerea riscului și a divertismentului ci cunoscând În profunzime problemele pe care aceasta le ridică. A intuit importantă abordării leziunilor cerebrale prin tehnică voletului osteoplastic cranian, pe care a prezentat-o În 1895 la Congresul Internațional de la Moscova. În anul 1900 a prezentat o statistică
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
comunicare cu întreaga intelectualitate vor fi larg deschise. Într-o oarecare măsură, raționamentul tactic al lui Ceaușescu era corect. Într-o țară în care literatura constituia alături de diversele forme de spectacol o sursă importantă atât de formare, cât și de divertisment, existența unei comunicări directe cu scriitorii era menită să-i crească suprafața de contact a societății cu liderul partidului. Dinamica întâlnirilor dintre secretarul general și reprezentanții scriitorilor, modul în care decurgeau discuțiile arată nu numai gradul în care Ceaușescu îi
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
la redarea creativă a apelurilor lui Ceaușescu la implicarea presei în activitatea ideologică, fără însă a arăta clar cum trebuia televiziunea să treacă de la stadiul de estradă la acela de transformare a conștiinței oamenilor 45. Un lucru era însă clar, divertismentul înceta să mai fie componenta de bază a programelor televizate, cerându-li-se celor în drept să limiteze drastic achizițiile de programe și filme occidentale, în special americane 46. Urmarea stării de incertitudine din aparatul propagandistic a fost declanșarea instinctului
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
a lui Baranga însuși. Comedia este mutată pe terenul solid al indicațiilor de partid, iar obiectivul ei este dublu: de a mobiliza satira în slujba învățământului politic, pe de o parte, și de a oferi o alternativă de succes la divertismentul capitalist. În alți termeni, recuperarea modalităților comicului se poate face doar în măsura în care ironia se supune hotărârilor de partid. În nici o ocazie, tezele partidului nu pot fi puse sub semnul întrebării. Erorile sunt umane, imputabile carieriștilor, birocraților și sabotorilor. Partidul este
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Câmpenești", care aveau loc în decembrie, erau sărbători rustice. Un cortegiu plimba în procesiune un falus de mari dimensiuni, pe fundal de cântece. Ceremonie arhaică prin excelență și amplu difuzată în toată lumea, faloforia a precedat desigur cultul lui Dionysos. Alte divertismente rituale comportau concursuri și întreceri, și mai ales defilări de măști ori de personaje deghizate în animale. Și aici riturile 1-au precedat pe Dionysos, dar se poate înțelege în ce mod a sosit zeul vinului ca să se pună în
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
circumstanță, care nu face decât să redea frustrările personale fără să aibă nimic de-a face cu arta, ca și refuzul literaturii scrise pentru căutarea succesului și măgulirea orgoliului. E un refuz al poeziei de salon, al celei scrise pentru divertisment. Se cere de la creatorii de literatură sinceritate și inteligență 156. Nu mai este însă o negare a literaturii anterioare, ci o încercare de punere la punct a celei contemporane. Se refuză tiparele de creație, încadrarea în anumite clișee menite să
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
o adevărată obsesie a creației poetului. Nu-și va termina liceul din cauza dificultăților materiale. Tonegaru debutează în Expresul din Brăila (nr. 1307/6 septembrie 1942), cu poezia Nocturna fluvială. Între primele poezii sunt și Tendința (Bacăul, XX, 17 noiembrie 1942), Divertisment (Preocupări literare, decembrie 1942), Golful liniștilor (Viața, 4 februarie 1943). Ca în cazul oricărui scriitor a cărui viață refuză să se lase cunoscută și în ceea ce-l privește pe Constant Tonegaru mitizările și demitizările s-au produs aproape inevitabil. Barbu
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Ocna vieții), Petre Locusteanu (Căpitanul Străjescu) etc. A treia - e deschiderea paginilor unor reviste de ținută pentru „cronicile vesele”: Al. G. Doinaru, în „Sămănătorul”, C. Ș. Făgețel, în „Ramuri” și G. Topîrceanu, în „Viața Romînească”. A patra - atracția masivă față de divertisment, îndeosebi față de „reviste”. Prima revistă la noi - s-a spus - pare să fi fost „Cer cuvîntul!”, scrisă de Petre Grădișteanu, Ciru Oeconomu, Mihail Zamfirescu, literați strînși din jurul „Contemporanului”. Acesteia i s-a răspuns - susținea autorul din care mi-am scos
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
închisă în sine. Vom mai adaugă la cele menționate că și modul de viață francez, l'art de vivre français, "la poétique d'être Français" [Dupront, p.1450], predispune la hedonism 18. Parizianul este mereu în căutarea plăcerii, noilor excitații, divertismentelor. Această dragoste de viață, fugă de plictiseală și trăire intensă a prezentului îi conferă francezului reputația de om neserios și superficial. Revoluțiile secolului al XIX-lea buleversează lumea sub un alt punct de vedere decât cea din 1789. Dacă ultima
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
și sentimental. Ea nu mai este un "caracter" în tradiția lui La Bruyère, ci mai degrabă un simbol al unei poziții sociale mondenitatea care creează un univers săturat de trăsături, spații, acțiuni și detalii semnificative (saloane și recepții, aventuri și divertismente, aparente și modă). Mondenitatea, cod simbolic al aristocrației descendente din politețea Curții și a urbei 124, este un microcosmos care are caracteristici proprii: un cod comportamental reglementat de eticheta, practici vestimentare originale, privilegii și frontiere mai mult sau mai putin
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de mască. Erving Goffman a dezvoltat interacționismul simbolic inițiat de Max Weber și G.H.Mead în direcția unei noi abordări, cunoscută sub numele de "dramaturgie socială", care este instrument al gândirii și investigării. Spectacolul, în sens de reprezentare teatrală și divertisment public, s-a adaptat la toate formele sociale, la toate motivațiile și condițiile pe care Istoria le-a înaintat. Considerând că teatrul este expresia simbolică a vieții, rezultă că orice spațiu scenic condensează un timp și o lume155. Scenă e
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
-lea se poate împărți convențional în două perioade, cea a teatrului din timpul Imperiului al Doilea și teatrul de la începutul Republicii a Treia. Teatrul Imperiului al Doilea este cel al dominării scenei de genurile noi sau renovate, corespunzând funcției de divertisment social (comedia de moravuri, vodevilul și opereta). Marea rivala a tragediei clasice și a dramei romantice este acum comedia, care se impune cu tot fastul reprezentării teatralizate. Fără un teoretician veritabil cu exceptia romanticilor, care, în numele apropierii genurilor, includ comedia în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
o categorie pretențioasa și greu de cucerit. Seducerea femeii este o tactică savanta, minuțios elaborată prin amplasarea secțiilor, expoziția și spectacolul prezentării, exploatate și astăzi de marile complexe. Pentru atragerea clientelor sunt mereu inventate mijloace noi266: publicitate, reduceri, spații de divertisment etc. Probarea rochiilor în magazinele noi este pentru Pariziana o repetiție în culise înaintea ieșirii pe scena Parisului 267. Femeia-client devine idolul vânat al comercianților 268. Este sugestiv că doamna Marty, care rezistă asediului amanților, nu poate rezista cumpărăturilor 269
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
în text evenimentul prin organizarea spectacolului și fenomenului, la nivel de scenarii globale și scene ritualizate sau circumstanțializate. În cazul Parizienei putem vorbi despre o esențializare prin mijloace teatrale, adecvate inerentei personajului. Femeia pariziana încearcă să introducă în ordinea monotona divertismentul, jocul, aventură, surpriză. În reprezentarea scenica totul vine în acțiune prin arhitectură jocului de sensuri. Esențializându-se printr-o formulă de mitopo(i)etică a aparentei, Pariziana este artist în tot ce o înconjoară, de aici po(i)etică măștii, po
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cea a lui E.Marc Lipiansky are meritul de a prezenta un ansamblu mai amplu de trăsături ale parizianului: vivacitate, deschidere, spontaneitate, nervozitate, instabilitate, frivolitate, grație, diletantism, obsesia modei, spirit rebel, individualism, gust, elegantă, rafinament, necesitate de excitare și de divertisment [p.96]. Alte surse menționează de asemenea versatilitatea, spontaneitatea și deschiderea parizienilor. Parizianul se caracterizează prin gustul și renumitul sau chic parisien, si este predispus spre lux, exces, rafinament. Consultând și alte lucrări, vom observa că repertoriul de trăsături ale
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
scopuri morale" [Corbu, p.103]. Reprezentarea moravurilor societății contemporane, a nedreptăților și aberațiilor ordinii sociale se combină la Labiche cu elemente de farsă și bufonada, care îi conferă o teatralitate strălucitoare. Opereta lui Jacques Offenbach este un gen nou de divertisment. Offenbach ritmează viața pariziana. Printre marele succese se numără La Vie parisienne, La Grande Duchesse de Gérolstein, La Petite Maryuise. Bufoneria La Belle Hélène de Offenbach îi servește lui Zola în Nana drept fundal pentru sublinierea decăderii miturilor clasice. 174
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
pe care le oferă acest centru de plasament: * Asistență socială; * Asistență medicală; * Activități instructiv-educative și formative; * Activități extrașcolare; * Orientare școlară și profesională; * Consiliere: psihologică, spirituală, școlară; * Socializare și integrare socio-profesională; * Formarea și consolidarea deprinderilor de viață independentă; * Satisfacerea nevoilor de divertisment; * Ateliere de lucru; * Acces permanent la informație; Figura 15. Stema Centrului de Plasament Figura 16. Revista Centrului de Plasament "Speranța" "Speranța" b. Capela Centrului de Plasament "Speranța" Reșița Prima capelă pe care vrem sumar să o prezentăm se află la
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
ignor cearta postelectorală care ne arată occidentalilor așa cum suntem: o țară subdezvoltată, coruptă, jonglată de mafioți și condusă de niște canalii lipsite de cel mai elementar respect pentru binele public. Așa că am decis să mut canalul în căutare de niscaiva divertisment. Văzând cu tristețe că nici Divertis-ul nu mai e ce-a fost, am riscat și mi-am zis, sinucigaș, că e timpul să mă uit și eu fugar, pentru prima oară, la cea mai longevivă și urmărită emisiune de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Văzând cu tristețe că nici Divertis-ul nu mai e ce-a fost, am riscat și mi-am zis, sinucigaș, că e timpul să mă uit și eu fugar, pentru prima oară, la cea mai longevivă și urmărită emisiune de divertisment, un fel de bazar compozit de personaje dubioase și, de regulă, cu o notorietate negativă, care plătesc să-și spele imaginea, care imita formatul celebru al mozaicului duminical inventat de un odios turnător al Securității devenit idolul TVR-ului postcomunist
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
administrația, școlile, spitalele etc. b) servicii economice (economy-related services). Acestea se referă la serviciile preliminare oferite de anumite companii private sau instituții publice, precum, bănci, companii de asigurare, companii de consultanță. c) servicii oferite consumatorilor individuali (consumer-related services). Servicii de divertisment, pentru ocuparea timpului liber, fitness, servicii cosmetice etc. d) servicii de distribuție (distributive services). Aceste servicii răspund nevoilor de comunicare, transport, mobilitate a clienților persoane fizice sau companii. Exemple: vânzare, depozitare, transport etc. Schimbările structurale din economie au dus nu
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
Williams și Edward P. Thompson. Richard Hoggard, care a publicat în 1957 The Uses of Literacy: Aspects of Working-Class Life with Special References to Publications and Entertainment (Întrebuințările educației: aspecte ale vieții clasei muncitoare cu referințe speciale la publicații și divertisment), a studiat influența culturii difuzate prin mijloacele moderne de comunicare asupra clasei muncitoare, descriind peisajul cotidian al vieții populare și denunțând supraestimarea influenței produselor industriei culturale asupra claselor populare. La rândul său, Raymond Williams, care a publicat în 1958 Culture
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și ale statului, critica a trebuit să asiste la reducerea rolului culturii ca formă a medierii între interesele private și cele publice și la extinderea ei ca formă a consumului și controlului, al cărei ultim efect este înțelegerea artei ca divertisment (entertainment) și spectacol și înțelegerea criticii ca opinii de consumat. Odată cu abandonarea artiștilor avangardiști și a experților culturali, arta a devenit obiectul de joacă al patronilor / corporațiilor, a căror relație cu cultura e mai puțin una de obligație nobilă cât
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
lor în cartea sa despre societatea spectacolului. Astfel, pentru teoreticianul francez, spectacolul este un raport social între persoane, realizat prin intermediul imaginilor, constituind efectiv o viziune asupra lumii, un model al vieții care ia formele informației, propagandei, publicității ori consumului de divertisment, un program de lucru al unei formațiuni economico-sociale, momentul istoric căruia îi aparținem, principala producție a societății actuale 201. Având ca simț privilegiat văzul, spectacolul apare ca tendință de a face vizibilă lumea, corelată cu specializarea puterii de a administra
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
în roz și bleu printre care strălucesc clopoței auriți. Infanteriștii cântă o arie veselă, regimentul se dezlănțuie în toată splendoarea sa. Manevra este atât de precisă, atât de ritmată, încât mă gândesc că asist din nou la un spectacol de divertisment organizat potrivit gustului unui șef de provincie-frontieră ca Brandenburg, iubitor în exclusivitate al fastului militar. Și, într-adevăr, în acest cadru auster, între aceste ziduri ale palatului care seamănă cu o închisoare, alături de moștenitorul lui Frederic al II-lea, a
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]