KorAP: Find »[drukola/base=dos & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...93 94 95 ...292 >

7,291 matches

Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308

curățarea” continuă a cetății de acea parte a populației care începe să își ridice vocea împotriva lui, asemenea unui agricultor care va tăia spicele mai mari, un exemplu pe care Platon îl preia din Herodot. El va face exact pe dos decât medicul care alungă ce e rău din trup. Ura cetățenilor îl va obliga pe tiran să își mărească garda personală tot mai mult, iar singurii pe care îi va găsi dispuși să îl apere vor fi sclavii pe care

Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
vrăjitoare nebună pentru a motiva crime împotriva raselor ori a claselor sociale. Cu atât mai mult nu mi-l pot imagina ca un individ perfid ce-și invită prietenii în casă, după care îi închide ieșind tiptil pe ușa din dos, mergând să trăiască altundeva. Și dacă oamenii care stau laolaltă în constituția cea dreaptă sunt umanitatea în general? Și dacă felul ei de a decădea prin timp este modul lui Platon de a-și pune problema istoriei omenirii ca sens

Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
că planul nu-i va reuși. Ce nu știa Alcibiade, și în ceea ce-l privește (în felul lui Socrate) nu a aflat niciodată până la capăt, este că a fi mereu satisfăcut înseamnă a nu fi niciodată conștient (lucrurile stăteau „pe dos” la Socrate, mereu conștient și nedependent de satisfacerea dorinței; un detaliu aici: Xenofon ne spune - Memorabilia, III, 11, 3 - că Socrate aprecia și frumusețea feminină și tânjea după ea; Platon preferă să treacă amănuntul sub tăcere). Seducător homosexual, Alcibiade propune

Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
dreptate, atunci toate ne sunt străine, în afară de viața noastră”. Dacă el are dreptate, noi nu trăim în adevăr și nu suntem, ca el, paradigmatici. Dacă el are dreptate, atunci, cum îi spune Callicles în Gorgias, „viața noastră e întoarsă pe dos”. Dacă Socrate are dreptate și ceea ce este cu adevărat esențial este să te preocupi de viața ta, atunci fiecare ar trebui să încerce să afle ce e cu el, chiar dacă acest lucru nu are mari șanse de reușită. Numai că

Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
moralist. Atenianul (Platon) e sever în Nomoi, propune sancțiuni față cu habitudinile insuficient raționale practicate de spartani și cretani (adică tocmai de aceia pe care Platon îi considera, înainte vreme, exemplari și, ca atare, de urmat!). E un Platon pe dos în Nomoi, unul pe care anamneza imanentă îl pune în postura lui Eulathos: poate să fie respectat, dar nu poate să fie și iubit. Senzația mea este că Legile distrug exact ceea ce Platon își propusese să construiască sau, mai exact

Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292

1, nr. 1, Ianuarie 1921, pp. 10-11. 22. Iuliu Moldovan, „Un program biopolitic”, Societatea de mâine, 1, nr. 3, 27 aprilie 1924, pp. 69-70. 23. Iuliu Moldovan, „Raport către Ministerul Justiției/Siguranța Internă, 22 iunie 1922”, Iuliu Moldovan, fond personal, dos.1, Arhivele Naționale, Filiala Cluj, 3. 24. Moldovan, fond personal, dos. 1, documente 1-4. 25. Irina Livezeanu, Cultural Politics in Greater Romania: Regionalism, Nation Building and Ethnic Struggle, 1918-1930, Cornell University Press, Ithaca, 1995. Vezi În special capitolul 1. 26

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
program biopolitic”, Societatea de mâine, 1, nr. 3, 27 aprilie 1924, pp. 69-70. 23. Iuliu Moldovan, „Raport către Ministerul Justiției/Siguranța Internă, 22 iunie 1922”, Iuliu Moldovan, fond personal, dos.1, Arhivele Naționale, Filiala Cluj, 3. 24. Moldovan, fond personal, dos. 1, documente 1-4. 25. Irina Livezeanu, Cultural Politics in Greater Romania: Regionalism, Nation Building and Ethnic Struggle, 1918-1930, Cornell University Press, Ithaca, 1995. Vezi În special capitolul 1. 26. „Programul Partidului Național-Țărănesc”, Aurora 6, nr. 1481, 13 octombrie 1926, p.

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
box 2, record group 1.1, series 783, Arhivele Fundației Rockefeller, Rockefeller Archive Center șRACȚ, North Tarrytown, N.Y., p. 18). 40. Dezbaterile proiectului de lege au fost consemnate și ele pot fi consultate la Cluj. Vezi Moldovan, fond personal, dos. 10d, pp. 1-3. Pentru o discuție a implementării și impactului Legii Moldovan din 1930, vezi Gheorghe Brătescu, Istoria sănătății publice În România. Sinteză, București, 1981, pp. 39-40. 41. Mișcarea legionară de dreapta, condusă de Horia Sima, a fost principalul aliat

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
servicii de medicină preventivă În zonele rurale. Bugetul acelui an a fost de 818003100 de lei. Suma cheltuită pentru medicină preventivă reprezenta o creștere semnificativă față de cele 25 de milioane de lei alocate În 1928 („Buget”, Arhivele Ministerului Sănătății, 1933, dos. 355, 1928, dos. 137, Arhivele Naționale, Filiala București). 75. Organizarea Biroului a fost modificată când acesta a devenit Secția pentru Biologie Umană și Antropologie, parte a Institutului pentru Demografie și Recensământ, sub conducerea lui Sabin Manuilă, Împreună cu Secția pentru Studiul

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
preventivă În zonele rurale. Bugetul acelui an a fost de 818003100 de lei. Suma cheltuită pentru medicină preventivă reprezenta o creștere semnificativă față de cele 25 de milioane de lei alocate În 1928 („Buget”, Arhivele Ministerului Sănătății, 1933, dos. 355, 1928, dos. 137, Arhivele Naționale, Filiala București). 75. Organizarea Biroului a fost modificată când acesta a devenit Secția pentru Biologie Umană și Antropologie, parte a Institutului pentru Demografie și Recensământ, sub conducerea lui Sabin Manuilă, Împreună cu Secția pentru Studiul Minorităților. 76. Este

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
abonamentele finanțate de Fundația Rockefeller și solicită Înnoirea lor. Sunt menționate printre revistele de specialitate Eugenics Review și Journal of Heredity. 57. Bucur, „Private Philanthropy”, pp. 53-54. 58. Iuliu Moldovan, „Jurnal de călătorie În America”, 22 aprilie, Moldovan, fond personal, dos. 23. 59. Iordache Făcăoaru, „Legea pentru apărarea sănătății ereditare a populației germane”, Buletin Eugenic și Biopolitic vol. 7, nr. 1-2, ianuarie - februarie 1936, pp. 49-53. 60. Iordache Făcăoaru, „Privire critică asupra legii finlandeze de sterilizare În comparație cu legea germană”, Buletin Eugenic

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
p. 131. 91. „Legea sanitară și de ocrotire”, Monitorul Oficial, nr. 154, 14 iulie 1930, p. 5357. 92. „Legea sanitară”, p. 5346. 93. Legea sublinia acest aspect În termeni explicit eugenici. Vezi Iuliu Moldovan, „Expunere de motive”, Moldovan, fond personal, dos. 22, p. 13. 94. „Legea sanitară”, p. 5358. 95. „Legea sanitară”, pp. 5345-5355. 96. George Mosse, Nationalism and Sexuality, University of Wisconsin Press, Madison, 1988. 97. V. Christodorescu, „Educația fizică. Factor de progres și regenerare națională”, Porunca Vremii 2, nr.

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
Aurel Voina, „Organizarea sanitară a Transilvaniei În primul deceniu al unirii”, În Transilvania, Banatul, Crișana, Maramureșul: 1918-1928, vol. 1, Cultura națională, București, 1929, p. 745. 19. Moldovan, Amintiri; Voina, „Organizarea sanitară”; Brătescu, Biological and Medical Sciences. 20. Moldovan, fond personal, dos. 1. 21. „Roumania șReportț”, vol. 3, file 18, box 3, record group 1.1, series 783C, Arhivele Fundației Rockefeller, RAC, p. 3. 22. „Rumania - Approval of Program: 4 March 1929 șReportț”, vol. 2, file 28, box 3, record group 1

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
series 1.1, Arhivele Fundației Rockefeller, RAC. 26. Printre personalități care au luat parte la aceste discuții organizate de Consiliul Superior de Sănătate al Ministerului Sănătății se numărau Ioan Cantacuzino, Iuliu Iacobovici, C.I. Parhon și Gheorghe Banu (Moldovan, fond personal, dos. 19). 27. Legea Moldovan a fost publicată integral sub numele de „Legea sanitară”. Vezi capitolul 5, nota 91. 28. „Legea sanitară”, pp. 5367-5369. 29. „Legea sanitară”, pp. 5369-5374; citat de la pp. 5369-5370. 30. „Legea sanitară”, p. 5393. 31. „Legea sanitară

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
integral sub numele de „Legea sanitară”. Vezi capitolul 5, nota 91. 28. „Legea sanitară”, pp. 5367-5369. 29. „Legea sanitară”, pp. 5369-5374; citat de la pp. 5369-5370. 30. „Legea sanitară”, p. 5393. 31. „Legea sanitară”, p. 5373. 32. Fond Ministerul Sănătății, 1930, dos. 282; 1939, dos. 6. 33. Fond Ministerul Sănătății, 1933, dos. 339-342. Aceasta este o estimare bazată pe numărul de pagini din aceste dosare. Fiecare pagină reprezintă o decizie. 34. Matei, Asociațiunea transilvană, pp. 64-66. 35. „Legea sanitară”, p. 5393. 36

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
de „Legea sanitară”. Vezi capitolul 5, nota 91. 28. „Legea sanitară”, pp. 5367-5369. 29. „Legea sanitară”, pp. 5369-5374; citat de la pp. 5369-5370. 30. „Legea sanitară”, p. 5393. 31. „Legea sanitară”, p. 5373. 32. Fond Ministerul Sănătății, 1930, dos. 282; 1939, dos. 6. 33. Fond Ministerul Sănătății, 1933, dos. 339-342. Aceasta este o estimare bazată pe numărul de pagini din aceste dosare. Fiecare pagină reprezintă o decizie. 34. Matei, Asociațiunea transilvană, pp. 64-66. 35. „Legea sanitară”, p. 5393. 36. Fond Ministerul Sănătății

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
91. 28. „Legea sanitară”, pp. 5367-5369. 29. „Legea sanitară”, pp. 5369-5374; citat de la pp. 5369-5370. 30. „Legea sanitară”, p. 5393. 31. „Legea sanitară”, p. 5373. 32. Fond Ministerul Sănătății, 1930, dos. 282; 1939, dos. 6. 33. Fond Ministerul Sănătății, 1933, dos. 339-342. Aceasta este o estimare bazată pe numărul de pagini din aceste dosare. Fiecare pagină reprezintă o decizie. 34. Matei, Asociațiunea transilvană, pp. 64-66. 35. „Legea sanitară”, p. 5393. 36. Fond Ministerul Sănătății, 1932, dos. 262. 37. Gheorghe Banu, „ Necesitatea

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
33. Fond Ministerul Sănătății, 1933, dos. 339-342. Aceasta este o estimare bazată pe numărul de pagini din aceste dosare. Fiecare pagină reprezintă o decizie. 34. Matei, Asociațiunea transilvană, pp. 64-66. 35. „Legea sanitară”, p. 5393. 36. Fond Ministerul Sănătății, 1932, dos. 262. 37. Gheorghe Banu, „ Necesitatea reorganizării statului sub raportul sanitar și al igienei sociale”, Revista de Igienă Socială, vol. 7, nr. 1, ianuarie 1937, p. 10. 38. Iuliu Moldovan, „Modificarea legii sanitare și de ocrotire”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
despre controlul imigrării și avortului. 62. Banu, „Mari probleme”, p. 100. 63. Pentru cifrele din 1933, vezi Banu, „Mari probleme”, p. 101; pentru 1940, vezi „Raport lunar demografico-sanitar, județul Brașov, pe luna februarie 1940, comune rurale”, fond Ministerul Sănătății, 1939, dos.872, p. 1. Ultima valoare citată este calculată pentru o regiune anume, nu pentru Întreaga țară. Cu toate acestea, pentru că este un raport despre o zonă rurală, e foarte probabil ca cifra să se apropie de valorile superioare ale ratei

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
p.236. 66. Gheorghe Banu, „L’Orientation moderne de l’eugénique”, XVIIe Congrès, p. 639. 67. Banu, „L’Orientation moderne”, p. 638. 68. Banu, „Necesitatea”. 69. Mitchell, „Roumania: Observations”, p. 11. 70. „Jurnal de călătorie În America”, Moldovan, fond personal, dos. 2a, p.27. 71. „Numirea membrilor”. 72. Ministerul Sănătății și Asigurărilor Sociale, comp., Probleme și realizări, vol. 1, București, 1939, p. 108. Două documente puțin cunoscute din arhivele lui Carol al II-lea sugerează, de asemenea, că acesta era familiarizat

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
scrisorilor o numea „biotipologie”. Cele două scrisori nu mărturisesc Însă nici o legătură a acestui medic cu alți adepți ai ideilor eugeniste din România și nici faptul că autorul lor ar fi cunoscut organizația Șoimii Carpaților. Vezi fond Casa Regală, 1937, dos. 11, 2-6, 12-22, Arhivele Naționale, București. 73. „Decret-lege pentru organizarea Ministerului Sănătății și Ocrotirilor Sociale”, Monitorul Oficial, vol. 57, nr. 269, 20 noiembrie 1939, pp.6752-6777. 74. Vezi capitolul 5. 75. „Regulamentul pentru organizarea și funcționarea Serviciului Social (partea privitoare

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
sale ulterioare, vezi Mihai Kernbach, Medicina În procesul socializării, Dacia Traiană, Sibiu, 1944, p. 7. 107. Iosif Stoichiță, „Organizația sanitară În Uniunea Sovietică”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 15, nr. 9-12, septembrie-decembrie 1944, p. 232. 108. Fond Ministerul Sănătății, 1946, dos.1. 109. Fond Ministerul Sănătății, 1947, dos. 11. 110. „Boli venerice. Referat de d-l consilier venerolog Dr. N. Vătămanu, la 6iunie, 1946, către ministru”, fond Ministerul Sănătății, 1946, dos. 14, p. 2. 111. Moldovan, Aminitiri, p. 108. Acuzațiile nu

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
procesul socializării, Dacia Traiană, Sibiu, 1944, p. 7. 107. Iosif Stoichiță, „Organizația sanitară În Uniunea Sovietică”, Buletin Eugenic și Biopolitic, vol. 15, nr. 9-12, septembrie-decembrie 1944, p. 232. 108. Fond Ministerul Sănătății, 1946, dos.1. 109. Fond Ministerul Sănătății, 1947, dos. 11. 110. „Boli venerice. Referat de d-l consilier venerolog Dr. N. Vătămanu, la 6iunie, 1946, către ministru”, fond Ministerul Sănătății, 1946, dos. 14, p. 2. 111. Moldovan, Aminitiri, p. 108. Acuzațiile nu se refereau În mod direct la lucrările

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
9-12, septembrie-decembrie 1944, p. 232. 108. Fond Ministerul Sănătății, 1946, dos.1. 109. Fond Ministerul Sănătății, 1947, dos. 11. 110. „Boli venerice. Referat de d-l consilier venerolog Dr. N. Vătămanu, la 6iunie, 1946, către ministru”, fond Ministerul Sănătății, 1946, dos. 14, p. 2. 111. Moldovan, Aminitiri, p. 108. Acuzațiile nu se refereau În mod direct la lucrările sale de eugenie, ci la faptul că deținuse poziția de Secretar General al Ministerului Sănătății, Între 1929 și 1930. Concluzii tc "Concluzii " 1

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
și 1930. Concluzii tc "Concluzii " 1. Ioanid, Holocaust in Romania; Randolf Braham, (ed.), The Destruction of Romanian and Hungarian Jews During Antonescu Era, Social Science Monographs, Boulder, Colo., 1997. 2. Făcăoaru, „Cercetări”, pp. 1-3. 3. Moldovan, fond personal, Iuliu Moldovan, dos. 3, pp. 15-17, 19-29. 4. Moldovan, fond personal, Iuliu Moldovan, dos. 3, p. 15. 5. Vezi capitolul 6. 6. Viorel Achim, Țiganii În istoria României, Editura Enciclopedică, București, 1998, În special pp.133-142. Autorul nu Îl identifică pe Moldovan cu

Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]