6,536 matches
-
pretențiile, capabile să conducă la revoluții [1986, I, p.564]. Capriciile sunt multiple și descumpănesc în permanență pe cei din jur: "Tout à l'heure, elle ne voulait point, maintenant elle voulait bien" [Maupassant, Notre coeur, p.195]. Puterea și dominația Parizienei nu sunt de natură materială, de aceea banul este pentru ea o valoare relativă și o interesează doar în măsura în care îi asigură luxul. Ea nu-și face proiecte de prosperitate și ascensiune socială, starea ei fiind asigurată mai curând de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
sferelor, lărgindu-și progresiv micro- si macrouniversul. Dacă femeile au, de regulă, raporturi privilegiate cu domeniul casnic și sentimental, Pariziana are pasiunea socialului. Ea este una dintre puținele femei care reușește să pătrundă, în unele cazuri, în ultimul bastion al dominației masculine politicul. Pariziana reprezintă continuitatea politicii favoritelor Vechiului Regim, înzestrate cu puteri ascunse. Unele Pariziene, cum ar fi Clorinde Balbi sau Madeleine Forestier ar putea completă categoria "doamnelor de fier" sau cea a "cardinalilor cenușii". Dar miza guvernării feminine nu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
cum ar fi: integrarea în cultura spectacolului, bazată pe improvizare, dimensiunea ludica a fanteziei, indeterminarea, spontaneitatea, triumful esteticii asupra eticii, accelerarea stilului de viață și al activității etc. Cu veleități de independență și de alegere liberă, voluntară și doritoare de dominație, femeia pariziana o prefigurează pe urmașa să de astăzi. Vom constata în actualitatea imediată a contemporaneității că iarăși sunt în vogă calitățile feminine franceze: - feminitatea, seducția și ambiguitatea; - independență, curajul și energia; - creativitatea, improvizația și originalitatea; - primatul esteticului asupra eticului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
se impusese încă din vremea avangardelor de la începutul secolului. În repetatele invitații adresate poeților de a se întoarce la valorile trecutului, la versurile lui Leopardi, Tasso, Petrarca și chiar la cele scrise de antici, se ascundea opoziția lumii literare față de dominația lui D'Annunzio, pe care numeroși autori din anii treizeci o percepeau că apăsătoare. Într-un articol dedicat traducerilor lui Quasimodo din limba latină, scris în 1946, Antonio la Penna a surprins opțiunile sicilianului aflate în concordanță cu tendințele din
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
rolul consolator al finalului curgerii vieții și ne comunica faptul că nici chiar trecerea în lumea de dincolo nu poate șterge suferință omului contemporan în general, si a sa în mod special. Absolutizând durerea, scriitorul îi recunoștea aceeași putere de dominație asupra vieții omului pe care i-o atribuia și Leopardi. Desacralizarea conceptului de moarte introdus de Quasimodo în fluxul ciclic al existenței duce la folosirea cuvântului cu sensul figurat, mai putin copleșitor, de dispariție: simt cum altă iubire în moarte
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
se disting cel puțin două abordări: după Karl Marx, separarea posesorilor de capital de cei ai brațelor de muncă a creat două clase sociale ale căror interese sunt antagoniste, căci relațiile existente între ele sunt de exploatare economică și de dominație politică și socială; după Alexis de Tocqueville, dezvoltarea economiei capitaliste conduce către democrație, iar odată cu aceasta societatea se așază în jurul unei vaste clase de mijloc. 3.2.1.Tipuri de capitalism Diverși autori vorbesc despre mai multe tipuri de capitalism
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
și teoria sa privind climatul, geograful german Ratzel la sfîrșitul secolului trecut, Paul Krugman și Robert Kaplan, sau istoricul belgian J. Pirenne, care crede că poate distinge, după localizare, popoare "maritime" individualiste și liberale și popoare "continentale" autoritare și sociale. Dominația crescută a omului asupra mediului a făcut din ce în ce mai puțin convingătoare tezele inspirate de un fatalism geografic. Mișcarea ideilor pe de o parte, progresul tehnicilor pe de altă parte sunt factorii cei mai des avansați ca responsabili de dinamica sistemelor economice
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
păcate, lumea postmodernă este una a societății de consum, în care predomină logica pieței și a profitului. Pentru aceasta a fost inventată publicitatea, o adevărată ideologie a capitalismului. Ea conduce la o formă insidioasă, dar extrem de eficace de totalitarism, de dominație. Schimbul nu mai are decît un singur sens: consumul. Totul e de vînzare: dragoste, pămînt, datorii, iluzii... Omul a intrat în "caverna lui Platon". Într-o lume lipsită de ideologii, publicitatea a devenit ultima ideologie, un imperiu al efemerului. Schimbul
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
deține 70 % din bunurile și serviciile disponibile, 65 % nu au telefon, iar 40 % nu au nici măcar curent electric. Dar "generația-papagal" bagatelizează totul. Bin Laden a devenit deja păpușă, este prezent pe tricouri și va sfîrși ca efigie la Disneyland. Vremea dominației cvasitotale a neoliberalismului economic începe să apună, după mai bine de 20 de ani, respectînd astfel presupozițiile teoriilor ciclicității, cu precădere pe acelea care se referă la marile mișcări seculare, la ciclul lung, sau ciclul Kondratiev. Piețele vor deveni mai
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
aproape clasic, cu credința naivă că astfel elimini terorismul. Nu astfel se poate lupta cu succes împotriva acestui fenomen, ci mai curînd cu armele inteligenței, ale serviciilor secrete, prin acțiuni militare punctu-ale, pîrghii financiare, diplomatice, renunțarea la aroganță, dorința de dominație, prin cunoașterea și acceptarea celuilalt, nu umilirea sa, prin spirit tolerant și autentic religios și atenuarea marilor disparități de avuție. Forța militară nu poate suplini naivitățile, lipsa de cultură și stereotipurile, clișeele politice și diplomatice. Fără o tratare extrem de inteligentă
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
duce un război care amintește mai mult de science-fiction sau de jocul din copilărie "de-a baba oarba", lăsînd aliaților rolul de a culege minele și de a căra sacii cu orez pe care stă desenat steagul american. Rafinamente propagandiste... Dominația americană este totală. Rusia nu mai are vlagă, o populație în scădere dramatică descoperind că teritoriul imens de care dispune poate fi și un handicap, iar China s-a făcut mică de tot, descoperind că are vreo 800 de milioane
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
dramatică descoperind că teritoriul imens de care dispune poate fi și un handicap, iar China s-a făcut mică de tot, descoperind că are vreo 800 de milioane de săraci, deci că și numărul mare poate fi un handicap. Această dominație nu este indusă de bagheta vreunui magician, ea nu se datorează nici unei simple acumulări mecanice de putere, ci este rezultatul unui plan, al unei voințe de leadership, de hegemonie. Secolul al XX-lea, cu obsesiile sale ideologice, a creat un
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
însă pînă la fundamentalism și accente mesianice, în evidentă disonanță cu rafinamentele culturii umaniste europene și cu scepticismul său raționalist, de-acum tradițional. Imperiul american mizează pe globalizare, pe creșterea interdependențelor, pe uniformizarea tehnologiilor și pe o nouă politică a dominației, pe care unii o cataloghează drept neocolonialism. Într-adevăr, trăim într-o lume ce a atins un asemenea grad de interdependență, încît operațiunile curente se înlănțuie, iar orice întrerupere a lor are consecințe globale imediate (vezi cazul epidemiei SARS, sau
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
această credință a celor mari că, urmărindu-și propriile interese, servesc de fapt omenirea întreagă. De aici și impunerea liberului schimb ca ideologie economică, chiar dacă în ultima vreme sunt vizibile serioase accente protecționiste în politica economică americană, explicate și prin dominația exercitată de complexul militaro-industrial. Oricum, niciodată o țară nu a acumulat atît de multe arme atît de distrugătoare... Totuși, pînă acum, S.U.A. și-au exercitat supremația în capul unor coaliții, chiar dacă nimeni nu-și făcea iluzii în ceea ce privește importanța relativă a
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
de ani, omenirea va cădea într-un haos global și că numai acceptarea de către ceilalți a conducerii americane reprezintă condiția sine qua non pentru a evita o astfel de cădere. Cu alte cuvinte, o comunitate de egali, aflată nu sub dominație dar sub conducere americană. Foarte discutabil... Conducerea globală ar avea nevoie de un "efort conștient, coerent din punct de vedere strategic și intelectualizat din partea președintelui american, oricare ar fi el". Dacă e vorba despre dl. George W. Bush, ne-am
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
previzibile, coerente și fiabile tuturor, fie slabi, fie puternici ai zilei. Dar cum s-ar putea realiza aceasta, în condițiile în care Statul chinez actual se confundă practic cu Partidul Comunist? Alături de reușita reformelor economice, a doua condiție pentru o dominație a Chinei în deceniile următoare este renașterea adevăratei sale religii daoismul, una din cele mai mari și, totodată, mai puțin cunoscute religii ale lumii, îmbrățișată după date neoficiale de aproape un sfert dintre pămînteni. Daoismul este religia Chinei profunde, o
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
lumi. Multinaționalele chinezești vor produce mărci occidentale mult mai rapid și mai ieftin, datorită mîinii de lucru ieftine și a milioanelor de specialiști de care dispune. Împreună cu diaspora, China beneficiază de cele mai mari rezerve de resurse umane. De la economie, dominația Chinei va trece la geopolitică și securitate. Începe secolul chinezesc. Cel puțin așa susține Oded Shenkar, în volumul cu același titlu apărut recent la Editura Teora, București, 2008, în traducerea Oanei Maria Dan. Autorul este titularul catedrei de managementul afacerilor
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
asiatică. Ascensiunea sa stîrnește provocări ce vor marca întreg noul secol. Vrînd-nevrînd, cu toții va trebui să ne raportăm la Noul Imperiu de Mijloc. Marele tigru asiatic a dormit aproape 500 de ani, iar acum s-a trezit și își începe dominația. Cartea lui Oded Shenkar ne oferă o viziune multidimensională, ca timp, spațiu și context, asupra rolului Chinei în lumea contemporană. Ea subliniază faptul interesant că ascensiunea marelui tigru are multe în comun cu cea a Statelor Unite de acum un secol
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
a globului, dar apoi a încremenit. Marx o descria ca fiind "o semicivilizație putredă, ce vegetează înțepenită în fălcile timpului". Acum, cînd împlinește 60 de ani de comunism, China renaște într-un ritm uluitor, iar lumea se cutremură sub amenințarea dominației sale. Cel mai mare program de construcții urbane văzut vreodată, cele mai mari investiții străine, cel mai mare și susținut ritm de creștere economică, cea mai mare producție de cărbune, oțel și ciment din lume și superlativele pot continua. Zeci
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
marii finanțe internaționale (parcă am mai auzit undeva chestia asta!). Wall Street-ul este acuzat de tentativă de recolonizare a Braziliei și a întregii Americi Latine prin dolarizare (în Argentina s-a propus chiar înlocuirea peso-ului cu dolarul) și dominație financiară. Vechile dictaturi militare naționale ar fi astfel înlocuite cu o dictatură monetară supranațională, cu sediul pe Wall Street. Pe acest fond a venit la putere actualul președinte de stînga, Lulla da Silva, reformele au reușit, iar Brazilia și-a
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
grade de dezvoltare a suferinței, cu infernale amînări și disimulări. The Woman Killed With Kindness reprezintă o parabolă a prizonieratului psihologic feminin într-un univers patriarhal, imposibil de învins. Corijarea "blîndă" nu sugerează altceva decît începutul unei noi ere de dominație masculină și falocentrism total, derivat acum din subtilitatea subjugării psihice și mai puțin din violentarea fizică și biologică a femeii. Ne aflăm, indubitabil, în fața a două apariții editoriale importante, cu un impact cultural major. Aș remarca, în încheiere, buna traducere
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
să spun, "colectivă" (pe parcursul dramelor lor personale, ei găsesc timp să se proiecteze pe fundalul societății de consum, comentînd implicațiile morale și culturale ale unor filme precum Sex and the City/Totul despre sex, deciziile politice ale lui Blair, noua dominație americană ori simbolistica momentului 911). Aș observa, prin urmare, că Jonathan Coe dă senzația, pe măsură ce se apropie de maturitatea absolută a scrisului său, că urmărește elaborarea romanului total, unde microcosmosul să poată intra în joncțiune cu macrocosmosul, fără turbu lențe
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
unica soluție de a rezista Într-un domeniu În care fiecare este din ce În ce mai exact și cuprinzător informat despre ceilalți participanți. Este și o opțiune morală, pentru care noua economie bazată pe cunoaștere este mai pregătită, pentru că dominația tehnologiei informației o face mult mai deschisă. Această repoziționare a rolului economicului demonstrează că astăzi, deși transformările sociale poartă „masca tehnologiei” I. Provocări etice În societatea bazată pe cunoaștere Etica și cultură organizațională datorită spectaculozității acesteia, ele sunt mult mai
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
chiar interzice cuvântul: „Acolo unde violența face legea fără ca nimic s-o controleze sau s-o limiteze, cuvintele nu-și mai au locul decât doar pentru a deveni instrumente de domesticire, de manipulare sau de intimidare.” Acolo unde Își instalează dominația, de pildă În sistemele sociale de tip totalitar, violența condamnă la moarte libera exprimare. O ediție Arthur (cu titlul Ta mére, din 1995, Editions Michel Lafonă a adunat o colecție de injurii născute În mahalalele din Los Angeles, unde gang-
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
și patriot al cărui cântec pentru obște se bănuiește că în 1780 ar fi fost curmat, pe neașteptate, de inamici politici, tocmai datorită implicării sale în acțiunile nu doar de iluminare a neamului, ci și de eliberare a lui de sub dominație străină. O profesiune de credință transformată, în context alături de prefețele la celelalte cinci minee scrise înainte de a muri -, spre continuarea propriei metafore, în cântec de lebădă, testament spiritual iluminist lăsat moștenire succesorului său, Filaret, reflectând încă o dată "neașezământul vremilor" și
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]