3,006 matches
-
o pătrunde și modela, rămâne totuși esența vieții, care depășește cu mult capacitatea omului de a o explica și înțelege. Paulismul - ca teorie - reușește să demonstreze tocmai acest aspect, confirmând concepția filosofică actuală că ființa este de fapt o structură duală: cu o componentă materială, comună și vremelnică, și o componentă spirituală, de esență divină, nemuritoare și care asigură armonia vieții și transcendența. Hipocrate Nu rareori marile genii ale științei au dorit săși transpună în plan filosofic descoperirile lor, în încercarea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
însă, acest răspuns depinde de calea Imd și nu de calea Toll, care este utilizată de către corpii grași în timpul răspunsurilor antimicrobiene sistemice (Ferrandon și colab., 1998; Tzou și colab., 2000). Mai mult, speciile reactive de oxigen generate de către o oxidază duală sunt esențiale pentru activitatea antimicrobiană a tractusului gastrointestinal (Ha și colab., 2005). Reacția de melanizare este întâlnită atât la specii de Drosophila cât și la alte insecte și alte genuri de artropode (Cerenius și Soderhall, 2004). Melanizarea implică sinteza rapidă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
tip absolutiv-ergativ), subiectul verbelor intranzitive și obiectul verbelor tranzitive este marcat similar, opunîndu-se în ansamblu subiectului unui verb tranzitiv. Subiectul verbelor intranzitive și obiectul verbelor tranzitive stau în cazul absolutiv, în timp ce subiectul verbelor tranzitive stă în cazul ergativ. 3. activă (duală) Într-o limbă activă, numită și duală (o limbă cu structura actanțială de tip activ-inactiv), subiectul verbelor intranzitive ia cînd marca subiectului unui verb tranzitiv, cînd marca obiectului unui verb tranzitiv. Așa se întîmplă, de pildă, în cazul cîtorva limbi
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
verbelor tranzitive este marcat similar, opunîndu-se în ansamblu subiectului unui verb tranzitiv. Subiectul verbelor intranzitive și obiectul verbelor tranzitive stau în cazul absolutiv, în timp ce subiectul verbelor tranzitive stă în cazul ergativ. 3. activă (duală) Într-o limbă activă, numită și duală (o limbă cu structura actanțială de tip activ-inactiv), subiectul verbelor intranzitive ia cînd marca subiectului unui verb tranzitiv, cînd marca obiectului unui verb tranzitiv. Așa se întîmplă, de pildă, în cazul cîtorva limbi amerindiene (siu, guaraní etc.). Pentru că structura actanțială
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
38, 126, 127, 354, 355 limba passim, ~ aborigena 106, 142, 202, 203, 204, 205, 318, ~ accentuala 86, 87, 238, 247, 250, 253, 257, 264, 268, 279, 280, 281, 282, 283, 287, 289, 293, 299, 303, 304, 307, 308, 311, ~ activă (duală) 94, ~ acuzativă 56, 72, 94, 95, 96, 142, 255, ~ aglutinanta 49, 58, 59, 61, 62, 72, 74, 77, 80, 86, 88, 89, 90, 91, 168, 177, 179, 188, 203, 222, 224, 232, 237, 238, 241, 242, 244-252, 255, 256, 259
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
două modele de eroi care străbat toate timpurile și meridianele: sfîntul și războinicul. Cele două tipuri de eroi reprezintă și două tipuri de cunoaștere simbolică deosebit de importante care se dezvoltă în cultura societății carcerale. Sfîntul și razboinicul demonstrează o perceptie duală, care înfățișează o lume plurală, o lume a cadrelor și una a deținuților, o lume cu nedreptăți stabilite prin regulamente și cutume. Ambii au trecut prin faza așteptării, în care personalitatea s-a format învățînd mecanismele de funcționare a lumii
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
face cu diferite grade de performativitate, același act de vorbire pretându-se la mai multe realizări. Discipol și continuator al lui Austin, J.R. Searle propune o reformulare a teoriei actelor de vorbire 135. Identificând actul de vorbire cu o entitate duală, care comportă un conținut propozițional, o forță propozițională, explicitată sau nu printr-un marcator de forță ilocuționară, Searle clasifică forțele ilocutorii primordiale în cinci categorii: a) asertive (a afirma, a constata etc.): acestea se caracterizează prin corespondența enunțului cu o
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
care se autolimitează. Vechiul Testament proclamă în cîteva rînduri acest model. După potop, curcubeul e semnul hotărîrii lui Dumnezeu de a-și stăpîni mînia, expansiunea distrugătoare în fața dezordinilor umane și cosmice, de a îndura și de a se îndura de condiția duală a creaturii sale. însuși Legămîntul lui Iahve cu poporul său constă într-o progresivă delimitare a sferelor proprii celor doi interlocutori. Iar atunci cînd se stabilește organizarea țării, a comunității și a cultului, leviții, neam sacerdotal, nu primesc teritoriu, ceea ce
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ne duc cu gândul la o concepție substanțialistă a lumii. Din citatul următor: Forma unui lucru este chiar lucrul însuși, iar lucrul se deosebește de formă ca aparentul de real, sau ca interiorul de exterior"32 putem deduce o lume duală alcătuită din sensibil și inteligibil. Forma nu aparține suprafeței naturii, de sensibil, ci de interiorul ei, care aparține de inteligibil. O astfel de interpretare este de neacceptat pentru opera lui Bacon. Trebuie căutată o altă perspectivă. Aceasta o găsim datorită
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
celeilalte, nici chiar recurgând la mijloace coercitive. Aspectul poate fi evident dacă ne gândim la procesul prin care s-a ajuns la criză și colaps. Exemplul extrem pentru o asemenea situație de tranziție este cel în care există o suveranitate duală asupra unor părți din teritoriul aflat inițial sub un singur regim: este cazul războiului civil. Cea de-a doua caracteristică a perioadei de tranziție este în stransă legătură cu prima, din care decurge. Cuprinde dezarticularea vechilor structuri, fluiditatea instituțională și
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
experiența ei înlocuiește conștiința obișnuită. Mariajul sacru - hieros gamos sau coniunctio 38, se referă printre altele, la înțelegerea sau experiență unității opuselor sau paradoxurilor - depășirea gândirii care operează doar cu opoziții - , la experiența unității ce se află dincolo de lumea noastră duală, acea unus mundus, potențială, a primei zile a creației, cănd nimic nu există în actu, fără dualitate ori multiplicitate, când doar Unul există. Poetul român, ca și modelul său american 39, concepe poiesis-ul în mod asemănător. Actul de creației, spune
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
important, fiind călăuză În croirea unui destin și sfătuitor de taină care te poate ajuta să iei o decizie, fie să te oprești pentru a nu te stăpâni patima, fie să Înaintezi, pentru a deveni mai bun. În ipostaza sa duală de slujitor al altarului și de păzitor al sufletelor, duhovnicul a fost Înzestrat de Dumnezeu cu puterea de a Împărtăși oamenilor toate tainele bisericii: el te botează, te miruiește, te spovedește, te Împărtășește, te cunună sau săvârșește Sfântul Maslu. El
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Veronica Ionela Catană () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92292]
-
mai înzestrat dintre romancierii noștri de școală rusească." Într-un emoționant Necrolog, Vladimir Streinu vede în Anton Holban "un intelectual purtat în fiece moment când de setea cunoașterii de sine, când de aceea a cunoașterii altor scriitori" , așadar o natură duală, exprimată cu strălucire în roman și în eseistică. La Felix Aderca este descifrat un sens al totalității, al ansamblului creator: "Scriitorul acesta, fiind mai mult decât un talent, căruia i-am fi putut datora o operă - două sau chiar mai
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
care se autolimitează. Vechiul Testament proclamă în cîteva rînduri acest model. După potop, curcubeul e semnul hotărîrii lui Dumnezeu de a-și stăpîni mînia, expansiunea distrugătoare în fața dezordinilor umane și cosmice, de a îndura și de a se îndura de condiția duală a creaturii sale. însuși Legămîntul lui Iahve cu poporul său constă într-o progresivă delimitare a sferelor proprii celor doi interlocutori. Iar atunci cînd se stabilește organizarea țării, a comunității și a cultului, leviții, neam sacerdotal, nu primesc teritoriu, ceea ce
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
căreia el, Hitler, "acționează în spiritul Atotputernicului Creator"379, în timp ce eliminarea evreilor devine, după conducătorul fascist, parte din planul divin! Kenneth Burke observă că perioada de tranziție a conducătorului fascist, o perioadă pe care acesta o descrie drept ambivalentă și duală, un amalgam de stări interioare antinomice, în care "rațiunea" și "realitatea" îi pun "inima" la grea încercare și care, firesc, se încheie cu triumful "rațiunii", constituie un bun motiv, pentru cei care au acuzat doctrina lui Hitler de iraționalism, să
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
a-l putea acuza de publicări antipatriotice. Ce nu știa KGB-ul era că însuși autorul se ocupa de publicarea lucrărilor sale prin „bunăvoința” unor intelectuali care transportau cartea spre edituri. Intermediarii însă nu sunt deloc transparenți, ci secretoși, misterioși, duali. Lupta cu KGB-ul este una angajantă. Din est, lumea vestică se vede transfigurată, idilică. Ajuns însă în concretul vestic, constată că războiul său nu s-a terminat, și-a schimbat numai conținuturile. Soljenițîn este o imensă personalitate care nu
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
el chiar dezvoltă o astfel de teorie, plus-cunoașterea, zero-cunoașterea și minus-cunoașterea fiind privite aici drept manifestări ale cunoașterii luciferice 94. Metoda antinomiei transfigurate este integrată într-o rețea conceptuală mai amplă, fiind tratată ca metodă specifică minus-cunoașterii. Cunoașterea luciferică, spre deosebire de duala ei, cunoașterea paradisiacă, se organizează în orizontul misterului. "Acestui orizont al misterelor îi corespunde o regiune de transcendențe, care niciodată nu pot să fie absolut și pozitiv convertite de cunoașterea umană", spune Lucian Blaga 95. Cunoașterea luciferică este cea prin
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
dintre fenomenele acestei lumi. Această natură antinomică a principiului cosmologic blagian poate fi regăsită și dintr-o altă perspectivă, fără a urma scenariul metodei antinomiei transfigurate. Astfel, Blaga numește uneori pe Marele Anonim "Dumnezeul-Demon"163. Prin aceasta, el indică natura duală a Marelui Anonim, acesta având "atât calități divine, cât și însușiri demonice"164. Pe de o parte, are atributele unei ființe perfecte, pe de altă parte are manifestări ale unei ființe căzute. Poate crea în mod perfect și în același
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pătrundă, să-l reveleze. Altfel spus, trăiește în orizontul necunoscutului sau al misterului. Acest din urmă orizont este cel care dă măsura existenței umane. Existența întru mister și pentru revelare"185 definește sau împlinește modul ontologic al omului. Această existență duală a omului nu a fost gândită ca o antinomie, ci mai curând ca o complementaritate. Însă, ea conține o tensiune de tip antinomic ce alimentează gnoseologia blagiană 186. Situându-se concomitent în două orizonturi, omul așează cele existente în două
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
contradictoriului a lui Ștefan Lupașcu s-a extins cu repeziciune 465. De la cuanta de energie și până la cele mai complexe sisteme, cum este, de exemplu, sistemul neuropsihic, totul se prezintă, în opinia argumentată științific a lui Lupașcu, cu o structură duală contradictorie 466. Iar în microfizic contradicția pare să fie cea mai radicală 467. Principiul antagonismului și ideea unui nou discurs al metodei Sprijinindu-se pe această intuiție, filosoful francez de origine română își construiește teoria ontologică privitoare la structura energiei
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
specific proceselor ondulator-continue, ceea ce însemna "identificarea energiei unei particule cu frecvența unei unde", lucru considerat drept ceva absurd și irațional 733. Mai mult decât atât, anumite experimente, cum este de exemplu experimentul celor două fante, puneau în evidență o comportare duală a luminii. În felul acesta, se deschidea o perspectivă cu totul nouă față de cea de la 1700. Dacă acolo cele două teorii se excludeau reciproc, dincoace, "devenise clar nu numai că interpretarea ondulatorie se dovedea plină de succes, în anumite fenomene
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
teoriile clasice, ca trăsături complementare dar exclusive ale descrierii (...) ca tablouri complementare ale fenomenelor (...) care numai împreună oferă o generalizare naturală a modului clasic de descriere"737. În baza acestui principiu, fizicianul cuantic nu va mai încerca să respingă interpretarea duală (corpusculară și ondulatorie) a obiectelor cuantice, ci o va accepta, admițând că o înțelegere completă a proprietăților acestor obiecte presupune ambele teorii. În acest sens, Bohr afirma, cu referire la cazul luminii: Continuitatea spațială a imaginii noastre asupra propagării luminii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
vedea în ideea complementarității metoda sa a antinomiei transfigurate. Însă, el părea să nu distingă foarte clar ideea complementarității de alte interpretări ale dualității undă-corpuscul din microfizică. Astfel, într-o notă de subsol din Experimentul și spiritul matematic, asimila teoria duală cu privire la natura luminii a lui Louis de Broglie cu ideea complementarității a lui Niels Bohr755. Cu toate acestea, Blaga sugera că nu ar fi de acord cu interpretarea ideii complementarității în sensul "de a salva logica formală", așa cum fac teoreticieni
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Pascal, Kant, Hegel), la începutul secolului al XX-lea aceasta ajunge să se strecoare în chiar sanctuarul raționalității, cunoașterea științifică, mai mult, în chiar inima științei, fizica. Lucrul acesta se petrece o dată cu descoperirea faptului că particula elementară este o realitate duală și oscilantă, comportându-se când ca o undă, când ca un corpuscul: "Când Niels Bohr accepta cuplarea noțiunilor contrare de undă și corpuscul, declarându-le complementare, el efectua primul pas al unei formidabile revoluții epistemice: acceptarea unei contradicții de către raționalitatea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
formelor pe care le "nălucesc". Totuși, imagini înaripate, străbătând câmpul posibilei lor nașteri în adevărul existenței, pure ființări ce rătăcesc în spațiul transparent dintre pământ și cer. La rândul lui, "cu tot sufletu-n vis", omul își trăiește dureros condiția duală, rătăcind "nebun" printre sferele de argint ale armoniei cosmice, "în văzduhul bătut de himere", zbătându-se totodată "ferecat pe pământ". Dorul de esențe e mistuitor, iar dacă înălțarea până la ele pare imposibilă pentru tot ce se manifestă în lumea generațiilor
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]